Guta nu este doar o boala metabolica in care acidul uric se depune la nivelul articulatiilor, tesuturilor.

Ea poate aduce diabetul, ateroscleroza si complicatii renale. Din pacate, este o boala invalidanta.
Depunerea la nivelul articulatiei a acidului uric distruge articulatia. Distrugind articulatia, osul si
cartilajul, aceasta isi modifica aspectul si devine nefunctionala.

Se poate ajunge pina la pierderea capacitatii de autoservire, autoingrijire. Ca sa nu mai vorbim de

durere. Prima manifestare a bolii apare cu dureri foarte puternice la nivelul articulatiei. Si articulatia
cea mai caracteristica pentru guta este la nivelul degetului mare de la picior.

Atunci cind ai o durere acuta, o inrosire a articulatiei respective, gindul trebuie sa mearga catre guta.
Si trebuie mers la specialist pentru diagnostic si tratament.

La persoanele supraponderale se recomanda limitarea ratiei calorice. Scaderea in greutate se va face

progresiv. Aportul caloric la cei cu exces ponderal se limiteaza la 1.500-1.600 Kcal pe zi. Dieta este
hiperglucidica, hipoproteica si hipolipidica, fiind lacto-fructo-vegetariana. Regimul alimentar este
alcatuit din urmatoarele produse: lapte dulce sau batut, iaurt, branzeturi nesarate si slabe; carne de
vaca, gaina si peste in cantitate redusa (de trei ori pe saptamana); oua in cantitate redusa (1-3 oua
pe saptamana si numai in preparate); grasimi reduse pana la 60 g pe zi; paine alba veche de o zi;
fainoase; mamaliga; legume verzi sub forma de supa, crema de legume; cartofi; sucuri de legume,
fructe; dulciuri. Cantitatea de sare admisa zilnic este de 1-2 g pe zi. Se permite aportul de cafea si
ceai, intrucat desi au un continut crescut de metilpurine, acestea nu se transforma in acid uric.

CONSUM DE LICHIDE

Se urmareste cresterea volumului si a pH-ului urinar prin cresterea aportului lichidian pentru a asigura
o diureza de peste 2,5 l pe zi. Cantitatea de lichide ingerate (2,5 l) trebuie repartizata in 6-8 prize pe
zi: 5-6 in cursul zilei si una seara, la culcare. Cresterea volumului urinar se obtine prin consumarea de
ceaiuri diuretice, apa potabila sau ape oligominerale si alcaline, ultimele avand proprietatea de a ridica
pH-ul urinar si de a reduce cristalizarea acidului uric.

ALIMENTE INTERZISE

Se interzic viscerele (rinichi, creier, ficat, momite etc.), pestele gras, carnea de animal tanar (vitel,
miel), supa de carne, cacao, ciocolata. Se evita consumul de mezeluri bogate in gelatine. Se elimina
alimentele care precipita atacul de guta: carnati, pateuri de carne, crustacee, moluste etc. Se elimina
alimentele bogate in acid oxalic, deoarece acesta agraveaza efectele hiperuricemiei: macese, spanac,
smochine uscate, concentrate de tomate, sfecla rosie, castravetii, telina, fasolea alba s.a. Din acelasi
motiv nu se vor consuma nici dulciuri concentrate. Se interzice consumul de alcool, acesta ingreunand
excretia renala de acid uric. Se interzic condimentele picante.
In primul rind un astfel de bolnav trebuie sa fie foarte atent la alimentatie. Aceasta poate fi dirijata in
asa fel incit sa consumam cit mai putine proteine care formeaza acidul uric. Cu totii stim ca puii sau
alte animale sint crescute cu concentrate. Acestea sint produse rezultate din resturi animale: osoase,
viscere etc. Inseamna ca atunci cind consum un pui sau carne de vitel astfel hranit, care au crescut
intr-un timp scurt – carnea rezultata are o cantitate mai mare din acesti produsi. Si daca organismul
meu are deja un metabolism predispus spre asa ceva apare sau se agraveaza guta.

Si de asemenea, pot aparea complicatii atunci cind rinichiul nu functioneaza corespunzator, cind nu
are capacitatea sa elimine acidul uric si acesta ramine in singe. Iar daca acidul uric trece in singe
peste o anumita valoare, se ajunge la depunerea lui in tesuturi, in articulatiile mari, mici: genunchi,
incheieturi.
Dieta recomandata in guta este una cu un continut caloric redus, cantitate scazuta de proteine
(hipoprotidic) si lipide (hipolipidic), normoglucidic, hiposodat (reducerea cantitatii de sare), bogat in
lichide si alcalinizat. Aportul crescut de lichide (3 litri/zi) este indicat pentru ajustarea excretiei
(eliminarii) de acid uric si reducerea formarii de calculi. Cantitatea de lipide (grasimi) trebuie redusa,
deoarece acestea inhiba excretia uratilor, care este, in schimb, stimulata de carbohidrati. De aici vine
si recomandarea unei diete normoglucidice. Alcoolul creste productia de acid uric. Din acest motiv,
evitati consumul acestuia.

Sunt recomandate 600–1 000 mg de purine pe zi

Va vom prezenta un tabel in care se vor regasi principalele grupe de alimente si continutul lor in
purine.
Dieta tipica recomandata in guta contine intre 600 si 1 000 mg de purine zilnic. In cazurile de guta
severa sau avansata, aportul purinelor din dieta este restrans la 100-150 mg, crescut in carbohidrati
(50-55% din necesarul caloric zilnic), redus in lipide (30% din necesarul caloric zilnic), iar aportul de
colesterol, de dorit, sub 300 mg/zi.
Sunt indicate 4-5 mese pe zi, iar in puseul acut (primele 48 ore), regimul va fi compus din: orez,
paste fainoase, supe-creme de legume, piureuri, preparate fara grasimi (legume fierte si fructe).
Tratamentul medicamentos insoteste tratamentul igieno-dietetic, oferind pacientului o libertate mai
mare si o diversitate in ceea ce priveste regimul alimentar zilnic. Trebuie spus ca nevoia unei restrictii
rigide a purinelor a fost, in zilele noastre, in mare parte, eliminata.

Continutul alimentelor in purine:

Grupa 1. Continut crescut de purine (100-1 000 mg purine/100 g aliment)

-          Icre, sardine, hering;

-          Inima, rinichi (viscere);

-          Drojdie (bere, panificatie);

-          Hamsii, creier, scrumbie;

-          Concentrate de carne, carne de gasca, potarniche.

Grupa 2. Continut moderat de purine (9 – 100 mg purine/100 g aliment)

-          Carne si peste (exceptand cele enumerate in prima grupa);

-          Legume: sparanghel, fasole uscata, linte, ciuperci, spanac, mazare uscata;

-          Pasari domestice;

-          Moluste.

Grupa 3. Continut neglijabil de purine

-          Paine, unt sau margarina, placinta si prajituri;

-          Bauturi racoritoare carbogazoase;

-          Cereale si produse din cereale;

-          Branza, ciocolata, cafea, condimente;

-          Paine de porumb, fructe, desert de gelatina, inghetata;

-          Plante medicinale;

-          Lapte, macaroane, taietei, budinca;

-          Nuci, ulei, masline,  muraturi;

-          Smantana, crema de ou, oua, grasimi, popcorn;

-          Orez, sare, zahar, ceai, legume, otet, faina alba.

* Alimentele din grupa 1: trebuie eliminate din dieta pacientului cu guta (stadiu acut si remisiune);

* Alimentele din grupa 2: se recomanda o portie de carne, peste sau o portie (1/2 cana) de legume
din aceasta grupa. Este permisa zilnic in timpul remisiunii;

* Alimentele din grupa 3: se pot consuma zilnic