Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ªI MEDIU ÎNCONJURÃTOR
GEOGRAPHY, METEOROLOGY
AND ENVIRONMENT
1
Anuarul Statistic al României / Romanian Statistical Yearbook
CUPRINS TABELE TABLES CONTENTS
METEOROLOGIE METEOROLOGY
Temperatura aerului ºi precipitaþiile atmosferice, Air temperature and precipitations, by the main
pe principalele staþii meteorologice, în anul 2004 ...................... meteorological stations, in 2004
1.9 Temperatura aerului (media lunarã ºi anualã) .............................. Air temperature (monthly and yearly average)
1.10 Temperatura aerului (maxima absolutã ºi Air temperature (monthly and yearly absolute
minima absolutã lunarã ºi anualã) .................................................... maximum and absolute minimum)
1.11 Precipitaþii atmosferice (cantitatea lunarã ºi anualã) ................. Precipitations (monthly and yearly quantity)
PREZENTARE DESCRIPTION
România este situatã în centrul geografic al Europei Romania is situated in geographical center of Europe
(sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula Balcanicã, la (south-east of Central Europe) at north of Balkan Peninsula at the
jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, în half of distance between Atlantic Coast and The Urals, inside and
interiorul ºi exteriorul arcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior outside the Carpathians Arch, on the Danube (1075 km) lower
al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã. course and has exit to the Black Sea.
De altfel, paralela 45°N cu meridianul 25°E se intersecteazã Otherwise, parallel 45°N with the meridian 25°E intersects near
în apropiere de centrul geometric al þãrii, la 100 km N-V de the geometrical center of the country, 100 km N-V of the country
capitala þãrii, Bucureºti. capital, Bucharest.
Cu o suprafaþã de 238391 km2, România este a 12-a þarã ca Romania is the twelfth country of Europe, having an area of
mãrime a Europei. 238391 km2.
Ieºirea la mare înlesneºte legãturile cu þãrile din bazinul The exit to the sea enables the connections with the countries
Mãrii Negre, bazinul Mãrii Mediterane ºi, prin intermediul in the Black Sea basin, in the Mediterranean Sea basin and, by
acesteia, cu restul lumii. means of this, rest of the world.
Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, Romanian seaside of the Black Sea is lying on 245 km, between
între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi localitatea Vama Veche Musura stream (at the border with Ukraine) and Vama Veche
(graniþa cu Bulgaria). locality (at the border with Bulgaria).
Relieful României se compune din trei trepte majore: cea Romania's relief consists of three major levels: the highest one
înaltã a Munþilor Carpaþi (cel mai înalt vârf Moldoveanu 2544 m),
cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi
in the Carpathians (the highest peak Moldoveanu 2544 m), the
middle one which corresponds to the Sub-Carpathians, to the hills
1
podiºurilor ºi cea joasã, a câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. and to the plateaus and the lowest one in plains, meadows and
Delta Dunãrii, cea mai tânãrã unitate de relief, în continuã Danube Delta. The Danube Delta, the youngest relief unit under
formare, are altitudinea medie de 0,52 m. permanent formation, has the average height of 0.52 m.
Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief sunt Main features of relief units are proportionality (31%
proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% mountains, 36% hills and plateaus, 33% plains and meadows) and
câmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale concentric display of the relief major levels.
reliefului.
Clima României este temperat-continentalã de tranziþie, cu Romania’s climate is temperate-continental of transition,
influenþe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre with oceanic influences from the West, Mediterranean ones from
sud-vest ºi continental-excesive din est. Temperatura medie South-West and continental-excessive ones from the East.
multianualã este diferenþiatã latitudinal, respectiv 8°C în nord ºi Multiannual average temperature is latitudinally different, 8°C in
peste 11°C în sud, ºi altitudinal, cu valori de -2,5°C în etajul the North and over 11°C in the South, and altitudinally, with values
montan (Vârfu Omu - masivul Bucegi) ºi 11,6°C în câmpie (oraºul of -2.5°C in the mountain floor (Omu peak - Bucegi massif) and
Zimnicea - judeþul Teleorman). 11.6°C in the plain (Zimnicea town - Teleorman county).
Precipitaþiile anuale scad în intensitate de la vest la est, Yearly precipitations decrease in intensity from west to east,
respectiv de la peste 600 mm la mai puþin de 500 mm în Câmpia from over 600 mm to less 500 mm in the East Romanian Plain,
Românã de Est, sub 450 mm în Dobrogea ºi circa 350 mm pe litoral, under 450 mm in Dobrogea and about 350 mm by seaside, in the
pentru ca în regiunile muntoase sã ajungã la 1000-1500 mm. mountainous areas they reach 1000-1500 mm.
Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea Romanian running waters are radially displayed, most of
majoritate având izvoarele în Carpaþi. Principalul colector al them having the springs in the Carpathians. Their main collector is
acestora este fluviul Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã the Danube river, which crosses the country in the south on 1075
pe o lungime de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã. km length and flows into the Black Sea.
Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale (numeroase The lakes are represented by natural lakes (numerous genetic
tipuri genetice) rãspândite în toate unitãþile majore de relief, types) spread in all major units of relief, from glacial ones in the
de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la alpine floor (Mioarelor Lake - Fãgãraº 2282 m) to river-maritime
2282 m) la limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) banks (Techirghiol Lake at 1.5 m) and anthropic lakes, as well in all
ºi prin lacuri antropice, de asemenea în toate unitãþile de relief. relief units.
Vegetaþia este condiþionatã de relief ºi de elementele The vegetation is determined by the relief and by pedo-
pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajatã a acesteia. climatic elements, being displayed in floors. Mountainous regions
Regiunile montane sunt acoperite de pãduri de conifere are covered by coniferous forests (especially spruce fir), mixture
(îndeosebi molid), pãduri de amestec (fag, brad ºi molid) ºi forests (beech, fir-tree, spruce fir) and beech forests. Higher peaks
pãduri de fag. Pe culmile mai înalte se aflã pajiºti alpine ºi are covered by alpine lawns and bushes of dwarf pine, juniper,
tufãriºuri de jneapãn, ienupãr, afin, meriºor ºi altele. bilberry, red bilberry a.s.o.
În regiunile de deal ºi de podiº se întâlnesc pãduri de foioase In the hills and plateaus regions there are broad-leaved forests,
în care predominã fagul, gorunul sau stejarul; pe dealurile joase prevailing beech, common oak or durmast oak; the main forest
ºi câmpiile înalte, adesea, principalele specii care alcãtuiesc species often met on low hills and high plains are Quercus cerris and
pãdurile sunt cerul ºi gârniþa. Quercus frainetto.
Vegetaþia de stepã ºi de silvostepã, care ocupa ariile cu The steppe and silvosteppe vegetation, which covered the
deficit de umiditate din Podiºul Dobrogei, Câmpia Românã, areas of low humidity in Dobrogea Plateau, Romanian Plain,
Podiºul Moldovei, Câmpia Banatului ºi Criºanei, a fost, în cea mai Moldova Plateau, Banat and Criºana Plain has been mostly
mare parte, înlocuitã prin culturi agricole. replaced by agricultural crops.
Fauna României este grupatã pe areale diferenþiate în Romania's fauna is grouped by different areals according to
funcþie de biotopul fiecãrei specii. În etajul alpin apar elemente each species biotype. Relict elements as black goat (chamois) and
relicte precum capra neagrã ºi vulturul de munte. În pãdurile mountain vulture live in the alpine area. In the Carpathian forests
carpatine trãiesc diferite mamifere: urs, cerb, râs, lup, mistreþ, live various animals: bear, buck, lynx, wolf, wild boar, roebuck,
cãprior, veveriþã ºi un numãr mare de specii de pãsãri. În câteva squirrel and several species of birds. In a few mountainous areas
regiuni muntoase se mai pãstreazã cocoºul de munte ºi cocoºul both mountain cock and birch cock are still met. In the hill and field
de mesteacãn; în regiunile de deal ºi câmpie sunt rãspândite: areas there are hares, moles, hedgehogs, various birds, lizards,
iepurele, cârtiþa, ariciul, diferite pãsãri, ºopârle, batracieni º.a.; batrachia a.s.o.; rodent animals as gopher and hamster are
pentru zonele de stepã sunt caracteristice rozãtoarele characteristic for the steppe areas. Water fauna is represented
(popândãul ºi hârciogul). Fauna acvaticã este reprezentatã especially by trout in the mountainous waters (huck which was
îndeosebi prin pãstrãv în apele de munte (lostriþa, mai mostly spread in the past has become quite rare); dace and barbel
METEOROLOGIE METEOROLOGY
Cercetarea proceselor ºi fenomenelor fizice din atmosfera The research of physical processes and phenomena in the
terestrã, care determinã starea timpului ºi clima, are la bazã terrestrial atmosphere, which determine the weather and the
mãsurãtorile ºi observaþiile meteorologice ce se efectueazã climate, relies on the meteorological measurements and
permanent sau periodic în diferite puncte de pe suprafaþa observations, permanently or periodically carried out in different
globului terestru ºi la diferite înãlþimi în atmosfera liberã. points on the terrestrial globe surface and at various altitudes in the
Programul unitar al mãsurãtorilor ºi observaþiilor, precum ºi alte free atmosphere. The unitary programme of measurements and
activitãþi meteorologice se asigurã prin colaborare observations, as well as other meteorological activities are assured
internaþionalã, în cadrul Administraþiei Naþionale de by international co-operation within National Administration of
Meteorologie, cu Organizaþia Meteorologicã Mondialã. Meteorology, with the World Meteorology Organisation.
Staþia meteorologicã reprezintã punctul de pe suprafaþa The meteorological station represents the point from the
terestrã unde se efectueazã observaþii ºi mãsurãtori asupra terrestrial surface, where measurements and observations on all
tuturor elementelor ºi fenomenelor meteorologice, conform meteorological elements and phenomena are carried out in
programului stabilit. Majoritatea observaþiilor, mãsurãtorilor ºi keeping with the programme. Most of meteorological observations,
determinãrilor meteorologice de la staþii se efectueazã pe measurements and determinations from the stations are
platforma meteorologicã situatã pe un teren deschis, tipic performed on the meteorological area situated on an open land,
pentru regiunea respectivã, cu dimensionarea standard de typical for the respective region, with the standard dimension of
26 m x 26 m. 26 m x 26 m.
Pentru cercetarea proceselor ºi fenomenelor atmosferice ºi In order to observe the atmospheric processes and phenomena
pentru calculul diferiþilor parametri meteorologici ºi climatici, and to compute various meteorological and climatic parameters, it
este necesarã raportarea observaþiilor ºi mãsurãtorilor, care se is necessary to report observations and measurements, carried out
realizeazã atât în spaþiu, cât ºi în timp. both in space and over time.
Programul climatologic reprezintã complexul The climatic programme represents the complex of
observaþiilor ºi mãsurãtorilor meteorologice ce se executã la meteorological observations and measurements performed at
staþii, dupã timpul solar mediu local, atât la termenele fixe, cât ºi stations, according to the local average solar time, both at fixed
continuu în 24 de ore. Permanent, la termenele climatologice deadlines and continuously during 24 hours. Permanently, at the
(1, 7, 13, 19 timp solar mediu local) se efectueazã observaþii ºi climatic deadlines (1, 7, 13, 19 local average solar time), the
mãsurãtori asupra: presiunii atmosferice, vântului, temperaturii observations and measurements are done for: atmospheric
ºi umezelii aerului, temperaturii suprafeþei solului, nebulozitãþii, pressure, wind, air temperature and humidity, ground surface
precipitaþiilor, vizibilitãþii orizontale. Continuu, în tot cursul zilei temperature, cloudiness, precipitations, horizontal visibility.
ºi nopþii se determinã caracteristicile tuturor fenomenelor Continuously, during all day and night, the characteristics of all
meteorologice (hidrometeori, litometeori, electrometeori etc.). meteorological phenomena (hydrometeors, litometeors,
electrometeors a.s.o.) are determined.
Observaþiile asupra temperaturii aerului constau în Air temperature observations consist of air temperature
mãsurarea temperaturii aerului la termenele stabilite ºi în measurement at the observation deadlines and of determining its
Resursele de apã reprezintã potenþialul hidrologic format Water resources represent the hydrological potential
din apele de suprafaþã ºi subterane în regim natural ºi amenajat, consisting of the superficial and underground waters, under
inventariate la începutul anului, din care se asigurã alimentarea natural and arranged conditions, registered at the beginning of the
diverselor folosinþe. year, of which the utilities are fed.
Ariile naturale protejate, conform O.U.G. nr. 236/2000, Natural protected areas, according to G.P.O. no.236/2000,
reprezintã zone terestre, acvatice ºi/sau subterane, cu represents terrestrial, aquatic and/or underground areas, with
perimetrul legal stabilit ºi având un regim special de ocrotire ºi legally settled perimeter and with a special protection and
conservare, în care existã specii de plante ºi animale sãlbatice, preservation regime, where wild plants and animal species, bio -
elemente ºi formaþiuni biogeografice sau de altã naturã, cu geographic elements and formations or of other nature, with
valoare ecologicã, ºtiinþificã sau culturalã deosebitã ºi cuprind: special ecological, scientific or cultural value exist and include:
– rezervaþii ale biosferei - arii naturale protejate al cãror – reservations of biosphere - protected natural areas whose
scop este protecþia ºi conservarea unor zone de habitat purpose is the protection and preservation of a natural habitat
natural ºi a diversitãþii biologice specifice. Acestea cuprind areas and of specific biologic diversity. They include a complex
un complex de ecosisteme terestre/ºi sau acvatice, lacuri ºi of terrestrial and/or aquatic eco - systems, lakes and water
cursuri de apã, zone umede cu comunitãþi biocenotice courses, humid areas with unique flora and fauna biocenotic
floristice ºi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale communities, with natural harmonious landscapes or resulted
sau rezultate din amenajarea tradiþionalã a teritoriului, from the traditional arrangement of the territory, eco - systems
ecosisteme modificate sub influenþa omului ºi care pot fi modified under human influence and which could be brought
readuse la starea naturalã, comunitãþi umane a cãror back to natural state, human communities whose existence is
existenþã este bazatã pe valorificarea resurselor naturale pe based on natural resources capitalization based on the durable
principiul dezvoltãrii durabile ºi armonioase; and harmonious development principle;
– parcuri naþionale - arii naturale protejate al cãror scop este – national parks - natural protected areas whose purpose is the
protecþia ºi conservarea unor eºantioane reprezentative protection and preservation of representative samples for the
pentru spaþiul biogeografic naþional, cuprinzând elemente national bio - geographic space, including natural elements
naturale cu valoare deosebitã sub aspect fizico-geografic, with a special value from a physico - geographical aspect,
floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, flora, fauna, hidrological, geological, paleontological,
speologic, pedologic sau de altã naturã, oferind posibilitatea speological, pedological point of view or of another nature,
vizitãrii în scopuri ºtiinþifice, educative, recreative ºi turistice; giving the possibility of visiting them for scientific, educational,
recreative and touristic purpose;
– parcuri naturale - arii naturale protejate al cãror scop este – natural parks - natural protected areas whose purpose is the
protecþia ºi conservarea unor ansambluri peisagistice în protection and preservation of landscape piles in which
care interacþiunea activitãþilor umane cu natura de-a human activities interactions in time created a distinct area,
lungul timpului a creat o zonã distinctã, cu valoare with landscape and/or cultural significant value, often with a
semnificativã peisagisticã ºi/sau culturalã, deseori cu o great biological diversity;
mare diversitate biologicã;
– rezervaþii ºtiinþifice - arii naturale protejate al cãror scop – scientific reservations - natural protected areas whose
este protecþia ºi conservarea unor habitate naturale terestre purpose is the protection and preservation of terrestrial and/or
ºi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de aquatic natural habitats, including representative elements of
interes ºtiinþific sub aspect floristic, faunistic, geologic, scientific interest from flora, fauna, geological, speological, 1
speologic, paleontologic, pedologic sau de altã naturã; paleontological, pedological point of view or of other nature;
– rezervaþii naturale - arii naturale protejate al cãror scop – natural reservations - natural protected areas whose
este protecþia ºi conservarea unor habitate ºi specii naturale purpose is the protection and preservation of important
importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, natural habitats and species from flora, fauna, forestry,
hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic; hydrological, geological, speological, paleontological,
pedological point of view;
– monumente ale naturii - arii naturale protejate al cãror – natural monuments - natural protected areas whose purpose
scop este protecþia ºi conservarea unor elemente naturale is the protection and preservation of natural elements and of
cu valoare ºi semnificaþie ecologicã, ºtiinþificã, peisagisticã ecological, scientific, landscape special significance,
deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale represented by wild plants and animal species, rare, endemic
sãlbatice rare, endemice sau ameninþate cu dispariþia, arbori or endangered, secular trees, flora and fauna associations,
seculari, asociaþii floristice ºi faunistice, fenomene geologice geological phenomena - caves, erosion aspects, gorges, water
- peºteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apã, cascade ºi courses, waterfalls and other types of geological
alte manifestãri ºi formaþiuni geologice, depozite fosilifere, manifestations and formations, fosils deposits, and other
precum ºi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural elements with a natural patrimony value being unique
natural prin unicitatea sau raritatea lor. or rare.
Evaluarea calitãþii apelor de suprafaþã constã în The evaluation of the superficial waters quality is carried
monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici, fizico- out by monitoring the biological hidro - morfological parameters,
chimici, a poluanþilor prioritari sau a altor poluanþi evacuaþi în physico - chemical, the prioritary pollution agents or other pollution
cantitãþi importante. Potrivit Legii nr. 310/2004, anexa 11, agents evacuated in important quantities. According to Law
se disting 5 clase de calitate, definite astfel: no.310/2004, annex 11.5 quality classes are distinguished, defined
as follows:
– clasa de calitate I - stare foarte bunã - nu existã alterãri – the first quality class - very good state - no alterations (or
(sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimice very few) of physico-chemical and hydro-morfological quality
ºi hidromorfologice de calitate pentru tipul de corpuri de elements value exist for the type of superficial waters bodies as
apã de suprafaþã faþã de cele asociate în mod normal cu acel against those normally associated with specific type in
tip în condiþii nemodificate; unchanged conditions;
– clasa de calitate II - stare bunã - valorile elementelor – the second quality class - good state - biological quality
biologice de calitate pentru tipul de corp de apã de elements values for superficial water body type presents low
suprafaþã prezintã nivele scãzute de schimbare datoritã levels of change because of human activity, but it slightly
activitãþilor umane, dar deviazã uºor faþã de acele valori deviate as against those normal values associated with
normale asociate cu tipul de corpuri de apã de suprafaþã în superficial water bodies type in unchanged conditions;
condiþii nemodificate;
– clasa de calitate III - stare moderatã - valorile elementelor – the third quality class - moderate state - biological quality
biologice de calitate pentru tipul de corp de apã de elements values for superficial water body type moderately
suprafaþã deviazã moderat faþã de acelea care sunt în mod deviates as against those which are normally associated with
normal asociate cu tipul de corp de apã de suprafaþã în superficial water body type in unchanged conditions. These
condiþii nemodificate. Valorile prezintã semne moderate de values presents moderate perturbation signs because of
perturbare ca urmare a activitãþilor umane ºi sunt esenþial human activities and are essentially perturbated as against the
perturbate faþã de valorile din condiþiile de stare bunã; good state conditions values;
– clasa de calitate IV - slabã - prezintã dovezi de alterãri – the fourth quality class - poor - presents major alterations
majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru proofs of the biological quality elements values for superficial
tipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi în care comunitãþile water bodies type in which important biological communities
biologice importante deviazã semnificativ de la valorile significantly deviates from the normal values associated with
normale asociate cu tipul de corpuri de apã de suprafaþã în superficial water bodies type in unchanged conditions;
condiþii nemodificate;
– clasa de calitate V - proastã - prezintã dovezi de alterãri – the fifth quality class - bad - presents major alterations
majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru proofs of the biological quality elements values for superficials
tipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi în care pãrþi mari din water bodies type and in which big parts from important
comunitãþile biologice importante care sunt în mod normal biological communities which are normally associated with
asociate cu tipul de corpuri de apa de suprafaþã în condiþii superficial water bodies type in unchanged conditions are
nemodificate, sunt absente. absent.
Gradul de defoliere a coroanei arborilor este unul dintre Tree crown defoliation is one of indicators expressing forests
indicatorii care exprimã starea de sãnãtate a pãdurilor. state of health.
km
Lungimea frontierelor / Border length
Totală Terestră Fluvială Maritimă
Total Land River Sea
Total graniţe 3149,9 1085,6 1816,9 247,4 Total borders
Bulgaria 631,3 139,1 470,0 22,2 Bulgaria
Republica Moldova 681,3 - 681,3 - Republic of Moldova
Serbia şi Muntenegru 546,4 256,8 289,6 - Serbia and Montenegro
Ucraina 649,4 273,8 343,9 31,7 Ukraine
Ungaria 448,0 415,9 32,1 - Hungary
Marea Neagră 193,5 - - 193,5 Black Sea
Notă: Lungimile frontierelor sunt oficializate numai cu Serbia şi Muntenegru şi Ungaria, celelalte frontiere fiind calculate unilateral.
Note: Lengths of borders are official only with Serbia and Montenegro and Hungary, the other borders being unilaterally calculated.
1.3 PRINCIPALELE ALTITUDINI MUNTOASE
MAJOR MOUNTAIN PEAKS
Denumirea vârfului muntos Denumirea masivului muntos Judeţul Altitudinea vârfului (m)
Name of peak Name of massif County Height (m)
Moldoveanu Făgăraş Argeş 2544
Negoiu Făgăraş Argeş, Braşov, Sibiu 2535
Parângu Mare Parâng Gorj, Hunedoara 2519
Peleaga Retezat Hunedoara 2509
Omu Bucegi Prahova, Braşov, Dâmboviţa 2505
Retezat Retezat Hunedoara 2482
Iezeru Mare Iezer Argeş 2462
Păpuşa Iezer Argeş 2391
Pietrosu Rodna Maramureş 2303
Gugu Godeanu Caraş-Severin, Hunedoara 2291
Suru Făgăraş Sibiu, Vâlcea 2283
Ineu Rodna Bistriţa-Năsăud 2279
Cindrel Cindrel Sibiu 2244
Ştefleşti Lotru Sibiu, Vâlcea 2242
La Om (Piscul Baciului) Piatra Craiului Braşov 2238
Godeanu Godeanu Caraş-Severin, Gorj 2229
Căleanu Ţarcu Caraş-Severin 2190
Ţarcu Ţarcu Caraş-Severin 2190
Leaota Leaota Dâmboviţa, Argeş 2133
Vârfu lui Pătru Şureanu Hunedoara 2130
Ursu Căpăţâna Vâlcea 2124
Pietrosu Căliman Suceava, Mureş 2100
Şureanu Şureanu Hunedoara 2059
Farcău Maramureş Maramureş 1956
Ciucaş Ciucaş Braşov, Prahova 1954
Toroiaga Maramureş Maramureş 1930
Ocolaşu Mare Ceahlău Neamţ 1907
Toaca Ceahlău Neamţ 1900
Straja Vâlcan Gorj, Hunedoara 1868
Budacu Bistriţa Neamţ, Suceava 1859
Giumalău Rarău Suceava 1856
Cucurbăta Mare Bihor Bihor, Alba 1849
Ţibleş Ţibleş Maramureş, Bistriţa-Năsăud 1837
Vlădeasa Vlădeasa Cluj 1836
Muntele Mare Muntele Mare Alba, Cluj 1826
Harghita Mădăraş Harghita Harghita 1800
Hăşmaşu Mare Hăşmaş Harghita, Neamţ 1792
Pietrosu Bistriţa Suceava 1791
Goru Vrancea Buzău, Vrancea 1784
Lăcăuţ Vrancea Covasna, Vrancea 1777
Saca Gurghiu Mureş 1776
Penteleu Penteleu Buzău 1772
Vlaşcu Mic Munţii Cernei Caraş-Severin 1733
Cozia Cozia Vâlcea 1668
Grinduş Tarcău Bacău 1664
Rarău Rarău Suceava 1650
Nemira Nemira Bacău 1649
Lucina Obcina Mestecăniş Suceava 1588
Cucu Harghita Harghita, Covasna 1558
Bivolu Stânişoara Neamţ 1530
Paşcani Obcina Feredeu Suceava 1495
Vârfu lui Stan Mehedinţi Mehedinţi 1466
Piatra Goznei Semenic Caraş-Severin 1447
Gutâi Gutâi Maramureş 1443
Poieniţa Munţii Metaliferi Alba 1437
Padeş Poiana Ruscă Timiş, Caraş-Severin 1374
Dâmbău Trascău Alba 1369
Igniş Gutâi Maramureş 1307
Ciomatu Bodoc Harghita 1301
Detunata Munţii Metaliferi Alba 1258
Svinecea Mare Almăj Caraş-Severin 1224
Leordiş Munţii Aninei Caraş-Severin 1160
Pleşu Codru Moma Arad, Bihor 1112
Vârfu Cetăţii Perşani Braşov 1104
Măgura Priei Meseş Sălaj 996
Drocea Zarand Arad 836
Ţuţuiatu Măcin Tulcea 467
1.4 LUNGIMEA PRINCIPALELOR CURSURI DE APĂ DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI
LENGTH OF MAJOR RIVERS ON ROMANIAN TERRITORY
Denumirea cursului de apă Lungimea cursului de apă (km) Suprafaţa bazinului (km 2)
River name Length of the river (km) Basin area (km 2 )
Dunăre 1075 33250 1)
Mureş 761 27890
Prut 742 10990
Olt 615 24050
Siret 559 42890
Ialomiţa 417 10350
Someş 376 15740
Argeş 350 12550
Jiu 339 10080
Buzău 302 5264
Dâmboviţa 286 2824
Bistriţa 283 7039
Jijia 275 5757
Târnava Mare 246 6253
Timiş 244 5673
Crişul Alb 234 4240
Vedea 224 5430
Moldova 213 4299
Bârlad 207 7220
Târnava Mică 196 2071
Prahova 193 3738
Neajlov 186 3720
Olteţ 185 2663
Someşul Mic 178 3773
Suceava 173 2298
Bega 170 2362
Arieş 166 3005
Trotuş 162 4456
1)
Fără afluenţii care formează bazine de ordinul 1. / Excluding the tributaries which form the first degree basins.
1.5 PRINCIPALELE LACURI NATURALE
MAJOR NATURAL LAKES
1)
Între confluenţa Nera-Dunăre şi baraj (după datele celor două hidrocentrale).
1)
Nera-Danube and dam confluence (according to the data of the two hydro-power stations).
1.7 ALTITUDINEA MEDIE A PRINCIPALELOR ORAŞE DIN ROMÂNIA
AVERAGE HEIGHT OF MAJOR TOWNS IN ROMANIA
Notă: Oraşul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeţul Braşov) - 1060 m.
Oraşul situat la cea mai mică altitudine medie este Sulina (judeţul Tulcea) - 4 m.
Note: The town situated at the highest average height is Predeal (Braşov county) - 1060 m.
The town situated at the lowest average height is Sulina (Tulcea county) - 4 m.
1.8 ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI ROMÂNIEI, LA 31 DECEMBRIE 2004
ADMINISTRATIVE ORGANISATION OF ROMANIAN TERRITORY, ON DECEMBER 31, 2004
Numărul
Regiunea de dezvoltare Suprafaţa oraşelor din care: Numărul Numărul
Judeţul totală şi municipiilor municipii comunelor satelor
Development region Total area Number of which: Number of Number of
County (km2) of towns municipalities communes villages
and municipalities
mm
Staţia meteorologică Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Anuală Meteorological station
şi anii de observaţie January February March April May June July August September October November December Yearly and observation years
Total 664446
1)
Conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.
1)
According to Law no. 5 / 2000 regarding the Plan for arranging the national territory - Third Section - protected areas.
Sursa: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Source: Ministry of Environment and Waters Administration.
1.14 PARCURILE NAŢIONALE ŞI PRINCIPALELE PARCURI NATURALE, ÎN ANUL 2004
NATIONAL AND MAJOR NATURAL PARKS, IN 2004
km
Total lungimi din care: / of which:
pe râuri
Bazine hidrografice supravegheate Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Hydrographic basins Total length of The first The second The third The fourth The fifth
monitored class class class class class
rivers
1)
Spaţiul Banat / Banat Space = Bega, Caraş, Bârzava, Timiş, Cerna, Nera.
2)
Inclusiv râul Călmăţui. / Including Călmăţui river.
Sursa: Administraţia Naţională "Apele Române".
Source: National Administration "Romanian Waters".
1.17 DEFOLIEREA ARBORILOR LA PRINCIPALELE SPECII ŞI LA TOATE VÂRSTELE,
PE CLASE DE DEFOLIERE, ÎN ANUL 2004
TREES DEFOLIATION, FOR THE MAIN SPECIES AND ALL AGES,
BY DEFOLIATION CLASSES, IN 2004
Captarea, tratarea şi distribuţia apei 2207708,3 226,0 1711366,5 490711,3 3309,5 - 2095,0
Water catchment, treatment
and distribution
SIMBOLURI FOLOSITE
SYMBOLS USED
- = nu e cazul *)
= date mai mici decât 0,5
= data not applicable = magnitude less than 0.5
**)
... = lipsã date = date mai mici decât 0,05
= data not available = magnitude less than 0.05
***)
~ = date neînsumabile = date mai mici decât 0,005
= nontotalized data = magnitude less than 0.005
G = grafic
= graph