Release by Medtorrents.

com
c. Mă rirea volumului curent
Teste la anestiologie si reanimare d. Difuziunea alveolocapilară scade
Anul VI e. Mă rirerea frecvenţei respiratorii

(CS) 11. Toate de mai jos relaxează musculatura netedă , exceptâ nd:
TEMA: ANESTEZIA
a. Tiopentalul
(CS) 1.Starea de analgezie include:
b. Halotanul
a. Mioplegie
c. Papaverina
b. Lipsa sensibilităţii dureroase
d. Morfina
c. Abolirea conştiinţei
e. Diazepamul
d. Lipsa sensibilită ţii tactile
e. Lipsa sensibilită ţii termice
(CS) 12. De câ te ori mai puternic decâ t morfina, din punct de vedere
(CS) 2.Starea de anestezie include:
analgetic, este considerat fentanilul?
a. Suprimarea selectivă a sensibilită ţii dureroase
a. 10
b. Abolirea obligatorie a conştiinţei
b. 50
c. Suprimarea tututor senzaţiilor
c. 100
d. Pă strarea sensibilită ţii tactile
d. 200
e. Pă strarea completă a sensibilită ţii termice
e. 400
(CM) 3.Pentru monitorizarea pacientului în cursul anesteziei se
utilizează:
(CM) 13. Fentanilul diferă de morfină , prin faptul că :
a.Oximetria
a. Deprimă mai puţin respiraţia în doze echivalente
b. Rezonanţa magnetică nucleară
b. Nu poate induce sindromul de "torace rigid"
c. Capnometria
c. Are o acţiune histamino-eliberatoare mai redusă
d. Aprecierea debitului cardiac
d. La doze echivalente induce o depresie cardiovasculară mai
e. Electroencefalografia
accentuată
(CM) 4. Răspunsul vegetativ hemodinamic tipic la impulsul
e. Are un efect analgetic mai puternic
nociceptiv include:
a. Hipotermie
b. Tahicardie
(CS) 14. Care din urmă toarele este cel mai puternic agent opiaceu:
c. Tahifilaxie
a. Morfina
d. Hipertensiune arterială
b. Codeina
e. Stop cardiac
c. Fentanilul
(CS) 5. Capnografia este:
d. Promedolul
a. Metoda de apreciere a debitului cardiac
e. Omnoponul
b. Înregistrarea saturaţiei a hemoglobinei în O2
c. Mă surarea ventilaţiei pulmonare globale
(CM) 15. Ataracticele se folosesc în principal pentru:
d. Înregistrarea grafică a concentraţiei CO2 în aerul alveolar
a. Reducerea efectului opiaceelor sau hipnoticilor
e. Metoda electivă de apreciere a metabolismului oxigenului în
b. Prevenirea hipotensiunii posturale
organism
c. Prevenirea neliniştii
d. Realizărea unei linişti interioare
(CS) 6. Care afirmaţie este incorectă ?
e. Sedărea medicamentoase
a. Anestezie rahidiană caudală
b. Anestezie monocomponentă cu Halotan
(CS) 16. La administrarea i/v a 10 mg de droperidol la un adult
c. Anestezie combinată intravenoasă -inhalatorie
culcat pe spate, acesta:
d. Anestezie combinată spinal-epidurală
a. Produce o creştere a PaCO2.
e. Anestezie generală cu miorelaxare şi VMC
b. Exercită o acţiune blocant adrenergică semnificativă
c. Creşte semnificativ frecvenţa cardiacă
(CM) 7. Ketamina provoacă :
d. Produce greaţă şi vă rsă turi
a. Depresie minimă a formaţiei reticulare
e. Produce mă rirerea frecvenţei respiratorii
b. Mioplegie
c. Halucinaţii
(CS) 17. Care din urmă toarele formulă ri privind barbituricele este
d. Depresia sistemului cardio-vascular
incorectă ?
e. Mărirea presiunii arteriale
a. Dozele hipnotice produc hipoventilare pulmonară tranzitorie
b. Dozele mari produc depresie miocardică
c. Produc hipotonie musculară
(CS) 8. Parametrul cel mai informativ în examenul preoperatoriu al
d. Sporesc minut-volumul respirator
sistemului respirator este:
e. Produc sedarea medicamentoasă
a. Capacitatea vitală
b. Capacitatea funcţională reziduală
(CM) 18. Barbituricele deprimă :
c. Proba Tifno
a. Reflexul baroreceptor
d. Capacitatea pulmonară totală
b. Hipotalamusul
e. Frecvenţa respiratorie
c. Conducerea prin nervii autonomi
d. Contractilitatea miocardică
(CM) 9. Cauzele depresiei respiratorie la administrarea
e. Centrul respirator
barbituricilor sunt:
a. Depresia scoarţei cerebrale
(CM) 19. Ce produce depolarizarea musculaturii scheletice?
b. Depresia sinusului carotidian
a. Creşterea ionului de sodiu intracelular
c. Stimularea formaţiei reticulare
b. Scăderea ionului de sodiu intracelular
d. Obstrucţia că ilor respiratorii
c. Scăderea potasiului intracelular
e. Micşorarea frecvenţei respiratorii
d. Creşterea potasiului intracelular
e. Scă derea ionului de clor intracelular
(CS) 10. Efectul morfinei în doza de administrare 10 mg intravenos:
a. Frecvenţa şi minut-volumul respiraţiei sunt diminuate, în
(CM) 20. Ketamina administrată intravenos produce:
timp ce profunzimea este crescută
a. Anestezie generală
b. Spasticitatea musculară creşte

1
 Release by Medtorrents.com
b. Analgezie viscerală profundă a. Nu necesită împă mâ ntare
c. Creşterea moderată a presiunii arteriale b. Evidenţiază mai bine complexul ventricular
d. Scă derea debitului cardiac c. Undele P sunt cele mai bine reprezentate
e. Hipotonie arterială d. Este dată de legă tura picior stâ ng-braţ stâ ng
e. Tehnic mai uşor de realizat
(CM) 21. Absorbţia tisulară a unui anestezic local după injectare
depinde de: (CM) 31. În privinţa discului intervertebral:
a. Solubilitatea în ţesut a. Poate fi lezat de acul de puncţie spinală
b. Vascularizaţia ţesutului b. Ocupă 25% din lungimea coloanei vertebrale
c. Concentraţia drogului c. Ligamentul inelar este mai gros anterior
d. Frecvenţa cardiacă d. Poate fi îndepă rtat fă ră a se reduce spaţiile intervertebrale
e. Frecvenţa respiratorie e. Asigură presiunea intracerebrală constantă

(CM) 22. Manifestă rile toxice ale supradozarii lidocainei sunt: (CM) 32. Ligamentul galben la nivel L-2, 3:
a. Tusă a. Are două porţiuni ligamentoase unite
b. Excitatia sistemului nervos central b. Are o grosime de 9 mm
c. Pierderea cunostintei c. Este separat de dura printru-n spaţiu epidural de 4-8 mm
d. Convulsii d. Are 38 mm lă rgime
e. dureri de pumnal in abdomen d. Este concrescut cu dura mater

(CM) 23. Diazepamul în doze mari produce: (CM) 33. La ce nivel apare percepţia dureroasă ?
a. Depresie respiratorie a. Spinal
b. Relaxare musculară b. Talamic
c. Anxioliza c. Mezencefalic
d. Scă derea presiunii arteriale d. Cortical
e. Mă rirea minut volumului respirator e. Sistemul nervos periferic

(CM) 24. Acţiunea midazolamului constă în: (CS) 34. Care din urmă toarele droguri este indicat în tratamentul
a. Amnezie convulsiilor după administrarea unui anestezic local?
b. Hipnoza a. Droperidolul
c. Efect anticonvulsivant b. Diazepamul
d. Efect anticoagulant c. Fentanilul
d. Efect hipercoagulant d. Ketamina
e. Oxibutiratul de sodiu
(CM) 25. Pacienţii vâ rstnici au:
a. Debitul cardiac micşorat (CS) 35. Care este cea mai frecventă complicaţie a puncţiei lombare?
b. Capacitatea pulmonară totală crescută a. Sepsisul
c. Rezistenţa scăzută la agenţii anestezici b. Cefaleea
d. Rata filtră rii glomerulare crescută c. Tahicardia
e. Debitul cardiac crescut d. Hipertermia malignă
e. Poliuria
(CS) 26. Câ tă lidocaină se conţine în 100 ml de lidocaină 1% în ser
fiziologic? (CM) 36. Avantajele unui circuit anestezic de tip inchis includ:
a. 10 mg a. Volumul necesar de gaze anestezice este mai mic
b. 100 mg b. Conservarea caldurii
c. 1 gr c. Conservarea umiditatii amestecului inhalat
d. 10 gr d. Poluare minima a mediului
e. 100 gr e. Nu sint obligatorii valvele unidirectionale

(CM) 27. Care din urmă toarele sunt proprietă ţi ale protoxidului de (CM) 37. Suplimentarea anestezicului local cu solutie de adrenalina
azot? confera urmatoarele avantaje in anestezia locala:
a. Produce monoanestezie profundă a. Prelungirea duratei anesteziei
b. Nu se combină cu barbituricile b. Reducerea absorbtiei sistemice a anestezicului
c. Duce la mă rirea numă rului de trombocite c. Reducerea hemoragiei intraoperatorii
d. Conferă analgezie d. Cresterea riscului anesteziei intraoperatorii
e. Induce hipnoza e. Semnaleaza injectarea intravasculara a amestecului anestezic

(CS) 28. Singurul analgetic local natural este: (CM) 38. Amestecul de gaze exhalat de pacient este parţial ori
a. Procaina complect reinhalat în circuitul anestezic de tip:
b. Lidocaina a. Deschis
c. Cocaina b. Semideschis
d. Bupivacaina c. Semiînchis
e. Novocaina d. Închis
e. În toate sus numite

(CS) 29. Anestezia epidurală prevede: (CS) 39. Hipoxia de diluţie poate surveni la folosirea anesteziei
a. Administrarea lidocainei intramuscular inhalatori cu:
b. Administrarea lidocainei intravenos a. Eter dietilic
c. Administrarea lidocainei în spaţiul cefalorahidian b. Halotan
d. Administrarea lidocainei în spaţiul peridural c. Protoxid de azot
e. Administrarea lidocainei paravertebral d. Izofluran
e. Sevofluran
(CS) 30. De ce derivaţia a doua este folosită uzual la monitorizarea
electrocardiografică a pacienţilor pe masa de operaţie? (CM) 40. Anestezia locală poate fi obţinută prin procedeele:

2
 Release by Medtorrents.com
a. de aplicaţiune farmacologică locală c. Sevofluran
b. de inhalare al halotanului d. Protoxid de azot
c. de administrare intravenoasă a morfinei e. Propofol
d. de infiltrare cu Lidocaină
e. de aplicaţiune cu agenţi hipotermici TEMA “Fiziologia nocicepeţiei şi managementul durerii
perioperatorii”
(CM) 41. Complicaţiile mai frecvente ale anesteziei epidurale:
a. hipotonia arterială (CS) 1. Stimulul, ce prezintă pericol de leziune este numit:
b. hipertonia arterială a. noxic
c. bradicardia b. termic
d. tahicardia c. mecanic
e. reacţia alergică d. lezional
e. nociceptiv
(CM) 42. Tiopentalul de sodiu:
a. deprimă centrul respirator (CS) 2. Dacă stimulul nociceptiv provoacă o percepţie, calificată
b. produce hipotensiune arterială de către individ ca durere, atunci el este numit:
c. produce hipertensiune arterială a. nealgogen
d. deprimă predominant sistemul vegetativ simpatic b. algogen
e. deprimă predominant sistemul vegetativ parasimpatic c. mecanic
d. termic
(CM) 43. Succinilcolina: e. noxic
a. produce depolarizarea membranei postsinaptice
b. produce hiperpolarizarea membranei postsinaptice (CS) 3. Dacă stimulul algogen nu provoacă leziune tisulară, el
c. durata de actiune este de apr. 5 min este numit:
d. durata de actiune este de apr 30 min a. nenociv
e. produce hiperpotasemie b. nociv
c. indolor
(CS) 44. Pipercuronium (Arduan): d. inodor
a. este un relaxant muscular depolarizant e. nociceptiv
b. este un relaxant muscular nedepolarizant
c. produce hiperpotasemie (CS) 4. Sensitizarea periferică se manifestă prin:
d produce fasciculaţii musculare a. creşterea pragului de sensibilitate a nociceptorilor
e. surata de actiune este apr. 5 min după interacţiunea cu mediatorii
b. scăderea pragului de sensibilitate a
(CM) 45. Urmatoarele afirmatii referitor la Fentanyl sunt corecte: nociceptorilor după interacţiunea cu
a. este mai potent comparativ cu morfina mediatorii
b. este mai putin potent comparativ cu morfina c. eliberare de mediatori proinflamatori
c. durata efectului analgetic este de 60 min d. activarea nociceptorului
d. durata efectului analgetic este de 20-30 min e. inactivarea nociceptorului
e. se utilizeză pentru trezirea din anestezie
(CS) 5. Principiile interacţiunii aferente dintre fibrele groase
(CM) 46. Urmatoarele afirmatii referitor la Droperidol sun corecte: (Aα, Aβ) şi subţiri (Aδ, C) au fost descifrate de R. Melzack şi P.
a. este un anxiolitic Wall şi descrise în:
b. este un neuroleptic a. teoria mişcă rii Browniene
c. are efect antiemetic b. mecanismul porţii de control (gate theory)
d. are efect analgetic c. teoria probabilită ţii
e. poate produce diskinezie extrapiramidala d. ipoteza Mayer-Overton
e. teoria neuromatrixului
(CM) 47. Tiopentalul de sodiu:
a.produce hipnoză (CS) 6. Când un stimul infrapragal, nenociv, provoacă durere,
b.deprimă centrul respirator este vorba de:
c. produce hipertensiune arterială a) hiperalgezie
d.produce hipotensiune arterială a. hiperpatie
e. poate produce bronhospasm b. alodinie
c. disestezie
(CM) 48. Ketamina produce: d. hipoestezie
a. Anestezie disociativă
b. Halucinaţii la trezire (CS) 7. Modificarea proprietăţilor funcţionale şi structurale ale
c. Creşterea moderată a presiunii arteriale neuronilor, cauzate de un influx nociceptiv prelungit sau de o
d. Scă derea debitului cardiac leziune a ţesuturilor periferice şi/sau a celui nervos se numeşte:
e. Hipotensiune arterială a. fenomen de neuroplasticitate
b. fenomen de transcripţie
(CM) 49. Urmă toarele afirmaţii referitor la protoxidului de azot sunt c. crossing-over
corecte: d. fenomen de restructurizare
a. Poate fi utilizat în calitate de monoanestezie e. disfuncţie neuronală
b. instalarea efectului este lent
c. are acţiune iritantă la nivelul cailor respiratorii (CS) 8. Folosirea dominantă a unui deget poate extinde aria
d. Conferă analgezie proiecţiei lui în homunculus din contul proiecţiilor celorlalte
e. Conferă hipnoza degete până la 1mm distanţă corticală. Proiecţiile vecine pot lua
locul celei “neutilizate” pe o distanţă de pâna la 1 cm.
(CM) 50. Care din preparatele de mai jos pot fi utilizate pentru Fenomenul dat apare şi în cazul „cronicizării” durerii şi se
inductia in anestezie: numeşte:
a. halotan a. recrutare
b. Isofluran b. retopografiere (remaping)

3
 Release by Medtorrents.com
c. wind-up (CS) 16. Conform palierelor de analgezie ale Organizţiei
d. dominaţie Mondiale a Sănătaţii, nu necesită analgezie durerea mai mică de
e. diaferentare (pe scorul vizual-numeric):
a. SVN ≤ 4
(CS) 9. Circa 50% dintre persoanele traumate în urma unui b. SVN ≤ 3
accident rutier nu acuză durere, cu toate că traficul nociceptiv c. SVN ≤ 5
este deosebit de intens. Fenomenul se numeşte: d. SVN <2
a. dispersie a atenţiei e. SVN >5
b. hipnoanalgezie
c. hiperalgezie (CS) 17. Palierul III de analgezie al OMS se deosebeşte de
d. analgezie de stress celelalte prin faptul că include:
e. hipoestezie a. “opioizii majori”: morfina, fentanil
b. “opioizi minori”: tramadol, acupan
(CS) 10. Conform Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul c. paracetamol
Durerii (IASP), definiţia durerii este: d. antiinflamatorii nesteroidiene
a. ră spuns afectiv negativ, secundar durerii sau unei e. anestezicele locale
retră iri neplă cute, care îngrijorează ;
b. experienţă senzorială şi emoţională (CS) 18. O durere calificată de pacient pe SVN ≥7, va necesita
dezagreabilă, secundară unei leziuni tisulare aplicarea:
veritabile sau potenţiale sau de o descriere cu a. palierului I de analgezie după OMS;
termeni, ce se referă la o asemenea leziune; b. palierului II de analgezie după OMS
c. experienţă senzorială şi emoţională dezagreabilă , c. palierului III de analgezie după OMS
secundară unei leziuni tisulare; d. palierului IV de analgezie după OMS
d. ră spuns afectiv negativ, secundar unei inflamaţii e. palierului V de analgezie după OMS
tisulare
e. experienţă senzorială şi afectivă neplă cută , (CS) 19. O durere calificată de pacient pe SVN = 4, va necesita
secundară unei leziuni tisulare potenţiale aplicarea:
a. palierului I de analgezie după OMS;
(CS) 11. Evaluarea intensităţii durerii postoperatorii în b. palierului II de analgezie după OMS
pediatrie se face cu predilecţie cu ajutorul : c. palierului III de analgezie după OMS
a. SVS (scorul verbal simlu) d. palierului IV de analgezie după OMS
b. Scorul Rainville e. palierului V de analgezie după OMS
c. SVN (scorul vizual-numeric)
d. SVA (scorul vizual-analogic) (CS) 20. Care analgezice fac parte din palierul II de analgezie
e. Scorul „feţele durerii” după OMS ?
a. “opioizii majori”: morfina, fentanil
(CS) 12. Prezentarea intensităţii durerii în modul : « 1- fara b. “opioizii minori”: tramadol, acupan
durere, 2- durere minimă, 3 - durere medie, 4 - durere c. paracetamolul
puternică, 5 - durere insuportabilă” reflectă scorul: d. antiinflamatoarele nonsteroide
a. SVS (scorul verbal simlu) e. anestezicele locale
b. Scorul Rainville
c. SVN (scorul vizual-numeric) (CS) 21. Metoda de administrare a AINS înainte de începerea
d. SVA (scorul vizual-analogic) durerii, în scopul reducerii consumului postoperatoriu de
e. Scorul „feţele durerii” analgezice opioide, se numeşte:
a. analgezie “la cerere”
(CS) 13. La evaluarea durerii postoperatorii, se utilizează o b. analgezie “la necesitate”
« riglă » ce conţine cifrele de la 0 la 10. Această « riglă » c. analgezie preemtivă
reprezintă : d. analgezie multimodală
a. SVS (scorul verbal simlu) e. analgezie balansată
b. Scorul Rainville
c. SVN (scorul vizual-numeric) (CS) 22. Doza de 20 mg de nefopam, administrată în perfuzie
d. SVA (scorul vizual-analogic) intravenoasă, este echianalgezică cu:
e. Scorul „feţele durerii” a. 10 mg morfină
b. 5 mg morfină
(CS) 14. La evaluarea durerii postoperatorii se utilizează o c. 7 mg morfină
« riglă », ce conţine o linie, marcată la un capăt «fără durere», d. 15 mg morfină
iar la celălalt – «durere maximal imaginabilă». Această riglă e. 20 mg morfină
reprezintă :  
a. SVS (scorul verbal simlu) (CS) 23. Doza de 20 mg de nefopam, administrată în perfuzie
b. Scorul Rainville intravenoasă, este echianalgezică cu:
c. SVN (scorul vizual-numeric) a. 50 mg petidină
d. SVA (scorul vizual-analogic) b. 75 mg petidină
e. Scorul „feţele durerii” c. 100 mg petidină
d. 125 mg petidină
(CS) 15. Utilitatea şi eficienţa cea mai mare în combaterea e. 150 mg petidină
durerii a demonstrat-o aplicarea palierelor OMS de analgezie.
Câte paliere conţine scara OMS de analgezie? (CS) 24. Doza de 20 mg de nefopam, administrată în perfuzie
a. 1 palier intravenoasă, este echianalgezică cu:
b. 2 paliere a. 25 mg diclofenac
c. 3 paliere b. 50 mg diclofenac
d. 4 paliere c. 75 mg diclofenac
e. 5 paliere d. 100 mg diclofenac
e. 125 mg diclofenac

4
 Release by Medtorrents.com
(CS) 25. Doza maximal admisibilă în 24 ore pentru nefopam în d. ionizantă
administrare intravenoasă este de : e. cuantică
a. 20 mg
b. 40 mg
c. 60 mg (CM) 33. Nociceptorii sunt definiţi prin:
d. 80 mg a. terminaţii nervoase libere
e. 100 mg b. nemielinizate
c. ale fibrelor Aδ şi C
(CS) 26. O variantă a PCA (analgezia controlată de pacient) este d. ale tuturor fibrelor
PCEA (analgezia epidurală, controlată de pacient), care e. terminaţii nervoase incapsulate
presupune:
a. administrarea analgezicului în spaţiul peridural (CM) 34. Se disting următoarele tipuri de nociceptori:
de că tre medic a. mecanonociceptori şi chemonociceptori
b. administrarea analgezicului în spaţiul peridural b. termonociceptori
de că tre asistentă c. nociceptori polimodali
c. administrarea analgezicului în spaţiul d. nociceptori silenţioşi
peridural de către pacient e. nociceptori nucleari
d. administrarea profilactică a analgezicului în
spaţiul peridural (CM) 35. După localizare, nociceptorii se împart în:
e. administrarea anestezicului local cu scop de a. superficiali (derm, hipoderm şi fascia
producere a stă rii de anestezie superficială)
b. profunzi (muşchi, tendoane, fascii, periost,
(CM) 27. În chirurgia cavitară, asociată cu repaosul la pat, pericondru, capsule articulare)
afectarea funcţiei pulmonare în postoperator constă în : c. viscerali (subseros, subepitelial, intra-
a. inhibiţia reflectorie a contractilităţii adventiţial, corial)
diafragmului; d. centrali (encefal, mă duvă spinală )
b. creşterea tonusului muşchilor intercostali şi e. periferici (derm, hipoderm şi fascia superficială )
abdominali;
c. scăderea capacităţii reziduale funcţionale; (CM) 36. Nu au nociceptori ţesuturile:
d. creşterea capacită ţii reziduale funcţionale; a. muscular şi cutanat
e. creşterea efortului respirator cu posibilitatea b. hepatic, splenic şi renal
instalării hipercapniei; c. celuloadipos şi cutanat
d. osos şi cortexul cerebral
(CM) 28. Tiparul somnului este afectat sever în perioada e. muscular şi renal
postoperatorie prin:
a. descreşterea duratei lui totale; (CM) 37. Mediatorii noxici provin din 4 surse principale:
b. creşterea duratei fazei REM (eng: rapid eye a. agenţii lezionali
movement) b. celulele lezate
c. dispariţiei fazei REM c. celulele implicate în inflamaţie (leucocite,
d. reducerii duratei fazei SWS (eng: slow wawe trombocite, endoteliocite, celule gliale)
sleep) d. fibrele nervoase senzoriale şi simpatice
e. poate provoca hipersimpaticotonie, e. circuitul sistemic (substanţele acumulate în
instabilitate hemodinamică, disfuncţie timpul ischemiei ţesuturilor)
cardiacă şi cognitivă
(CM) 38. Inflamaţia neurogenă:
(CM) 29. Naloxona nu antagonizează depresia respiratorie a. este iniţiată de reflexul de axon
produsă de următorii agonişti-antagonişti opioizi: b. înseamnă afecţiune inflamatorie a sistemului
a. nalbufina nervos
b. pentazocina c. reflexul de axon constă în eliberarea
c. nalorfina tahikininelor (sP, CGRP, NkA)
d. butorfanol d. eliberarea tahikininelor nu creşte permeabilitatea
e. dezocina capilarelor şi nu provoacă degranularea
mastocitelor
(CM) 30. Analizatorul durerii este cel care semnalizează despre: e. tahikininele cresc permeabilitatea
a. existenţa unor condiţii interne sau externe capilarelor, provoacă degranularea
periculoase mastocitelor, acţionează asupra fibrelor
b. acţiunea unor agenţi cu potenţial lezional nervoase adiacente
c. prezenţa, deja, a leziunii
d. informaţia despre mediul inconjură tor (CM) 39. Mecanismele biochimice elementare, ce se derulează la
e. senzaţia de presiune şi umiditate etapa periferică, produc următoarele fenomene fiziologice mai
complexe:
(CM) 31. Analizatorul durerii are o organizare identică celorlalţi a. sensitizare periferică
analizatori: b. hiperalgezie primară
a. segmentul de senzaţie c. inflamaţie neurogenă
b. segmentul de recepţie d. retopografiere
c. căile de conducere e. hiperalgezie secundară
d. segmentul de integrare şi percepţie
e. segmentul de producere (CM) 40. Hiperalgezia primară este:
a. senzatia primară de durere
(CM) 32. Analizatorul durerii poate fi activat prin următoarele b. sensibilitate exagerată a ţesuturilor lezate
forme de energie: c. sensibilitate diminuată în regiunea ţesuturilor
a. mecanică lezate
b. chimică d. este consecinţa directă a fenomenului de
c. termică sensitizare periferică

5
 Release by Medtorrents.com
e. este consecinţa directă a fenomenului de d. are efect plafon
sensitizare centrală . e. nu are efect plafon

(CM) 41. Din sistemele de modulare descendentă a traficului (CM) 49. Paracetamolul:
nociceptor fac parte: a. face parte din analgezicle de palier II conform OMS 
a. Sistemul opioid endogen b. este indispensabil pentru analgezia postoperatorie
b. Sistemul adrenergic multimodală
c. Sistemul GABA-ergic c. interacţiunea cu AINS şi morfina este aditivă
d. Sistemul serotoninergic (adică, 1+1=2)
e. Sistemul glutamatergic d. interacţiunea cu AINS şi morfina este sinergică (adică ,
1+1=3)
(CM) 42. Evaluarea intensităţii durerii acute : e. doza terapeutică este de 1 gram la 6 ore
a. este obligatorie în toate cazurile când pacientul acuză
durere (CM) 50. Următoarele afirmaţii despre AINS sunt corecte:
b. nu este obligatorie, în timp ce alte tratamente sunt în a. blocheză selectiv sau neselectiv ciclooxigenazele
derulare b. realizează o economie de morfină de 20-40% în
c. se apreciază exclusiv de pacient   postoperatoriu
d. se apreciază de personalul medical, deoarece pacienţii c. durata maximală de administrare in
deseori exagerează postoperatoriu este de 5 zile
e. se face şi la nou-născuţi d. generează cea mai mare mortalitate dintre
medicamente
(CM) 43. Evaluarea intensităţii durerii de către personalul e. sunt medicamente relativ inofensive
medical nu are nicio valoare, cu următoarele excepţii:
a. copil sub 3 ani (nu au capacitate de abstractizare) (CM) 51. Următoarele afirmaţii despre AINS sunt corecte:
b. persoana matură , conştientă , adecvată , cu capacitate a. sunt mai eficiente în cazul durerii acte de origine
de abstractizare somatică
c. persoane incapabile să comunice (de ex, străini, b. sunt mai eficiente în cazul durerii acute de origine
bătrâni, maladia Alzheimer...) viscerală
d. persoana conştientă , adecvată în Unitatea de Terapie c. sunt contraindicate pentru analgezia
Intensivă postoperatorie după chirurgia ORL,
e. persoane care nu pot înţelege niciun principiu neurochirurgie şi oftalmologie
existent de utilizare a scorurilor (incapacitate de d. sunt contraindicate pacienţilor hipovolemici
abstractizare, prezentă la cca 10% din populaţie) e. este permisă asocierea a 2 AINS pentru tratamentul
durerii intense
(CM) 44. Principiile general-acceptate de combatere a durerii
perioperatorii sunt următoarele: (CM) 52. Următoarele afirmaţii despre Tramadol sunt corecte:
a. autoevaluarea intensităţii durerii şi a. analgezic central, cu acţiune preponderent
documentarea (înregistrarea în fişă) monoaminergică
b. formarea şi informarea pacientului b. efect opioidergic neînsemnat (de 5000 ori mai mic
c. acţionarea în baza unui protocol scris şi decât la morfină)
validat c. efect opioidergic puternic
d. crearea unei combinaţii individualizate de d. la asocierea cu morfina rezultă un efect infraaditiv
analgezice (adică, 1+1=1,5)
e. asocierea tehnicilor şi medicamentelor e. la asocierea cu morfina rezultă un efect sinergic (adică ,
1+1=3)
(CM) 45. Conform palierelor de analgezie ale Organizţiei
Mondiale a Sănătaţii, care dintre analgezicele enumărate fac (CM) 53. Tramadolul este contraindicat la pacienţii:
parte din palierul II? a. epileptici
a. tramadol b. aflaţi sub tratament cu antidepresive triciclice
b. morfina c. aflaţi sub tratament cu IMAO
c. acupan d. cu porfirie
d. fentanil e. aflaţi sub tratament cronic cu AINS
e. paracetamol
(CM) 54. Cele mai frecvente reacţii adverse, cauzate de
(CM) 46. Conform palierelor de analgezie ale Organizţiei analgezicele opioide, sunt:
Mondiale a Sănătaţii, care dintre analgezicele enumărate fac a. greţurile
parte din palierul I? b. depresia respiratorie
a. ibuprofen c. mioza
b. tramadol d. constipaţia
c. ketoprofen e. retenţia urinară
d. fentanil
e. paracetamol (CM) 55. Din parametrii de reglare a pompei PCA fac parte:
a. doza bolus, mg
(CM) 47. Analgezicele care posedă şi efect antihiperalgezic sunt: b. viteza de perfuzare continuă , mL/oră
a. ketamina c. perioada refractară, min
b. nefopamul d. doza maximă admisibilă pentru 4 ore, mg
c. gabapentina e. numă rul de bolusuri date pentru o singură
d. dextrometorfanul apăsare a butonului
e. morfina
Tema: Insuficienţa respiratorie acută
(CM) 48. Paracetamolul:
a. posedă acţiune centrală semnificativă (CS) 1 . E p i g l o t a a d e r ă c u m ar g i n e a s a a n t e r i o a r ă l a   :
b. manifestă efect antiinflamator a . C a r t i l a j u l t ir o i d
c. posedă acţiune periferică semnificativă a . C a r t i l a j u l c r i c o id

6
 Release by Medtorrents.com
b. Coardele vocale (CS) 1 1 . V a l o r i l e n o r m a l e a l e P a O 2 s u n t :
c. Cartilajul aritenoid a. 9 5 - 1 0 0 m m H g
d. Cartilajele corniculat-cuneiforme b. 8 5 - 9 0 m mH g
c. 7 5 - 8 0 m mH g
(CS) 2 . F u n c t i i l e n e r e s p i r a t o r i i a l e p l ă m â n i l o r s u n t : d. 6 5 - 7 0 m mH g
a. Funcţie de filtru e. < 6 0 m m H g
b. Menţ inerea echilibrului acido-bazic
c. Mentinerea echilibrului hidro-ionic (CS) 1 2 . L a e f e c t u a r e a v e n t i l a t i e i m e c a n i c e
d. Conversia angiotensinei 1 în angiotensina 2 pacientilor cu SDRA se recomandă setarea unui
e. Toate cele enumerate mai sus volum curent egal cu:
a. 1 5 m l / k g
(CS) 3. R a p o r t u l P a O 2 / F i O 2 î n S D R A e st e : b. 1 0 m l / k g
a. <500 c. 6 m l / k g
b. <300 d. 3 m l / k g
c. <200 e. > 1 5 m l / k g
d. >200
e. >300 (CS) 1 3 . C e n t r u l r e s p i r a t or e s t e s i t u a t î n :
a. C o r t e x
(CS) 4. D i a g n o s t i c u l i n s u f i c i e n t e i r e s p i r a t or i i b. H i po t a l a m u s
hipercapnice se bazează pe: c. C e r e b e l .
a. Cresterea PaCO2 d. T r u n c h i u l c e r e br a l
b. Alterarea statutului neurologic e. M ă d u v a s p i n ă r i i
c. Acidoză respiratorie
d. Hiperemia si transpiratia tegumentelor (CS) 1 4 . C ar e a f i r m a ţ i e r e f e r i t o r l a g r a d u l d e
e. Toate cele expuse mai sus difuziune a CO2 prin membrana alveolo-capilară
este corectă:
(CS) 5. P a O 2 r e p r e z i n t ă : a. C O 2 d i f u z e a z ă d e 2 0 or i m a i u s o r d e c â t O 2
a. Saturatia sâ ngelui arterial cu O2 b. C O 2 d i f u z e a z ă l a f e l c a O 2
b. Presiunea partială a oxigenului în c. C O 2 d i f u z e a z ă d e 3 0 o r i m a i g r e u d e c â t O 2
sangele arterial d. G r a d u l d e d i f u z i e n u e s t e d e o c a md a t a
c. Continutul în O2 în sâ ngele arterial determinat
d. Fractia de O2 în aerul inspirat e. N u d i f u z e a z a p r i n m e m e b r a n a a l v e o l o -
e. Presiunea partială a oxigenului în sâ ngele capilara
venos
(CS) 1 5 . H i p o v e n t i l a ţ i a e s t e î n s o ţ i t ă d e :
(CM) 6. F a c t o r i i c e p o t d e c l a n s a d e zv o l t a r e a S D R A a. H i po c a p n i e
pot fi: b. A c i d o z ă r e sp i r a t o r i e
a. Contuzia pulmonară c. A l c a l o z ă r e s p i r a t o r i e
b. Sepsis d. A c id o z ă m e t a b o l i c ă
c. Pleurezia e. C r e s t e r e a v o l u mu l u i c u r e n t
d. Socurile
e. Pneumoniile (CS) 1 6 . V a l o a r e a p r a g a p r e s i u n i i p a r ţ i a l e a O 2 î n
s â n g e l e ar t e r i a l c e d e f i n e ş t e i n s u f i c i e n ţ a
(CS) 7. F i O 2 r e p r e z i n t ă : respiratorie acută:
a. Saturatia sâ ngelui arterial cu O2 a. 3 0 m m H g
b. Presiunea partială a oxigenului în sangele b. 4 0 m m H g
arterial c. 5 0 m m H g
c. Cantitatea de O2 in sâ ngele arterial d. 6 0 m m H g
d . F r a c t i a o x i g e n u l u i î n ae r u l i n s p i r a l . e. 8 0 m m H g
e. Presiunea partială a oxigenului în sâ ngele (CS) 17. C ar e s u n t i n d i c a ţ i i l e p e n t r u t r a h e o s t o m i e ?
venos a. E d e m s au f r a c t u r a l a r i n g e l u i
b. L e z i u n i l e s e g m e n t u l u i c e r v i c a l
(CS) 8. S e m n R o - g r a f i c p a t o g m o n i c p e n t r u S D R A : c. T r a u m a t i s m f ac i a l s e v e r
a. Infiltrat pulmonar unilateral d. O b s t r u c ţ i a c a i l o r ae r i e n e c e f a c
b. Opacitati bazale imposibila intubatia
c. Infiltrate bilaterale in „fagure de miere” e. T o a t e c e l e e n u m e r a t e
d. Hipertransparenta
e. Deplasarea structurilor mediastinale (CS) 1 8 . C ar e d i n u r m ă t o ar e l e a f i r m a t i i e s t e f a l s ă l a
efectuarea ventilatiei mecanice cu presiune
(CM) 9. H i p e r v e n t i l a t i a e s t e î n s o t i t a d e : pozitivă la sfârsitul expirului (PEEP)
a. Hipercapnie
b. Hipocapnie a. Recrutează alveole atelectatice
c . A l c a l o z ă r e sp i r a t o r i e b. Scade fracţia de sunt intrapulmonar
d. Acidoză metabolică c. Previne colapsul alveolar
e. Hipoxemie d. Permite scă derea FiO2
e. Scade capacitatea reziduală functională
(CS) 1 0 . M e c a n i s m e l e f i z i o p a t o l o g i c e c a r e c o n t r i b u i e (CM) 19. Î n a c i d o z a m e t a b o l i c ă c a o c o m p e n s a r e
la realizarea IRA: respiratorie:
a. Hipoventilatia alveolară globală . a. P a C O 2 - u l s c a d e
b. Tulburarea difuziunii pulmonare b. P aC O 2 - u l c r e s t e
c. Alterarea raportului ventilatie/perfuzie. c. C r e s t e f r e c v e n t a r e s p i r a t i e i
d. Dezvoltarea unui sunt intrapulmonar d. S c a d e f r e c v e n t a r e s p i r a t i e i
dreapta –stâ nga. e. T o a t e c e l e e x p u s e m a i s u s
e. Toate cele expuse mai sus

7
 Release by Medtorrents.com
c. Este normală sau scăzută
(CM) 2 0 . H i p e r c a p n i a e s t e o c o n s e c i n t a a : d. Este un parametru de ghidare terapeutic ă
a. Hiperventilaţiei alveolare e. Nu are nici o valoare
b . H i p o v e n t i l a t i e i al v e o l a r e
c. Cresterii spatiului mort (CM) 2 9 . E l i b e r a r e a O 2 î n p e r i f e r i e e s t e i n f l u e n t a t a d e :
d. Cresterii concentraţiei O2 in aerul inspirat a. T e m p e r a t u r a c o r p u l u i
e. Cresterea concentratiei CO2 in aerul b. N i v e l u l p r o t e i c i n s e r
inspirat (reinhalarea) c. p H - u l s e r i c
d. c a n t i t a t e a 2 , 3 d i f o s f o g l i c e r a t u l u i
e. c o n s u mu l d e O 2 l a n i v e l u l t i s u l a r
(CM) 2 1 . A v a n t a j e l e s u p o r t u l u i v e n t i l a t o r s u n t :
a . M e n t i n e r e a l a v al o r i n o r m a l e a O 2 s i C O 2 (CM) 3 0 . H i p o x i a p e r i f e r i c ă p r o d u c e :
i n s a n g e l e ar t e r i a l a. I n h i b a r e a m e t a b o l i s m u l u i ae r o b
b . S c a d e t r av a l i u l r e s p i r a t o r b. P r o d u c e r e a e x c e s i v a a a c i d u l u i l a c t i c
c. Reduce întoarcerea venoasă c. A l c a l o z a m e t a b o l i c a
d. Scade consumul de oxigen d. A c i d o z ă m e t a b o l i c ă
e. Creş te returul venos e. A ct i v a r e a m e t a b o l i s m u l u i a n a e r o b

(CM) 2 2 . F a c t or i i c e cr e s c s u p r a v i e ţ u i r e a d u p ă (CS) 3 1 . S e m n e l e c l i n i c e d e d e b u t a l e S D R A s u n t :
hipoxie sunt: a. T a h i p n e a
a. Vârsta fragedă b. T a h ic a r d i a
b. Vâ rsta avansată c. D i s p n e i a
c. Hipotermia d. A g i t a t i e p s ih o m o t o r i e
d. Hipertermia e. T o a t e c e l e m a i s u s e n u m e r a t e
e. Inflamaţia
(CM) 3 2 . S p a s m u l b r o n ş i o l a r s e m a n i f e s t ă p r i n :
(CM) 2 3 . C r it e r i i a l e o x i g e n a r i i e f i c i e n t e s u n t : a. T r a v a l i u r e s p i r a t or c r e s c u t
a. Presiunea partială a oxigenului în b. I n s p i r p r e l u n g i t
sângele arterial c. I n s p i r s i e x p i r p r e l u n g i t .
b. Raportul PaO2/FiO2 d. I n s p i r s c u r t ş i e x p i r p r e l u n g i t
c. Volumul curent e. R e d u c e r e a e x p i r u l u i ş i i n s p i r u l u i
d. Minut-volumul
e. Frecvenţa respiratorie (CM) 3 3 . La co m p l i c a t i i l e v e n t i l a t i e i me c a n i c e s e
atribuie:
(CM) 2 4 . O b i e c t i v e l e i n t u b a t i e i t r a h e a l e s u n t : a. B ar o t r a u m a
a. Efectuarea ventilatii mecanice b. P n e u m o n i a n o z o c o m i a l ă a s o c i a t a d e
b. Protectia că ilor aeriene ventilator
c. Realizarea unei oxigenă ri extracorporale c. P o l i u r i a
adecvate d. V o l u t r a u m a
d. Facilitarea oxigenoterapiei e. L e z i u n i p u l m o n a r e i n d u s e d e v e n t i l a t o r
e. Dezobstructia căilor aeriene
(CM) 3 4 . C o r t i c o t e r a p i a î n S D R A e s t e i n d i c a t ă :
(CM) 2 5 . C a r e d i n a f i r m a t i i s u n t c o r e c t e p e n t r u a. L a d e b u t .
hipoxemie: b. Î n f a z a p r ol i f e r a t i v ă
a. Presiunea partiala a O2 in sangele c. N i c i l a o e t a p a e v o l u t i v a
arterial este de 95 mmHg d. P e t o t c u r s u l e v o l u ţ i e i
b . P r e s i u n e a p ar t i a l a a O 2 i n s a n g e l e e. L a p r e z e n t a a n u m i t o r i n d i c a ţ i i a s o c i a t e
v e n o s e st e s c a z u t a patologiei de baza
c. Presiunea partiala a O2 in sangele
arterial este >90 mmHg (CM) 3 5 . H i p e r v e n t i l a ţ i a e s t e î n s o ţ i t ă d e :
d. Corespunde unei SaO2 de 88-90% a. H i p o c a p n i e
e . P r e s i u n e a p ar t i a l a a O 2 i n s a n g e l e b. A c id o z ă r e s p i r a t o r i e
arterial este < de 60 mmHg c. A l c a l o z ă r e s p i r a t o r i e
d. A c id o z ă m e t a b o l i c ă
(CM) 2 6 . C r it e r i i l e h ip o x e m i e i s u n t : e. H i po x e m i e
a . C a n t i t a t e a r e d u s a d e O 2 i n s a n g e l e ar t e r i a l
b. Concentratia scazuta a O2 in aerul inspirat (CM) 3 6 . O x i g e n o t e r a p i a p e m a s c ă :
c. Presiunea partiala a O scăzută în sângele a. P e r m i t e f o n a ţ i a
arterial b. P o a t e d e t e r m i n a e p i s t a x i s
d. Sporirea presiunii partiale a CO2 in sangele c. P e r m i t e a d m i n i s t r a r e a d e O 2   1 0 0 %
arterial d. E s t e u ş or a c c e p t a t ă
e. Reducerea SaO2 e. N u i m p u n e s e d a r e a p a c i e n t u l u i

(CM) 2 7 . C a u ze l e h i p o x e m i e i s u n t :
a. Concentratia redusa a O2 in aerul inspirat
b. Schimbarea raportului ventilatie-perfuzie
c. Suntul dreapta stânga
d . T u l b u r ăr i d e d i f u z i e l a n i v e l d e m e m b r a n a
alveolo-capilara
e. Scă derea eliberă rii de O2 la nivel tisular
(CM) 3 7 . S i n d r o m u l d e d e t r e s ă r e s p i r a t o r i e e s t e :
a. O i n s u f i c i e n ţ ă r e sp i r a t o r i e h i p o x e m i c ă
b. C o n s e c i n t a s p o r ir i i p e r m i a b i l i t a t i i
m e m br a n e i a l v e o l o - c a p i l a r e
c. O i n j u r i e p u l m o n a r ă a c u t ă
d. U n e d e m pu l m o n a r c a r d i o g e n
e. U n e d e m p u l m o n a r n o n - c ar d i o g e n

(CM) 28. P r e s i u n e a d e o c l u z i e i n c a p i l a r u l p u l m o n a r (CM) 3 8 . C a r e s u n t cr i t e r i i l e p e n t r u i n s t i t u i r e a

în SDRA: ventilatiei mecanice?
a. Este criteriu de diagnostic diferenţial
b. Este crescută

8
 Release by Medtorrents.com
A. S p o r i r e a t r a v a l i u l u i r e s p i r a t or ( t a h i p n e e ,
p a r t i c i p a r e a mu ş c h i l o r a u x i l i a r i î n a c t u l d e
r e s p ir a ţ i e ) TEMA :INSUFICIENŢA CARDIACĂ ACUTĂ
B. Tahicardia
C. PaO2<60mmHg la FiO2≥0,5. (CS) 1. Spre deosebire de insuficienţa cardiacă cronică, în
D. S a O 2 < 9 0 % l a F iO 2 ≥ 0 , 5 . insuficienţa cardiacă acută:
E. PaO2/FiO2<200mmHg a. sunt mai evidente mecanismele de compensare
b. mecanismele de compensare lentă nu sunt incluse
(CM) 39. La co m p l i c a t i i l e o x i g e n o t e r a p i e i s e a t r i b u i e : c. se produce hipertrofia ventriculară
a. Hipoventilatia d. are loc activarea sistemului renină -angiotensină -aldosteron
b. Atelectazia nu exista: b
c. Hiperventilaţia
d. Producerea leziunilor pulmonare acute (CS) 2. Cu c ât volumul sanguin telediastolic este mai mare
e. Hipotensiunea arterială (adică, cu cât e mai mare presarcina), cu atât mai puternică este
forţa de contracţie (cu atât mai mare este volumul sistolic).
(CM) 40. SDRA este o complicatie a: Această relaţie este cunoscută drept:
a. Şocului septic a. „legea Frank-Starling”
b. Arsurilor b. „legea Otto Frank”
c . I n s u f i c i e n ţ e i r e n a l e c ro n i c e c. „legea Starling-Pappenheimer-Staverman”
d. Transfuziei masive d. „legea Laplace”
e. Sepsisului e. „legea lui Hilton”

(CM) 4 1 . C r it e r i i l e p e n t r u s e v r a j u l d e v e n t i l a t o r (CS) 3. Debitul cardiac este:

sunt: a. cantitatea de sâ nge propulsată de inimă pe durata unei
a. PaO2>70mmHg la FiO2<0,4 sistole
b . P a C O 2 > 6 0 m mH g b. volumul de sânge propulsat de inimă pe durata
c . S a O 2 > 9 5 % l a F iO 2 < 0 , 4 . unui minut
d. PaO2/FiO2 >200. c. volumul de sâ nge, are circulă la un moment dat în corp
e. Normalizarea tabloului radiologic d. volumul de sâ nge, raportat la suprafaţa corporală
e. volumul de sâ nge, raportat la masa corporală
(CM) 42. H i p o x i a e s t e o c o n s e c i n t a a :
a. Anemiei marcate (CS) 4. Care valoare trigger a PVC, la un pacient hipotensiv,
b. hiperventilarii impune corecţie volemică?
c. Debitului cardiac scăzut a. -2 mmHg
d. Socului b. <10 mmHg
e. Intoxicatiei cu oxid de carbon c. <6 mmHg
d. 0 mmHg
(CM) 43. Numiti preparatele utilizate în e. >20 mmHg
dezobstructia farmacologică a căilor aeriene:
a. Terbutalina (CS) 5. După W. Shoemaker, valoarea optimă pentru PVC pentru
b. Teofilina un ventricol cu complianţa normală este de:
c. Salbutamolul a. 14-16 mmHg
d. Dexametazon b. 8-10 mmHg
e. Dopamina c. <6 mmHg
d. >20 mmHg
(CM) 4 4 . T r a t a m e n t u l s t ar i i d e r a u a s t m a t i c p r e v e d e : e. >25 mmHg
a. Oxigenoterapia
b. Administrarea albuterolului (CS) 6. După W. Shoemaker, valoarea maxim admisibilă a PVC
c. Manevra triplă Safar pentru un ventricol cu complianţa normală este:
d. Administrarea adrenalinei a. 14-16 mmHg
e. Bronhoscopia cu oxigenare b. 8-10 mmHg
c. <5-6 mmHg
(CM) 4 5 . H i p o x i a s e v e r ă d e d u r a t a s e s o l d e a z a c u : d. >20 mmHg
a. Epuizarea sistemului adrenergic si e. >25 mmHg
instalarea vasoplegiei
b. Acumularea metabolitilor acizi (CS) 7. Presiunea de inclavare a capilarului pulmonar (PICP)
c. Ischemie miocardică reflectă indirect:
d. Alcaloză metabolică a. umplerea atriului stâng
e. Aritmii cardiace b. umplerea atriului drept
c. umplerea ventricolului drept
(CM) 4 6 . H i p e r v e n t i l a ţ i a e s t e î n s o ţ i t ă d e : d. umplerea ventricolului stîng
e. umplerea circulaţiei mici
a. Hipocapnie
b. Acidoză respiratorie (CS) 8. Valoarea optimală a presiunii de inclavare a capilarului
c. A l c a l o z ă r e sp i r a t o r i e pulmonar (PICP) pentru o inimă sănătoasă este de:
d. Acidoză metabolică a. <12 mmHg
e. Hipoxemie b. >20 mmHg
c. 18-20 mmHg
(CM) 4 7 . E f e c t u l i n o t r o p n e g a t i v i n d u s d e d. 6-10 mmHg
hipercapnie: e. 12-16 mmHg
a . A p a r e l a pH > 7 , 2 0 (CS) 9. În cazul rezistenţelor vasculare sistemice crescute şi
b . A p ar e l a p H < 7 , 2 0 prezenţei hipertensiunii arteriale, este indicată administrarea
c. Este agravat de reac ţ ia adrenergică de:
d. Determină scăderea debitului cardiac a. vasodilatatoare
e . P o a t e d e t e r m i n a h ip o t e n s i u n e a r t e r i a l ă

9
 Release by Medtorrents.com
b. vasopresoare b. miocard rigid
c. diuretice c. interferenţă ventriculară
d. beta-blocanţi d. cardiomoiopatie hipertrofică
e. lichide e. funcţie de pompă compromisă

(CS) 10. În cazulul hipotensiunii arteriale cu rezistenţă (CM) 19. Disfuncţia diastolică prin mecanism de compresie
vasculară sistemică joasă, se administrează: externă se produce în cazul:
a. noradrenalina a. constricţiei sau efuziunii pericardice
b. adrenalină b. pneumotoracelui compresiv
c. dopamină c. pleureziei masive
d. dobutamină d. infarctului miocardic acut extins
e. nitroglicerină e. ventilare pulmonara artificiala

(CM) 11. Rezistenţa vasculară sistemică este crescută în (CM) 20. Disfuncţie diastolică prin interferenţă ventriculară are
următoarele situaţii: loc în:
a. şoc cardiogen a. infarct miocardic acut extins cu implicarea septului
b. şoc hipovolemic interventricular
c. şoc septic b. hipertensiune pulmonară
d. şoc neurogen c. insuficineţa valvei mitrale
e. şoc anafilactic d. ventilare artificială cu presiune end-expiratorie
pozitivă excesivă
(CM) 12. Rezistenţa vasculară sistemică este crescută în
următoarele situaţii: e. insuficinţa valvei tricuspidiene
a. şoc hipovolemic
b. insuficienţă adrenală (CM) 21. Transportul de oxigen este determinat de
c. acidoză componentele:
d. şoc anafilactic a. nivelul de hemoglobină (Hb, g/L)
e. durere, anxietate b. presiunea parţială a bioxidului de carbon din sîngele
arterial (PaCO2, mmHg)
(CM) 13. Rezistenţa vasculară sistemică este diminuată în c. saturaţia cu oxigen a hemoglobinei din sângele arterial
următoarele situaţii: (SaO2, %)
a. şoc septic d. presiunea parţială a oxigenului din sângele arterial
b. pancreatita acută (PaO2, mmHg)
c. ciroza hepatică e. debitul cardiac (DC, L/min)
d. traumatism vertebromedular înalt
e. şoc hipovolemic (CM) 22. Debitul cardiac este produs în rezultatul interacţiunii a
următoarelor componente:
(CM) 14. Insuficienţa cardiacă cu debit crescut poate fi prezentă a. presarcină
în: b. postsarcină
a. anemia cronică c. ritm-frecvenţă cardiacă
b. fistule arterio-venoase d. contractilitate
c. infarct miocardic acut e. volum respirator curent
d. hipercapnie
e. hipertiroidism (CM) 23 Presarcina:
a. este definită drept lungimea fibrei miocardice înainte
(CM) 15. Cauzele cele mai răspândite ale insuficienţei acute de de contracţie;
ventricul stâng: b. este definită drept volumul telediastolic ventricular
a. infarctul miocardic acut şi ischemia miocardică c. este definită dprept presiune de stres pariental la sfâ rşitul
acută diastolei
b. disecţia de aortă d. este determinată de returul venos, care este rezultatul
c. embolia aeriană interacţiunii dintre volemie şi capacitanţa venoasă
d. insuficienţa valvei mitrale e. este tensiunea miocardică parietală din cursul sistolei
e. stenoza valvei aortale
(CM) 24. Presiunea venoasă centrală (PVC):
(CM) 16. Cauzele cele mai răspândite ale insuficienţei acute de a. nu este echivalent al presarcinii
ventricol drept: b. este echivalent al presarcinii
a. stenoza valvei aortale c. poate reflecta o hipovolemie la un pacient cu funcţia
b. trombembolia arterei pulmonare ventriculară păstrată
c. embolia aeriană d. reprezintă postsarcina
d. embolia cu lichid amniotic e. în normă ar trebui să fie mai mare de 25 mmHg
e. ventilarea pulmonară artificială cu presiune pozitivă
excesivă (CM) 25. Postsarcina este:
a. tensiunea miocardică parietală din cursul sistolei
(CM) 17. Cauzele cele mai răspândite ale insuficienţei cardiace b. lungimea fibrei miocardice înainte de contracţie
acute globale: c. volumul telediastolic ventricular
a. hipervolemia d. rezistenţa la ejecţia sângelui din ventricol
b. dereglările de ritm (tahicardia ventriculară, BAV gr. III) e. rezistenţa la curgerea sâ ngelui prin vasele magistrale
c. miocarditele (CM) 26. Valoarea finală a postsarcinii este influenţată de:
d. cardiomiopatia hipertrofică şi cea dilatativă a. presiunea pleurală
e. tamponadă cardiacă b. impedanţa şi rezistenţa
c. presarcina cu toate componentele ei
(CM) 18. Insuficienţa cardiacă acută prin disfuncţie diastolică d. presiunea parţială a bioxidului de carbon din sîngele
poate avea loc prin următoarele mecanisme: arterial
a. compresie externă

10
 Release by Medtorrents.com
e. în condiţii clinice, din toate componentele postsarcinii, c. pacient critic cu hipertensiune arterială (PAS>140
se poate aprecia doar valoarea rezistenţei vasculare mmHg sau PAM >100 mmHg)
(sistemice sau pulmonare) d. presiune arterială sistolocă de 100 mmHg
e. presiune arterială medie de 55 mmHg
(CM) 27. Referitor la relaţia dintre frecvenţa cardiacă şi debitul
cardiac: (CM) 35. În cazul unor rezistenţe sistemice crescute (>2400
a. inimă sănătoasă crează un debit cardiac maxim la o dyne·s·cm-5/m2) sau prezenţei hipertensiunii arteriale
frecvenţă de 140 bpm (PAS>140 mmHg sau PAM >100 mmHg), este indicată
b. debitul cardiac scade treptat până la 180 bpm (în administrarea de vasodilatatoare:
diastola scurtă ventricolul nu reuşeşte să se umple) a) noradrenalină
c. frecvenţă cardiacă mai mare de 180 bpm poate b) nicardipina
provoca fibrilaţie ventriculară c) adrenalină
d. în insuficienţa cardiacă debitul începe să scadă la o d) nitroprusiatul de sodiu
frecvenţă de 120 bpm e) efedrină
e. inimă să nă toasă crează un debit cardiac maxim la o
frecvenţă de mai puţin de 45 bpm
TEMA: INTOXICATIILE ACUTE
(CM) 28. Un pacient hipotensiv (PA=100/40 mmHg, PAM de 80
(CM) 1. Toxicitatea unei substanţe este determinată de urmă torii
mmHg), cu o frecvenţă cardiacă de 110 bpm, extremităţi calde
factori:
şi timp rapid de recolorare a lojei unghiale reflectă:
a. debit cardiac crescut a. Proprietăţile fizico-chimice ale substanţei
b. debit cardiac scă zut
c. rezistenţă vasculară sistemică diminuată b. Doză, timpul de expoziţie şi concentraţia în sânge.
d. rezistenţă vasculară sistemică crescută c. Calea de pătrundere.
e. presiunea de puls înaltă (în acest caz, 60 mmHg) indică d. Sex, vâ rstă , greutatea corporală , predispunerea individuală .
la un volum sistolic crescut e. Factorii mediului extern.

(CM) 29. Un pacient hipotensiv (PA de 80/65 mmHg, PAM de 75 (CS) 2. Rata elimină rii toxicelor din organism depinde de:
mmHg), cu o frecvenţă cardiacă de 110 bpm, timp de recolorare
lent a lojei unghiale, reflectă: a. Calea de eliminare a toxicului.
a. debit cardiac crescut b. Proprietă ţile fizico-chimice ale toxicului.
b. debit cardiac scăzut c. Calea de pă trundere şi doza absorbită .
c. rezistenţe vasculare sistemice scă zute d. Starea somatica a organismului.
d. rezistenţe vasculare sistemice crescute e. Toate.
e. volum sistolic crescut
(CM) 30. Managementul pacientului supus intervenţiei pe cord
presupune: (CM) 3. Care din aceste toxine inhiba centrul respirator?
a. hiperbaroterapie a. Barbiturice
b. suportul respirator b. Organofosforice
c. suport nutritiv c. Ciuperci
d. analgezia şi sedarea d. Opioide
e. medicaţiile profilactice (antibioprofilaxia, terapia e. Oxidul de carbon (CO)
antiagregantă, terapia anticoagulantă)

(CM) 31. Bradicardia necesită tratament în cazurile când: (CM) 4. Care din urmă toarele substanţe posedă recirculaţie
a. FCC ≤35 bpm, indiferent de nivelul tensiunii arteriale enterohepatică şi secreţie gastrică :
b. FCC ≤60 bpm, indiferent de nivelul tensiunii arteriale
a. Morfinomimetice
c. FCC≤50 bpm, în cazul când produce hipotensiune
b. FOS
arterială
c. Etanol
d. FCC≤90 bpm, în cazul câ nd produce hipotensiune arterială
d. Atropin
e. FCC ≤65 bpm, indiferent de nivelul tensiunii arteriale
e. Digoxin
(CM) 32. În caz de bradicardie, se va reevalua:
(CM) 5. În care din aceste intoxicaţii este indicat lavajul
a. nivelului de potasiu în plasmă
gastric:
b. hipertiroidism
a. Barbiturice
c. hipotiroidism
b. Acizi şi baze
d. tratamentul cronic cu beta-adrenimimetice
c. Vapori de Cl
e. tratamentul cronic cu beta-blocant, glicozide cardiace,
d. Metale grele
blocante a canalelor de calciu, alte antiaritmice
e. Fosgen
(CM) 33. În cazul când insuficienţa cardiacă acută este asociată
cu hipotensiune sau rezistenţă vasculară sistemică joasă, se
(CM) 6. În care din aceste intoxicaţii este indicată utilizarea
administrează un vasopresor. Valorile-ţintă pentru presiuna
hiperbaroterapiei:
arterială sistolică şi RVS (rezistenţa vasculară sistemică) sunt:
a. presiunea arterială sistolică de 70 mmHg
b. presiuna arterială sistolică de 100 mmHh a. Opiozi şi opioide
c. RVS>2400 dyne·s·cm-5/m2 b. Intoxicaţii cu CO
d. RVS >1600 dyne·s·cm-5/m2 c. Barbiturice
e. Presiunea arterială sistolică mai mare de 140 mmHg d. Etilenglicol
e. Intoxicaţii cu cianide
(CM) 34. Este indicată administrarea de vasodilatatoare în
următoarele cazuri:
a. rezistenţe sistemice crescute (>2400 dyne·s·cm-5/m2) (CS) 7. Care din drogurile enumerate servesc drept antidot in
b. rezistenţa vasculară sistemică de 1600 dyne·s·cm-5/m2 intoxicaţiile cu opioide:

11
 Release by Medtorrents.com
a. Glicozide cardiace e. vitamina E.
b. Compuşii metalelor grele
(CM) 16. Care din metodele enumerate sunt eficiente in tratamentul
c. Naloxona şi nalorfina
intoxicaţiilor cu ciuperci necomestibile:
d. Anexat
e. Unitiol. a. lavaj gastric
b. hiperventilarea curativa
(CM) 8. Tratamentul specific a intoxicaţiilor cu substanţe c. gastroenterosorbţia
organofosforice include:
d. metodele extracorporale de detoxifiere (hemocarboperfuţia,
a. Colinolitice plasmafereza)
b. Anticoagulante
c. Reactivatori ai colinesterazei e. hiperbaroterapia
d. Unitiol (CM) 17. Provocarea emezei este contraindicata in urmatoarele stari
e. Benzodiazepine clinice:
(CS) 9. Enumerati metodele de detoxicare utilizate in intoxicatiile a. stare de inconştienţă
acute: b. ingestie de acizi
a. diureza forţată c. ingestie de baze
b. hemodializa d. prezenţa convulsiilor
c. hemo- şi plasmosorbţia e. intoxicatii cu ciuperci necomestibile
d. Plasmofereza (CM) 18. Drogurile administrate în caz de comă de geneză neclară
e. Toate. sunt:
a. insulina
(CS) 10. În hipotensiune pe fond de rezistenţă vasculară periferică b. Glucoza 40 %
scăzută , administrarea că ror preparate va fi efectivă : c. Tiamina
a. Simpatomimetice d. adrenalina
b. Glucocorticoizi e. Naloxon
c. Spasmolitice.
d. Simpatolitice (CM) 19. Mioza este caracteristică în intoxicaţiile exogene acute
e. Cardiotonice cu:
a. cocaina
(CS) 11. În intoxicaţia acuta cu alcool etilic pot fi evidenţiate b. Substanţe organifosforice
urmă toarele cu excepţia: c. Anticolinergice
a. Coma d. opioizi
b. Dereglă ri de respiraţie. e. Simpatomimetice
c. Dereglă ri ale sistemului cardiovascular.
d. Orbire (CM) 20. Tahicardia poate fi atestata în intoxicaţiile cu:
e. Edem cerebral a. Digoxin
b Beta-blocante
(CS) 12. În intoxicatiile cu SOF pentru micşorarea bronhoreei şi c. Anticolinergice
hipersalivaţiei se administrează : d. Teofilin
a. Adrenalina. e. Substanţe fosfororganice
b. Strofantină .
c. Atropină. (CM) 21. Metode de stimulare a proceselor naturale de
d. Prednizolonă . detoxicare sunt:
e. Eufilină a. lavaju gastricsi intestinal
b. dializa peritoneala
(CS)13. Cea mai mare parte a alcoolului etilic absorbit este c. administrarea de purgative
concentrată în: d. Terapia antidot
a. Pulmoni e. Reglarea activitatii fermentative
b. Ficat.
c. Rinichi (CM) 22. Prin care metode se poate confirma pozitia corecta a
d. Creier sondei stomacale:
e. Splină a. Eliminarea conţinutului gastric
b. Administrarea de aer şi auscultarea stomacului
(CS)14. Tabloul clinic al intoxicaţiilor cu substanţe organo- c. Administrarea de ser fiziologic şi auscultarea stomacului
fosforice nu include: d. Radiografie
e. Ultrasonografie
a. mioza
b. bronhoreea (CM) 23. Inductori enzimatici sunt:
a. Furosemid
c. bradicardia b. Fenobarbital
d. icterul c. Teturam
d. Levomicetina
e. diareea. e. Benzonal
(CM)15. Tratamentul intoxicaţiilor acute cu substanţe
(CS) 24. Concentraţia de alcool în sâ nge de 0,05% corespunde:
organo-fosforice nu include:
a. fazei subclinice
a. atropina b. fazei de euforie
c. fazei de inhibiţiei
b. prozerina d. starii de comă
c. diazepam e. Stopului respirator

d. esenţiale

12
 Release by Medtorrents.com
(CM) 25. Necorespunderea concentraţiei plasmatice de etanol activate mai mult de 2 ori comparativ cu
cu tabloul clinic poate fi cauzata de: valorile normale
a. Intoleranţa la primul contact cu alcoolul d. Reversiei urgente a anticoagulantelor
b. Priza „a jeane” cumarinice
c. Patologia asociată e. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz
d. Etilismul cronic de creştere a timpului de protrombină mai
e. Ingestie de bă uturi alcoolice slabe mult de 1,5 ori comparativ cu valorile normale

(CM) 26. Diagnosticul diferenţial al comei alcoolice (etilic) se (CM)5. Albumina se va administra pacienţilor cu:
face cu: a. arsuri
a. Criza tireotoxica b. edeme rezistente la diuretice
b. Intoxicaţia cu barbiturate c. hemoragii microvasculare
c. Traumatismul craniocerebral d. hemofilie A
d. Intoxicaţie cu substanţe fosfororganice e. hemofilie B
e. Intoicaţia cu metanol
(CM)6. Crioprecipitatul conţine:
(CM) 27. Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitor la terapia- a. factorul VIII
antidot: b. factorul XII
a. Este înalt specifică c. fibrinogen
b. Este eficientă doar în faza toxicogenă a intoxicaţiilor d. factorul XIII
acute e. factorul vonWillebrand
c. Este eficientă doar în faza somatogenă a intoxicaţiilor acute
d. Reactivatorii colinesterazei sunt antidoţi în intoxicaţiile (CS)7. Crioprecipitatul nu conţine:
cu FOS a. fibronectină
e. alcoolul etilic este antidot in intoxicatiile cu barbiturice b. fibrinogen
c. factorul VIII
(CS) 28. Cea mai eficientă metodă de tratament în intoxicaţia cu d. trombină
monoxid de carbon este e. factorul XIII
a. Oxigenoterapia pe masca
b. Hiperbarooxigenarea (CM)8. Următoarele afirmaţii referitor la dextrani sunt
c. Oxigenoterapia pe canula nazală corecte:
d. Ventilatia mecanică a. cresc volumul sângelui circulant
e. Oxigenarea extracorporeală b. se utilizează cu scop de nutriţie parenterală
c. se utilizează pentru corectarea hemoragiilor
microvasculare
TEMA: TERAPIA DE PERFUZIE Ş I TRANSFUZIE. ALIMENTAŢ IA d. posedă proprietăţi antigenice
PARENTERALĂ . e. utilizarea lor se limitează la 1,5 g dextran/kg/zi

(CM)9. Soluţiile de hidroxietilamidon:

(CM)1. Concentratul eritrocitar spălat este indicat: a. cresc volumul sângelui circulant
b. scad volumul sâ ngelui circulant
a. Pacienţilor cu reacţii hemolitice posttransfuyionale în c. se utilizează în calitate de sursă energetică
anamneză d. sunt practic neantigenice
b. Pacienţilor cu lipsă congenitală de IgA e. se administrează pentru a corecta deficitul factorilor de
c. Pacienţilor cu reacţii severe posttransfuzionale coagulare
d. Pacienilor cu deficit de IgM
e. Pacienţilor care au suferit anterior şoc anafilactic (CM)10. Enumeraţi soluţiile electrolitice:
a. sol.Ringer
(CM)2. Concentratul eritrocitar deleucocitat se va b. sol.Ringer-Lactat
administra: c. ser fiziologic
a. Pacienţilor cu anticorpi antileucocitari d. sol. hidroxietilamidon
b. Pacienţilor cu lipsă congenitală de IgA e. Sol. glucoză 10%
c. Penru prevenirea aloimunizării contra antigenelor
leucocitare (CM)11. Soluţiile enumerate sunt electrolitice cu excepţia:
d. Pacienţilor cu reacţii hemolitice severe posttransfuzionale a. ser fiziologic
e. Pacienţilor cu leucocitoză b. Aminoplasmal
c. sol.Ringer
(CM)3. Plasma proaspăt congelată este indicată cu scopul: d. sol.Hartman
a. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz de e. Intralipid
creştere a timpului de protrombină mai mult de 1,5 ori
comparativ cu valorile normale (CM)12. Cu scop de alimentare parenterală se utilizează:
b. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz de a. Infezol
creştere a timpului tromboplastinei parţial activate b. Plasmă proaspă t congelată
mai mult de 2 ori comparativ cu valorile normale c. Aminosteril
c. Reversiei urgente a anticoagulantelor cumarinice d. Sol. glucoză 5%
d. Corijă rii hipovolemiei e. Sol. glucoză 10%
e. Corijă rii hipoalbuminemiei
(CS) 13. Cu scop de alimentare parenterală nu se utilizează:
(CM)4. Plasma proaspăt congelată este indicată cu scopul: a. Sol.glucoză 20%
a. nutriţiei parenterale b. Intralipid
b. normalizării INR-ului în absenţa hemoragiilor c. Sol. Hidroxietilamidon
microvasculare d. Infezol
c. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz e. Aminoplasmal
de creştere a timpului tromboplastinei parţial

13
 Release by Medtorrents.com
(CS) 14. Aportul glucidic zilnic trebuie să acopere: d. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg)
a. 20-30% din necesarul caloric e. Hiper-, hipotermie (peste 38oC sau sub 36oC)
b. 30-40% din necesarul caloric
c. 10-20% din necesarul caloric (CS) 6.Drogul de elecţie iniţial utilizat pentru tratamentul
d. 50-60% din necesarul caloric hipotensiunii arteriale în şocul septic este:
e. 70-80 din necesarul caloric a. adrenalina
b. noradrenalina
(CS) 15. Aportul lipidic zilnic trebuie să acopere: c. mezatona
a. 10-20% din necesarul caloric d. dobutamina
b. 25-30% din necesarul caloric e. vasopresina
c. 35-40% din necesarul caloric
d. 45-50% din necesarul caloric (CS) 7. Terapia inotropă de electie la pacienţii cu disfuncţie
e. 55-60% din necesarul caloric miocardică şi şoc septic se va efectua cu:
a. mezatona
b. noradrenalina
(CM) 16. Enumeraţi emulsiile lipidice utilizate în c. dobutamina
alimentarea parenterală: d. izoprenalina
a. Aminosteril e. adrenalina
b. Infezol
c. Intralipid (CM) 8. Medicaţia şocului septic include următoarele
d. Lipofundin droguri:
e. Aminoplasmal a. ser fiziologic
b. dobutamina
(CM) 17. Soluţiile de aminoacizi utilizate în alimentarea c. noradrenalina
parenterală sunt următoarele cu excepţia: d. hidrocortizon
a. Intralipid e. nitroglicerină
b. Aminosteril
c. Aminoplasmal (CS) 9. În şocul septic la pacientul netarat concentratul
d. Lipofundin eritrocitar va fi administrat la un nivel al Hb de:
e. Infezol a. 60 g/l
b. 80 g/l
(CS) 18. Necesarul zilnic de fluide pentru un pacient adult este c. 90 g/l
de: d. 100 g/l
a. 10-20 ml/kcorp e. 110 g/l
b. 20-30 ml/kcorp
c. 30-40 ml/kcorp (CS) 10. Bicarbonatul de sodiu va fi utilizat la pacienţii cu
d. 40-50 ml/kcorp şoc septic dacă pH este:
e. 50-60 ml/kcorp a. 7,4
b. 7,35
c. 7,3
TEMA: ŞOCUL d. 7,2
(CM)1. Noţiunea de SIRS include următoarele: e. 7,1
a. Tahicardie > 90 bătăi/min
b. Tahipnee > 20/min (CM)11. Resuscitarea pacienţilor cu şoc septic în cursul
c. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg) primelor 6 ore are drept scop atingerea:
d. leucocitoză peste 12.000 sau leucopenie sub 4000/mcl a. PVC 8-12 mm Hg
e. Hiper-, hipotermie (peste 38o C sau sub 36oC) b. SvO2 amestecat ≥70%
c. Presiunii arteriale medii ≥ 65 mm Hg
(CS) 2. Noţiunea de SIRS include următoarele cu excepţia: d. Debitul urinar ≥0,5 ml/kg/oră
a. Hiper-, hipotermie (peste 38oC sau sub 36oC) e. Pesiunii arteriale sistolice ≥120 mm Hg
b. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg)
c. tahipnee >20/min (CS) 12. Pentru corijarea TAS<70-80 mm Hg la pacienţii cu
d. tahicardie >90 bă tă i/min şoc cardiogen medicamentul de elecţie va fi:
e. leucocitoză peste 12.000 sau leucopenie sub 4000/mcl a. adrenalina
b. mezatona
(CM)3.Noţiunea de sepsis include următoarele: c. dopamina
a. tahipnee >20/min d. dobutamina
b. tahicardie >90 bătăi/min e. noradrenalina
c. focar de infecţie
d. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg) (CM)13. În tratamentul şocului cardiogen (pe fond de IMA)
e. leucocitoză peste 12.000 sau leucopenie sub 4000/mcl vor fi utilizate următoarele medicamente:
a. Fentanyl
(CM)4.Noţiunea de sepsis include următoarele cu excepţia: b. nitroglicerina
a. Tahicardie > 90 bă tă i/min c. noradrenalina
b. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg) d. dopamina
c. Tahipnee > 20/min e. dobutamina
d. Hiper-, hipotermie (peste 38oC sau sub 36oC)
e. Leucocite 10.000/mcl (CS)14. În tratamentul şocului cardiogen (pe fond de IMA)
vor fi utilizate următoarele medicamente cu excepţia:
(CS) 5. Noţiunea de sepsis sever include următoarele cu a. noradrenalina
excepţia: b. dopamina
a. leucocite 8.000-10.000/mcl c. dobutamina
b. Tahipnee > 20/min d. nitroglicerina
c. Tahicardie > 90 bă tă i/min e. Fentanyl

14
 Release by Medtorrents.com
c. creşterea permeabilităţii capilare
(CM)15. Balonul intra-aortic de contrapulsaţie: d. hipervolemie
a. reduce rezistenţa la ejecţia ventriculară prin dezumflare e. creşterea debitului cardiac
presistolica
b. creşte presiunea arterială diastolică (CM)25. Care din medicamentele enumerate vor fi utilizate
c. scade presiunea arterială diastolică în tratamentul şocului anafilactic:
d. creşte rezistenţa la ejecţia ventriculară prin dezumflare a. nitroglicerina
presistolica b. adrenalina
e. se umflă în sistolă c. ser fiziologic
d. difenhidramina
(CM)16. Balonul intra-aortic de contrapulsaţie: e. hidrocortizon
a. este o metodă temporară de tratament a şocului
cardiogen (CM)26. Şocul neurogen poate fi cauzat de:
b. este o metodă definitivă de tratament a şocului cardiogen a. hemoragii importante
c. se plasează în aorta ascendentă b. infarctul de miocard
d. se plasează în aorta descendentă c. traumatism cranian sever
e. se umflă în diastolă d. hemoragie intracerebrală severă
(CM)17. Cauzele şocului hipovolemic sunt: e. secţiunea înaltă a măduvei spinării
a. hemoragiile
b. ocluzia intestinală (CM) 27. Medicamentele utilizate în tratamentul şocului
c. arsuri neurogen:
d. cetoacidoza diabetică a. adrenalina
e. sepsis b. ser fiziologic
c. nitroglicerina
(CM)18. Şocul cardiogen se caracterizează prin: d. sol.Ringer-lactat
a. tahicardie e. noradrenalina
b. rezistenţa vasculară periferică diminuată
c. bradicardie (CS) 28. Care medicament nu va fi utilizat în tratamentul
d. debit cardiac scăzut şocului neurogen:
e. hipotensiune arerială a. nitroglicerina
b. adrenalina
(CM) 19. La un pacient cu şoc cardiogen şi ritm sinusal cu c. sol.Ringer-lactat
scopul creşterii inotropismului este contraindicată d. noradrenalina
utilizarea: e. ser fiziologic
a. Dobutaminei
b. dopaminei (CS) 29. Ce test este mai util în diagnosticul tromboemboliei
c. izoprenalinei arterei pulmonare:
d. strofantinei a. electrocardiografia
e. corgliconului b. radiografia cutiei toracice
c. tomografi compiuterizată spiralată a cutiei toracice cu
(CS) 20. Tromboembolia arteri pulmonare este o varantă a contrast
şocului: d. gazele arteriale
a. cardiac e. ecocardiografia
b. hipovolemic
c. septic (CM) 30. Şocul hipovolemic se caracterizează prin:
d. extracardiac obstructiv a. vasoplegie generalizată
e. distributiv b. diminuarea volumului sistolic
c. creşterea volumului sistolic compensator
(CM) 21. Cauzele şocului extracardiac obstructiv: d. creşterea permeabilită ţii vasculare
a. embolie pulmonară e. diminuarea VSC
b. pneumotorace
c. infarct miocardic (CS) 31. În şocul hipovolemic se atestă urmatoarele cu
d. tamponadă pericardică exceptia:
e. pericardită constrictivă a. scă derea PVC
b. tahicardie
(CS) 22. Şocul extracardiac obstructiv poate fi o consecinţă c. diminuarea debitului cardiac
a urmatoarelor stari clinice, cu excepţia: d. tegumente calde
a. pericardită constrictivă e. scă derea diurezei orare
b. infarct miocardic
c. embolie pulmonară (CS) 32. Tratamentul şocului hipovolemic se va începe cu
d. tamponadă pericardică administrarea de:
e. pneumotorace a. ser fiziologic, Ringher Lactat
b. sol. adrenalină
(CS) 23. Drogul de elecţie pentru combaterea hipotensiunii c. sol. noradrenalină
arteriale în şocul anafilactic este: d. Dextran 40
a. noradrenalina e. mezaton
b. mezaton
c. adrenalina (CM) 33. Şocul neurogen se caracterizează prin:
d. dopamina a. vasodilataţie generalizată
e. dobutamina b. vasoconstricţie generalizată
c. hipovolemie relativă
(CM) 24. Şocul anafilactic se caracterizează prin: d. creşterea debitului cardiac
a. vasodilataţie generalizată e. scăderea debitului cardiac
b. bronhospasm

15
 Release by Medtorrents.com
(CM) 34. În şocul hipovolemic se produce: c. Este unica metodă de diagnostic a morţii cerebrale
a. creşterea nivelului cortizolului seric d. Relevă caracteristici ale veghei şi somnului
b. creşterea nivelului catecolaminelor endogene e. Arată modificări de traseu la utilizarea
c. scă derea frecvenţei contracţiilor cardiace anestezicelor inhalatorii
d. creşterea frecvenţei contracţiilor cardiace
e. creşterea reabsorbţiei apei la nivel de tub renal 4. (CM) În creierul uman adult, oxigenul:
a. Se consumă cu o viteză de 40-50 ml/min
(CM) 35. În şocul hipovolemic se atestă: b. Reprezintă 20% din consumul bazal de oxigen
a. acidoză lactică c. Nivelul sub 60 mmHg în sâ ngele arterial produce
b. activarea sistemului renină-angiotentină vasoconstricţie
c. activarea sistemului simpatic d. Nu are rezerve
d. activarea sistemului parasimpatic e. Lipsa lui pentru 10-15 secunde produce
e. creşterea eliberării de aldosteron inconştienţă

(CM) 36. În şocul hipovolemic (clasa IV) se atestă: 5. (CS) Care din următoarele droguri este indicat în
a. bradicardie tratamentul convulsiilor după administrarea unui
b. hipotensiune arterială anestezic local:
c. tahicardie a. Droperidol
d. oligurie b. Diazepam
e. confuzie mentală sau letargie c. Fentanyl
d. Ketamină
(CS)37. Oliguria din cadrul şocului hipovolemic va fi tratată e. Propofol
prin administrare de:
a. furosemid 6. (CM) Edemul cerebral poate urma:
b. manitol a. Resuscitarea cardio-respiratorie
c. eufilină b. Contuziile cerebrale
d. ser fiziologic c. ACV ischemice tranzitorii
e. sol. hidroxietilamidon d. ACV hemoragice
e. Hipoalbuminemiile
(CS) 38. Tahicardia din cadrul şocului hipovolemic va fi
combătută prin administrare de: 7. (CS) Care din cele de mai jos nu a dovedit eficienţă în
a. metoprolol tratamentul edemului cerebral citotoxic:
b. amiodaronă a. Manitolul
c. verapamil b. Hiperventilarea
d. strofantină c. Hipotermia
e. ser fiziologic d. Glucocorticosteroizii
e. Drenarea lichidului cerebrospinal
(CM) 39. Enumeraţi drogurile utilizate pentru tratamentul
tromboemboliei arterei pulmonare 8. (CM) Hernierea creierului poate produce:
a. Heparină nefracţionată a. anizocorie
b. Fraxiparină b. dilatarea bilaterală a pupilelor
c. Fragmin c. restabilirea statusului neurologic
d. varfarină d. dereglări hemodinamice
e. droperidol e. dereglări de ritm

(CM) 40.Medicamentele trombolitice sunt: 9. (CM) Care din situaţiile enumerate mai jos induc
a. rtPA sporirea PIC:
b. Heparina a. Hiperventilarea
c. streptokinaza b. Hipercapnia
d. urokinaza c. Hipotensiunea sistemică
e. fraxiparina d. Hipoxia
e. Hiperoxia

TEMA: Comele 10. (CM) Care sunt elementele triadei Cushing:

a. Hipertensiune arterială sistemică
1. (CS) Centrii respiratori sunt localizaţi în: b. Bradicardie
a. Bulb şi punte c. Tahicardie
b. Doar în bulb d. Bradipnee
c. Hipotalamaus e. PIC elevată
d. Cerebel
e. Cerebrum 11. (CM) Care sunt componentele terapiei „trei H” în cadrul
bolnavilor diagnosticaţi cu HSA:
2. (CS) Volumul total al lichidului cerebrospinal la adult a. Hemodiluţie
este de aproximativ: b. Hipovolemie
a. 25 ml c. Hipertensiune sistemică
b. 75 ml d. Hipervolemie
c. 130 ml e. Hiperoxie
d. 200 ml
e. 250 ml 12. (CM) Care din următoarele criterii sunt incluse în scala
Glasgow pentru come:
3. (CM) Monitorizarea electroencefalografică (EEG): a. Reflexul oculo-motor
a. Poate fi folosită în timpul angioplastiei carotidiene b. Răspunsul verbal
b. Semnalează oprirea circulatorie la câ teva secunde de c. Deschiderea ochilor
la incident d. Răspunsul vestibular

16
 Release by Medtorrents.com
e. Răspunsul motor 24. (CS) Care parametri influenţează fluxul sanguin
cerebral:
13. (CS) Care din componentele de mai jos nu este a. PaO2
component de bază al legii Monroe-Kellie: b. Temperatura corporală
a. Encefalul c. PaCO2
b. LCR d. Tensiunea arterială sistemică
c. Lichidul extracelular e. Toţi cei enumeraţi mai sus
d. Formaţiunile de volum intracraniene
e. Componentul vascular 25. (CM) Care din factorii enumeraţi produc sporirea FSC şi
a PIC:
14. (CS) Ce reprezintă presiunea de perfuzie cerebrală a. Heperventilarea
(PPC): b. Hipoxemia
a. Diferenţa dintre tensiunea arterială sitemică şi PIC c. Crizele convulsive
b. Diferenţa dintre tensiunea arterială sistolică şi d. Hipercapnia
diastolică e. Hipotermia
c. Diferenţa dintre tensiunea arterială medie şi PIC
d. Diferenţa dintre tensiunea arterială sistolică şi PIC 26. (CM) Care din factorii enumeraţi induc descreşterea FSC
e. Diferenţa dintre tensiunea arterială diastolică şi PIC şi a PIC:
a. Sedarea şi analgizarea
15. (CM) Care din cele enumerate mai jos pot fi utile în b. Hipertermia
diagnosticarea morţii cerebrale: c. PEEP
a. starea de comă depăşită (SGC-3 baluri) d. Alcaloza respiratorie
b. pupile miotice e. Acidoza
c. pupile midriatice
d. testul apneic 27. (CM) Edemul citotoxic este rezultatul:
e. testul atropinic a. Hipoperfuziei cerebrale
b. Depleţiei energetice la nivel de neurocit
16. (CM) Formele de herniere a ţesutului cerebral: c. Excesului de ATP şi creatininfosfat
a. Transtentorială d. Impotenţei pompei Na+ /K+
b. Fisura orbitală inferioară e. Influxului intracelular a apei
c. Sub falx
d. În foramen magnum 28. (CM) Hernierea în foramenul magnum produce:
e. În breşa osoasă a. Instabilitate hemodinamică
b. Hiperetensiune
17. (CS) Care din metodele de mai jos este inutilă pentru c. Dereglarea patentului respirator
monitorizareaa PIC: d. Deprimare neurologică
a. Intraventricular e. Semne de disfuncţie a trunchiului cerebral
b. Epidural
c. Intracerebral 29. (CM) Care din afirmaţiile de mai jos sunt false:
d. Subarahnoidian a. Ventriculostomia este metoda standardului de aur de
e. Subperiostal monitorizare a PIC
b. Ventriculostomia este indicată în prezenţa
18. (CS) Care din cele enumerate repreyinta cea mai ventriculilor laterali comprimaţi
uşoară formă de alterare a statutului neurologic: c. Ventriculostomia este unica metodă de
a. Stupor monitorizare a PIC
b. Comă d. Ventriculostomia oferă posibilitatea decompresiei LCR
c. Obnubilare e. Ventriculostomia este o metodă sigură de
d. Somnolenţă monitorizare a PIC şi lipsită de efecte adverse.
e. Stare de veghe
30. (CS) Examinarea pacientului cu statut neurologic alterat
19. (CS) Care din condiţiile de mai jos pot fi responsabile include în sine:
de dezvoltarea stării de comă: a. Evaluarea patentului respirator
a. Diselectrolitemie b. Aprecierea dimensiunilor pupilare şi testarea
b. Hipoglicemie fotoreacţiei
c. Hiperglicemie c. Poziţia globilor oculari şi volumul mişcă rilor
d. Hipoxie d. Testarea reflexelor motorii
e. Toate cele enumerate e. Toate examinările de mai sus sunt obligatorii

20. (CM) Hipercapnia se manifestă prin: 31. (CS) Primul nucleu al căii parasimpatice responsabile de
a. Vasodilataţie la nivel cerebral inervaţia m. ciliar este localizat la nivel de:
b. Sporirea componentului vascular la nivel cerebral a. Diencefal
c. Reducerea presiunii intracraniene b. Bulb rahidian
d. Reducerea producţiei de LCR c. Mezencefal
e. Sporirea presiunii intracraniene d. ganglion stelat
e. Cerebel
23. (CS) Carui din componenţii doctrinei lui Monro-Kellie îi
revine cea mai mare cotă: 32. (CS) Primul nucleu al căii simpatice responsabile de
a. LCR inervaţia m. ciliar este localizat la nivel de:
b. Componentul vascular a. cortex
c. Lichidul extracelular b. ganglion stelat
d. Encefalul c. diencefal
e. Lichidul intracelular d. hipotalamus
e. puntea lui Varoli

17
 Release by Medtorrents.com
33. (CM) Pupile midriatice fixe sunt caracteristice: a. Hipotermia reduce PIC
a. intoxicaţiei cu substanţe organofosforice b. Hipotermia scade presiunea de perfuzie cerebrală
b. stărilor de anoxie c. Coagulopatia indusă de hipotermie este una din
c. comei depăşite complicaţiile acestei mă suri terapeutice
d. utilizarii midriaticelor d. Hipotermia sporeşte necesitatea metabolică la
e. perfuziei preparatelor adrenomimetice nivelul ţesutului cerebral
e. Hipotermia este frecvent asociată cu dereglă ri ale
34. (CM) Metode paraclinice de diagnostic a pacienţilor ritmului cardiac
comatoşi:
a. aprecierea nivelului seric al T3, T4 42. (CM) La formele cronice de alterarare a statutului
b. examenul computertomografică neurologic se atribuie:
c. rezonanţa magnetică nucleară a. Starea vgetativă
d. EEG b. Mutismul akinetic
e. Puncţia lombară c. Demenţa
d. Sindromul Locked-in
35. (CS) Care din metodele paraclinice de examinare a e. Moartea cerebrală
bolnavului comatos este de primă linie:
a. Rezonanţa magnetică nucleară 43. (CS)Care din examinările de mai jos nu se include în
b. Puncţia lombară lista celor utilizate pentru diagnosticul morţii cerebrale:
c. Computertomografia a. Testarea nervilor cerebrali
d. Potenţiale evocate b. Testul cu Adrenalină
e. EEG c. Reflexul oculovestibular
d. Testul cu Atropină
36. (CM) Care din cele de mai jos pot fi atribuite e. Testul apneic
managementului hipertensiunii intracraniene:
a. Ventilarea pacientului
b. Controlul tensiunii arteriale sistemice
c. Poziţia orizontală a corpului bolnavului
d. Administrarea anticonvulsivantelor
e. Utilizarea valorilor înalte ale PEEP-lui

37. (CM) Care preparate din cele enumerate sunt atribuite

terapiei osmotice:
a. Dextran 70
b. Soluţie salină izotonică
c. Sol. NaCl 3%
d. Manitolul
e. Diureticele de ansă

38. (CM) Reducerea presiunii intracraniene la

administrarea Furosemidului se datorează:
a. Scăderii producţiei LCR
b. Amelioră rii licvorodinmicii la nivelul ventriculilor
cerebrali
c. Creării unui gradient osmotic ca rezultat al
diurezei sporite
d. Reducerii nivelului seric al K+
e. Reducerii pă rţii lichide la nivelul ţesutului cerebral

39. (CM) Glucocorticosteroizii pot produce următoarele

efecte adverse (cm):
a. Hipoglicemie
b. Imunosupresie
c. Hemoragii digestive superioare
d. Hipotensiune sistemică
e. Hiponatriemie

40. (CM) Care din afirmaţiile de mai jos sunt veridice:

a. Administrarea glucocorticosteroizilor pacienţilor cu
edem cerebral citotoxic sporeşte rata succesului
tratamentului
b. Administrarea glucocorticosteroizilor pacienţilor
cu edem cerebral sporeşte incidenţa hemoragiilor
digestive superioare
c. Diureticele de ansă potenţează efectul diuretic al
preparatelor osmotice
d. Hipoglicemia este frecvent asociată administrării
glucocortcosteroizilor
e. Preparatele glucocotricosteroide au demonstrat
eficienţă în tratamentul edemului cerebral
vazogen

41. (CM) Toate afirmatiile de mai jos sunt veridice cu

excepţia:

18