Sunteți pe pagina 1din 8

VEVERIŢELE MAŞA, DAŞA şi SAŞA

de Virginia Waters

(Materialul este extras din lucrarea din lucrarea pentru obținerea gradului
didactic I, în anul 2010 cu tema : Educație rațional emotivă și comportamentală.)
prof. înv.preșc. Romanescu Maria Florentina/ Grădinița cu PP nr.3 ” Step by
Step” Tulcea
Este prima poveste pe care le-am prezentat-o copiilor. Povestea are ca personaje
principale, trei veveriţe şi ca orice poveste cu personaje animaliere devine atractivă pentru
copii. Au fost amuzaţi în special de numele veveriţelor Maşa, Saşa şi Daşa..
Am identificat cu copiii credinţele raţionale şi iraţionale din poveste în următorul tabel
explicându-le ce înseamnă :
 credinţe raţionale( gândire raţională) - îi ajută pe oameni să îşi atingă scopurile
de baza, este logică şi consecventă cu realitatea obiectiva.
 credinţe iraţionale (gândire iraţională) – împiedică atingerea scopurilor de bază
ale oamenilor, este ilogică şi nu este în concordanţă cu realitatea obiectivă.

CREDINŢE RAŢIONALE CREDINŢE IRAŢIONALE


Veveriţa MAŞA Nu suport să văd zidul acesta de zăpadă în faţa
ochilor!
Nu ar trebui să se afle aici, nici n-a fost aici înainte.
Nu suport să nu obţin ceea ce doresc.
Nu e drept ca zidul acesta să fi apărut aici.

Veveriţa DAŞA Este groaznic şi oribil că peretele acesta a apărut


aici.
E cea mai groaznică treabă care mi s-ar fi putut
întâmpla.
Nu o să mai ajung niciodată la alunele acelea.
Nu voi mai ajunge vreodată să mănânc.
Eu voi muri de foame şi totul e din vina mea
Nu-s bună de nimic.
Veveriţa SAŞA Nu a avut credinţe iraţionale.
Mi-ar plăcea să nu fie aici pentru
că mi-e foame;
E un ghinion şi nu-mi convine dar
bosumflându-mă nu îl voi face să
dispară.

A B C

Evenimentul Gândurile despre acel Consecinţele emoţionale sau


activator eveniment comportamentale

• Convingerile rationale >> consecinte negative functionale (tristete)NF

• Convingerile irationale >> consecinte negative disfunctionale (depresie)

A B C

IRAŢIONAL / RAŢIONAL ND / NF
Trebuie absolutist Preferinţa Depresie Tristeţe
Catastrofare Evaluare obiectivă Anxietate Îngrijorare
(exagerarea
evenimentului)
Toleranţa scazută la Toleranţa crescută la Furie Supărare
frustrare frustrare

Evaluare globală Evaluarea Vină Regret


comportamentului

ABC-ul terapiei RAŢIONAL-EMOTIVE ŞI COMPORTAMENTALE


Veveriţa MAŞA
A- drumul spre alune era blocat ( evenimentul)
B- nu suport să văd zidul de zăpadă în faţa ochilor, nu suport să nu obţin ceea ce
doresc ( gândurile)
C- a devenit furioasă ( consecinţele emoţionale)

Veveriţa DAŞA
A- drumul spre copacul cu alune era blocat de un minte de zăpadă ( situaţia)
B- este groaznic şi oribil că peretele acesta a apărut aici ( gândurile)
C- deprimare (plânge şi crede că nu este bună de nimic) ( consecinţele)

Veveriţa SAŞA
A- a păţit acelaşi lucru
B- mi-ar plăcea să nu fie aici pentru că mi-e foame dar bosumflându-mă din cauza asta
nu-l voi face să dispară
C- tristeţe ( acceptarea situaţiei şi găsirea unor soluţii)

Întrebări referitoare la conţinut:


1.Ce credeţi că au făcut veveriţele?
Robi – au dărmat zidul
Andrada - s-au căţărat pe zid
Bianca – au dat cu coada şi au dărmat zidul
Claudia – au escaladat muntele de zăpadă
Oana-au ţopăit din creangă în creangă
Caty – s-au gândit că este mai bine să treacă doar una dincolo de zid şi să cheme
ajutoare

2.Câte soluţii aţi putea să găsi pentru această problemă?


Robi – să cheme ajutoare
Bianca – să sape în zid
Franca – să nu se mai certe între ele
Lia – să găsească o cale de rezolvare favorabilă a problemei( să se caţere şi să sară
pentru că eu aşa aş face)
Andrada – să caute mâncare în altă parte
Caty – să aştepte sosirea primăverii ca să se topească zăpada
Claudia – să strige după ajutor la păsări
3.Plecând de la gândurile veveriţelor credeţi că şi voi aveţi astfel de gânduri în
astfel de situaţii?
Oana- eu nu m-aş da cu capul de pereţi
Caty – mie mi-ar fi teamă
Alex –aş fi furios
Claudia - aş fi tristă
Robi – aş fi calm

4.Cum te-ai fi simţit în locul lor? Şi ce-ai fi făcut ca să le ajuţi să se simtă mai
bine?
Lia - M-aş fi simţit tristă. Le-aş spune STOP să se potolească şi le-aş ajuta să sape un
tunel.
Theo – Eu aş fi trist. Le-aş ajuta să dărâme zidul.
Andrada – Aş fi furioasă ca Daşa şi le-aş putea ajuta să sape în zid.
Claudia – Eu aş fi calmă şi le-aş sfătui să nu procedeze aşa pentru că nu vor rezolva
nimic.
Concluzii:
Această poveste ne învaţă cum putem face faţă problemelor pe care le întâlnim în
fiecare zi de la nivel emoţional la cel practic:
- formularea problemelor cât mai clar şi concret;
- găsirea cât mai multor soluţii alternative posibile;
- examinarea fiecărei soluţii şi căutarea consecinţelor atât pozitive cât şi negative;
- încercarea cât mai multor soluţii de rezolvare;
- acceptarea problemei dacă nu funcţionează şi focalizarea gândurilor pe altceva;
„ Aplicarea unor tehnici de tip reglator şi emoţional” am desfăşurat diferite jocuri:
1.„Harta emoţiilor”
Obiective:
Să identifice emoţiile personajelor din poveste;
Să exprime corect emoţia observată
Să eticheteze corect emoţiile prezentate
Ce a simţit Maşa? ( furie)
Ce a simţit Daşa? ( frică, anxietate, vinovăţie)
Ce a simţit Saşa? ( preocupare, îngrijorare)
Prin acest joc, copiii au învăţat să identifice corect emoţiile şi să achiziţioneze
cuvinte care denumesc emoţii, învăţând să identifice corect emoţiile şi etichetele verbale
corespunzătoare.
Am fost plăcut surprinsă de modul în care au etichetat şi mimat emoţiile
respective.
2.„ Detectivul de emoţii I”
Obiective:
Să identifice şi eticheteze corect reacţiile emoţionale proprii şi a celorlalţi;
Să înveţe că într-o anumită situaţie nu toată lumea reacţionează la fel
Să exerseze manifestarea empatiei
Am împărţit copiii în două grupe:
Copiii din prima grupă aveau ca sarcină să identifice reacţiile emoţionale ale
personajelor din poveste de pe harta emoţiilor.
Copiii din a doua grupă trebuiau să mimeze emoţiile identificate de către cei din prima
grupa şi să le indice pe harta emoţiilor.
I-am rugat pe copii să identifice în ce măsură personajele din povestea studiată au avut
reacţii emoţionale diferite faţă de aceeaşi situaţie.
La întrebarea: Cum te-ai fi simţit în locul lor…?
Lia, Theo – „m-aş fi simţit tristă/ trist”; Andrada, Tania – „ aş fi ca Saşa; Claudia „aş
fi calmă oricum nu rezolv nimic dacă mă înfurii”
Alex – aş fi furios
La întrebarea: „ Ce ai fi făcut ca să le ajuţi să se simtă mai bine?” Copiii au avut
răspunsuri diferite.
Lia: „aş spune STOP, să se potolească şi le-aş ajuta să sape un tunel.
Theo, eu le ajutam la dărâmarea zidului.
Această activitate le-a permis copiilor să recunoască şi să exprime non-verbal emoţiile
atât personale cât şi a veveriţelor din poveste.

Pentru a identifica corect trăirile emoţionale le-am propus copiilor jocul:


3. „Cum te-ai simţi dacă…”
Obiective:
Să asocieze anumite situaţii cu reacţii emoţionale
Să identifice cauzele şi consecinţele reacţiilor emoţionale
Să înţeleagă faptul că două sau mai multe persoane pot avea reacţii diferite
faţă de aceeaşi situaţie
Le-am prezentat copiilor 5 situaţii lăsându-le libertatea de a alege răspunsul potrivit:
1. Părinţii ţi-ar spune că nu ai voie să te uiţi la televizor.( tristeţe, furie)
2. Un coleg te-ar împinge şi ţi-ar lua jucăria din mână( furie, tristeţe)
3. Un coleg nu ar vrea să se joace cu tine ( furie, tristeţe)
4. Ai pierde o piesă din jocul care l-ai primit cadou( tristeţe, teamă)
5. Ai sparge vaza preferată a mamei tale. ( tristeţe, frică)
I-am întrebat pe copii:
Cum s-ar afla într-una dintre situaţiile descrise?
Cum s-ar simţi altfel în această situaţie?
De ce cred că se simt astfel?
Prin această activitate, copiii au achiziţionat vocabularul emoţiilor, ei au înţeles că
oamenii pot avea reacţii emoţionale diferite. Am remarcat faptul ca acei copii care-şi petrec
foarte mult timp în faţa televizorului au ales varianta de răspuns „ furios” la situaţia 1.
La situaţia 2 răspunsurile au fost aproape egale, deoarece nu toţi copiii reacţionează cu
furie atunci când sunt bruscaţi unii reacţionează violent, alţii vin şi reclamă d-nei educatoare
care rezolvă situaţia iar alţii nu spun nimic şi se retrag.
Legat de situaţia 3 copiii au ales varianta „ tristeţe” deoarece au deja grupul lor de
prieteni cu interese comune.
Situaţia 4 a fost în întregime rezolvată prin tristeţe. Copiilor nu le este teamă dacă
rătăcesc o piesă din joc.
Legat de situaţia 5 o mare parte au răspuns că sunt trişti dar şi că le este frică de
consecinţe.
Concluzii:
Povestea: „ Veveriţele Maşa, Daşa şi Saşa” a facilitat copiilor capacitatea de a rezolva
orice problemă în mod raţional. Ei au văzut cum au reacţionat veveriţele şi au analizat
consecinţele comportării lor. Ei au înţeles că atunci când gândesc raţional este ca şi cum ar
„face muşchi la nivelul emoţiilor”.
Copiii trebuie ajutaţi să facă faţă problemelor pe care le întâlnesc. Adesea şi copiii se
supără şi îşi creează probleme emoţionale, de aceea trebuie să le arătăm cum să-şi rezolve şi
problemele:
Sugestii:
 Exprimând sentimente faţă de copii, astfel încât ei să le identifice cu mai mare
acurateţe şi să fie capabili să-şi numească sentimentele proprii şi pe ale celorlalţi.
 Ajutând copilul să înveţe cum să-şi creeze sentimentele, întrebându-i ce
gândesc în momentul în care îşi exprimă un sentiment.
 Recompensându-i pentru momentele în care reacţionează cu sentimente
adecvate.
 Amintindu-le că toate fiinţele umane fac greşeli şi că e neplăcut dar nu
„groaznic”, „ oribil” sau „ teribil”, dacă se întâmplă aşa ceva
 Încurajând copiii să devină „detectivi raţionali” şi să caute exemple de gândire
raţională şi iraţională în emisiuni TV, cântece cunoscute şi filme…etc
Copiii care au abilităţi de reglare emoţională bine dezvoltate au mai puţine reacţii
emoţionale negative gestionate inadecvat şi în consecinţă mai puţine probleme
comportamentale.
Acest mecanism de reglare depinde în mare măsură de calitatea relaţiei emoţionale pe
care copiii o au cu adultul respectiv. Reglarea emoţională este parţial influenţată de
caracteristicile temperamentale ale copiilor. Pentru copiii care au o reactivitate emoţională
crescută, neachiziţionarea strategiilor de reglare emoţională poate duce la crize repetate de
furie şi/ sau agresivitate, iar o reactivitate emoţională prea scăzută poate duce copilul spre
reacţii depresive, teamă, anxietate…

S-ar putea să vă placă și