Note de curs. Capitolul 4.

Asambl ri nedemnotabile

4. Asambl ri nedemontabile (Îmbin ri)

4.1 Asambl ri (îmbin ri) prin nituire
Niturile sunt organe de ma ini nedemontabile, care, a ezate într-o anumit
ordine, în num r determinat prin calcul, constituie cus tura nituit de îmbinare a
tablelor, profilelor sau pieselor.

4.1.1.Elementele asambl rii

Elementul principal al asambl rii este nitul (fig.4.1).

c puitor
(buterol )

(1.3…1.7) d
cap de
închidere d

grosimea
tablelor

l
Înclinare 1:8

corpul nitului capul nitului

contrac puitor
(contrabuterol )

Fig.4.1

Criteriul de clasificare a niturilor este forma. STAS 796-68 stabile te o

clasificare dup forma capului:
- semirotund;
- tronconic;
- semiînecat; etc.
Exemplu de notare a unui nit cu cap semirotunf, cu diametrul 22 mm i
lungimea 80 mm: Nit 22x80 STAS 797.

69
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

4.1.2. Materiale i tehnologie

Materialele trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii:
- s nu fie c libile, rezult OL34, OL37 STAS 500/2;
- s aib un coeficient de dilatare cât mai apropiat de cel al pieselor de îmbinat;
- materialul identic cu al pieselor pentru a se evita formarea curen ilor galvanici în
cazul îmbin rilor expuse coroziunii.
În cazul solicit rilor mari se pot utiliza i o eluri aliate. Se mai utilizeaz i alte
materiale ca: alam , cupru, aluminiu.

îndreptare, te irea marginilor

Preg tirea
prealabil a
tablelor
g urirea

la rece pentru nituri cu

d ≤ 10…12 mm
Etape nituirea
tehnologice propriu-zis
la cald pentru nituri cu
d ≥ 12

t ierea marginilor r sfrânte

ale capului nitului

opera ii
ulterioare
îndesarea ( temuirea)
marginilor tablei superioare
(numai pentru table mai
groase de 4,5 … 5 mm)

70
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

4.1.3 Procesul transmisiei for elor prin îmbinarea nituit

La o îmbinare bine executat fluxul de for se realizeaz prin frecarea dintre
table (fig.4.2)
F1 – for a ce trebuie transmis i ce revine
Fn1
2 unui singur nit:
F1 F
1 F1 = , i – num rul de nituri.
i
F1
d µ - coeficientul de frecare din tablele
nituite 1 i 2.
Fn1
Cazuri posibile:
Fn1 1. For a exterioar este transmis integral
F1
prin frecare, f r nici o alunecare a
F1 tablelor rezult i etan area îmbin rii, dar
implic nituire corect
µFn1 > F1
F2 Fn1
rezult nitul supus la întindere
Fig.4.2
(compresiune) de Fn1;
2.- Caz limit – datorit strângerii insuficiente, tocmai începe alunecarea relativ
a tablelor
µFn1 = F1;
3 -Alunecarea fiind posibil prin frecare este preluat numai o cot parte din
for a F1, restul fiind preluat de nit
µFn1 < F1
F1 = Ff rec. + Fnit = µFn1 + Fnit = µ(σtA) + τfA = (µσt + τf)A
A = aria sec iunii nitului
Dar µ - variaz foarte mult cu natura tablelor i mediul de func ionare rezult
c acest caz nu este sigur pentru calcul.
4 - Nit complet sl bit:
µFn1 = 0

71
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

π forfecare nit
F1 = Aτ f = d12τ f τ f ≤ τ af
4 strivire nit
Concluzii
- frecarea dintre table constituie elementul primar;
- siguran a în exploatare impune totu i cazul 4;
- în realitate cel mai întâlnit cazul 3.

4.1.4 Principii generale de calcul

Ipoteze:
a. Sarcina este repartizat uniform asupra niturilor care compun îmbinarea
b. Transmiterea for ei care revine unui nit se face integral pentru cazul nitului
stabilit.
c. Tensiunile sunt repartizate uniform pe sec iunile considerate din nit i din
table.
d. Corpul nitului umple complet gaura.

Corpul nitului
Nit
Capul nitului
Solicit ri
Table

1.1 Forfecarea corpului nitului (fig.4.3) – sec .1-2

F π
F1 = = n d12τ f τ f ≤ τ af = 90 120 MPa
i 4
Obs.: Se iau valori ridicate pentru rezisten a admisibil întrucât, parte din for se
transmite i prin frecare
i – num r de nituri;
n – num rul sec iunilor de forfecare.
π
F1 =
F
i
(
= n d12 − d 22 τ f
4
)
1.2 Strivirea (sau presiune de contact) a nitului
72
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

F1 = d1sσs σs ≤ σas ≅
≅ 150…200 MPa
se poate admite σas ≅ 2τaf
s – grosimea tablei celei mai sub iri Dac
F1 sunt dou sau mai multe nituri i preiau for a
3
1
2 F1 într-un singur sens atunci s=grosimea total
minim a tablelor
d
π
2 d1
F1 = ⋅ dα σ s ⋅ s ⋅ cos α =
−
π 2
2

d1
π
F1 F1
d1 2
=s⋅ ⋅ σ s cos α ⋅ d α = s ⋅ d 1 ⋅ σ s
Fi 2 π
−
2
t

2.1 – Forfecarea marginilor tablei

e d1
F1 = 2 e − s ⋅ τ ′f τ ′f ≤ τ af′ a
Fig.4.3 2
tablei;
e – distan a rândului de nituri fa de marginea tablei.
2.2 Trac iunea materialului tablei dintre g uri:
F1 = (t − d1 )s ⋅ σ t′ σ t′ ≤ σ ' at
2.3 Forfecarea tablei între rânduri – în cazul nituirii cu mai multe rânduri
F1 = 2(e1 − d )s ⋅ τ ′f τ ′f ≤ τ af′
Din condi iile de egal rezisten a nitului la forfecare i strivire rezult i în
ipoteza unei singure sec iuni de forfecare
π
d12τ af = d1 ⋅ sσ as i dac σ as ≈ (1,4 2 )τ af d1 ≅ (1,8 2 ,5 )s
4
Din condi iile 1.2 i 2.1 (egalitatea for ei) considerând σaf ≅ 2τ′ay rezult e =
1,5 d1, practic e = (1,5 …2)d1

73
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

Din 1.2 i 2.2 (σas ≅ 1,5 σ′at) t = 2,5d1 practic t = (2,5 … 3)d1
Din 2.1 i 2.3 rezult e1 = 2d1, practic e1 = (2 … 2,5)d1 sau e1 = (0,5 … 0,7)t
Coeficientul de utilizare
Prezen a g urilor niturilor contribuie la stabilirea sec iunii tablei. Se nume te
coeficient de utilizare a sec iunii tablei ϕ (coeficient de calitate, coeficient de
rezisten a cus turii) raportul dintre sec iunea mic orat prin g uri i sec iunea
ini ial întreag , pe un pas.

ϕ =
(t − d1 )s = t − d1
t⋅s t
2d1
sau, cu t = 3d1 ϕ= = 0 ,67
3d1

Prin m rirea num rului de nituri, ϕ cre te, putând ajunge la valori de 0,8 –
0,85.

4.2. Îmbin ri sudate

4.2.1 Definire. Caracterizare
Îmbin rile sudate sunt executate prin opera ia tehnologic numit sudare, care
const din împreunarea direct a dou piese metalice sau nemetalice (materiale
plastice), din materiale identice sau similare, f r folosirea altor elemente
intermediare, în urm toarele condi ii:
- prin aducerea pân la plasticizare sau pân la topire a suprafe elor al turate
(cu sau f r surs de c ldur );
- f r sau cu adaos de materiale de compozi ie corespunz toare;
- f r sau cu interven ia unei for e exterioare de ap sare a celor dou piese,
eventual folosind frecarea.
Efectul c ldurii asupra zonei de îmbinare a metalului de baz , aducerea în stare
fluid i r cirea ulterioar fac s apar în sec iunea sudurii pieselor sau a tablelor mai
groase zone cu structuri diferite, i anume (fig.4.4):

74
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

Material de adaos Zon de interdifuziune i aliere a

materialului de baz cu cel de aport

a
Zon cu structur modificat datorit
factorilor termici
Fig.4.4
Avantaje:
Economie de:
- metal
- grosime pere i cu 50% mai mic decât piesele turnate;
- folosirea integral a sec iunilor pieselor îmbinate;
- lipsa organelor intermediare;
- adaos de prelucr ri mai mici decât la piesele forjate.
- Manoper :
- opera ie preg titoare mai pu in costisitoare;
- timp mai scurt de executare;
- eliminarea complet a rebuturilor.
- Buna comportare a pieselor sudate: prelucrarea convenabil a solicit rilor;
etan eitatea;
- Avantaje sub aspectul tehnologiei de fabrica ie: cost redus utilaj, eliminarea
modelelor i cutiilor de miezuri necesare turn rii, reduc zgomot.

Dezavantaje:
- calitatea cus turilor sudate este dependent de calificarea i aten ia
personalului;

75
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

- sensuri remanante în zona îmbin rii;

- controlul necesit aparataj special (aparate cu raze Röentgen;
- prin croire nera ional rezult pierderi importante.
Clasificare:
prin topire
a) procedeul tehnologic prin presare
speciale (jet de plasm , laser, ultrasunete)
b) aspectul constructiv
STAS 6662

1)pozi ia reciproc 2) forma cordonului de sudur 3) pozi ia cordonului

a tablelor
1. pozi ia reciproc a tablelor

V
s<80 mm mm

Y
U
s<12…25
s<80 mm

X
K
30o…40o

Sudur cap la cap

în T (unghi) suprapunere eclise

cu margini r sfrânte prin puncte

4.2.2. Calculul îmbin rilor sudate

76
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

Determinarea st rii reale de tensiune din piesele sudate, îndeosebi în cordonul

de sudur i în zonele învecinate este o problem foarte complex . Pentru OL 37,
rezisten a cus turilor în V i X poate atinge rezisten a de rupere static a materialului
de baz .
Rezisten a la oboseal este în general inferioar celei a materialului de baz .
Cauze: concentratori de tensiuni caractersitici cordonului:
Interiori:
gaze
- incluziuni
zgur
- fisuri
- structuri neuniforme.
Exteriori
- sudare incomplet ;
- spa ii nesudate între table;
- arderi locale.
Principii de calcul
Luarea în considerare a for elor i momentului ca m rime i varia ie în timp;
Efectuarea calculului atât pe sect. I-I din cordonul de sudur cât i pe sect.II-II de
II
trecere de la cordon la metal de baz ;

II
I

Cordonul de sudur s fie tot atât de rezistent ca i materialul de baz ;

În cazul solicitat la oboseal , la determinarea rezisten ei admisibile trebuie s se
considere nu numai
Concentrarea datorit cus turii propriu-zise ca i cei ce care- i au originea în
form ;
Nu se iau în considerare tensiunile interne.

77
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

Lungimea portant (util ) a cordonului de sudur este egal cu lungimea lui numai
pentru cus turile închise. La celelalte cus turi, din cauza arderilor locale la
începutul i terminarea cordoanelor s = - 2s

s
Arsuri locale

l
A. Calculul de rezisten s
a cus turilor de sudur
1. Cus turi cap la cap
a) Solicitate de o for axial (fig.4.5)

F F F
σs = ≤ σ as
a
s

3 ⋅ a
σ as =rezisten a admisibil a sudurii

F F
l

Fig.4.5
Din condi ia de egal rezisten a sec iunii sudurii cu sec iunea materialului de
baz rezult
F = sσamb = saσas dar s ≈ -s≈
σ amb s s
sσamb=aσas a= s= =
σ as σ as ϕ
σ amb
ϕ 1 coeficientul de calitate a sudurii, rezult a ≥ s practic a ≅ (1,2 … 1,25)s
Dac sudura se prelucreaz ulterior, rezult a = s (situa ie favorabil la
oboseal ).

78
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

b) Solicitate la încovoiere (fig.4.6)

Mi M
σ is = ± = ± 2 i ≤ σ ai s
Wis sa
6
Mi
σ is = ≤ σ ai s
a2 s
6

s
l

l
Mi Mi Mi Mi
a b

Fig.4.6

c) Cus tur înclinat sub ac iunea unei for e în axa piesei (fig.4.7)
F = F1 + F2

F1 tractiune
F1
F F
F2 = forfecare ls
F2
l

F
F1 F sin α α
σ ts = =
sa sa
Fig.4.7
F F cos α
τ fs = =
sa sa

unde = − 2s
sin α
s

σ echiv. s = σ s2 + 3τ 2fs ≤ σ as

79
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

d) Sudura cap la cap a virolelor de cazane i recipiente (fig.4.8)

cus turi transversale

σ1
p
D

Di
σ2

cus turi longitudinale

Fig.4.8

Îmbin ri sudate ale cazanelor –se face numai cap la cap, excep ie f când
tablele sub iri s< 20 mm –pentru îmbinarea fundului recipientului cu corpul.
Materialului virolei: OLK 1 … OLK2 pentru p r ile expuse flac rii sau gazelor
fierbin i OLK3 … OLK5 pentru celelalte p r i.
M rimea tensiunilor este dat de rela ia Laplace:
σ1 σ 2 p
+ =
ρ1 ρ 2 δ
σ1 - tensiuneal în sec iunea transversal ;
σ2 - tensiuneal în sec iunea longitudinal (axial );
ρ1 - raza de curbur a sec iunii transversale; (plan rezult ρ1 )
ρ2 – raza de curbur a sec iunii longitudinale (cerc ρ = D/2);
p - presiunea interioar ;
- grosimea teoretic a tablelor
D
p
σ2 p 2 pD
rezult = σ2 = =
ρ2 δ δ 2δ
σ1 – se determin din condi iile de întindere a tablelor
πDi2 πDi2
p p
F 4 4 = pD
σ1 = = ≈
A π ⋅ D ⋅δ π ⋅ D ⋅δ 4δ

80
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

Rezult c tensiunea maxim se ob ine în sec iunea longitudinal

pD p(Di + δ )
σ2 = ≤ σ as sau σ 2 = ≤ σ as
2δ 2δ

pDi + pδ = 2δσ as

pDi
δ =
2σ as − p

s = δ + c1 + c2 →adaos de abatere negativ a tablelor

↓
adaos de coroziune, dependent de viteza de coroziune a agentului fluid din
recipient i de durata de lucru proiectat .

2. Cus turi de col prin suprapunere (fig.4.9)

dreapt
a =0,75s
a= concav
a=0,5s
convex
a=s

81
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

3 F1
Dac sunt grosimi diferite
F
4
s≤ 1,2 smin

s
2
1

e
F2 Solicit rile în cordoanele de
sudur :
a
1 – 2 forfecare i încovoiere;
1 – 3 trac iune i încovoiere;
1 – 4 forfecare, trac iune i
încovoiere.
F
F
Încovoierea este mic orat
lO
prin sudurile bifrontal i m rirea
0, 0≥ 4s i se neglijeaz .
Cazul 1. Cus tur solicitat de o

lo for F
Fig.4.9 Tensiunea maxim este în
sec iunea 1 – 4
F2 F2 F cos 45 2 F
σ t 1− 4 = = = =
As 2 a ⋅ s 2a ⋅ s 4 a⋅ s

F1 F cos 45 2 F
τ f 1− 4 = = =
As 2a ⋅ s 4 a⋅ s

Tensiunea echivalent (în sec iune la 45° tensiunile σ i τ sunt egale)

1 F
σ s1− 4 = σ t2 + τ 2f = ≤ σ as
2 a⋅ s
F
deci τ S1− 4 = σ echi S1− 4 = ≤ τ as
a⋅ s

82
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

Cazul 2. Cus tur solicitat de momentul de încovoiere Mi (fig.4.10)

Mi 6Mi
σ is = =± − monofrontal
Wis a ⋅ 2s

6Mi
= − bifrontal

l
2 a ⋅ 2s Mi Mi
Cazul 3. Cus tur solicitat de o for
F i un moment încovoietor Mi Fig.4.10

F 6Mi
σ = ±
a ⋅ s a ⋅ 2s
3. Cus tur de col lateral
Ruperea cus turilor de col laterale în cazul solicit rilor la trac iune a elementelor
îmbinate se produce prin forfecare în planurile mediane AB ale sec iunilor
coordoanelor.
a) Înc rcare simetric , cus turi egale (solicitate de o for ) (fig.4.11)
F F
τ fs = = ≤ τ afs
2 As 2 a ⋅ 1s

De-a lungul cus turii de sudur , tensiunile τfs

a
τ fs max
sunt neuniform repartizate. Raportul
τ fs med
s

F cre te cu lungimea 1s
fs med

recomandarea limit rii lungimii; astfel, dup

STAS, 1 max = 50 a.
l1

fs max

Fig.4.11

83
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

b) Înc rcarea asimetric – ac iune dezaxat a sarcinii (fig.4.12)

Determinarea for elor din fiecare cordon de sudur :
F2
F1+F2=F F1 = F 2

1 + 2

F1 l2

l1 F1 e1=F2e2 F2 = F 1

1 + 2
e2
e1 for ele preluate de cele 2 coordoane.
F Dar for a capabil din fiecare cordon este :

Fig.4.12

F1 = 1saτafs , astfel rezult : =F 1

a ⋅ τ afs (e1 + e2 )
1s

F2 = 2saτafs i =F 1
a ⋅ τ afs (e1 + e2 )
1s

dar 1s = 1 – 2s

c) Înc rcarea cu un moment încovoietor Mi (fig.4.13)

y
l1 fs
a

Mi s
max
x
l

Fig.4.13

a. Calcul simplificat
Se înlocuie te momentul Mi cu 2 for e F : Mi =F( +s)
Rezult forfecare:

84
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

F Mi
τ fs = = ≤ τ afs
a ⋅ 1s ( + s )a ⋅ 1s

b. Calcul exact – presupune propor ionalitatea între valoarea tensiunilor i distan a de

la centrul de rota ie.
τ fs max ρ max τ fs max
= M i = τ fs ⋅ ρ ⋅ d ⋅ A = ρ ⋅ρ ⋅d ⋅ A
τ fs ρ A ρ max

dar τfs max, ρmax = ct, rezult

M i ⋅ ρ max M i ρ max
τ fs max = = ≤ τ afs dar Ip = Ix + Iy
ρ2 ⋅d ⋅ A Ip
A

4. Cus tur de col circular supus unui moment de torsiune (fig. 4.14)
Exemplu: flan e pe arbore, discuri pe butuc.

exterior
interior
0,7 a

a
Dm
D

Fig.4.14

Torsiunea:
Mt Ma
τ ts = =
[
W ps π (D + 2 a )4 − D 4 ] pentru un cordon,

16 (D + 2 a )
dar a<<D, astfel c se poate face un calcul simplificat la forfecare, echivalând
momentul de torsiune cu o for i un bra

85
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

Ft 2M t
τ fs = = =
As D m ⋅ π ⋅ D m ⋅ a
pentru un cordon.
2M t
= ≤ τ afs
π (D + 0 ,7 a ) 2 a

5. Cus turi sudate prin puncte (fig.4.15)

D F
F
de

e’
F F
s

t’
e’

d e t e

a Fig.4.15 b

Se utilizeaz în general pentru table foarte sub iri. Se pot suda dou sau mai multe
table.
F
τ fs = ≤ τ a f s n – num rul punctelor de sudur
π ⋅d2
n
4

s D de N d e t
mm mm mm [N] mm mm mm
0,5 10 3 1300 2,5 4 5
0,75 10 3 4900 2,5 4 5
1 12 2,5 2200 3 4 6
2 16 7 4800 6 8 12

B. Alegerea rezisten elor admisibile

Factori ce influen eaz rezisten a i comportarea în exploatare:

86
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

a – natura sarcinii (static , pulsatoare ,oscilant , alternant-simetric , ocuri);

b – felul solicitat (întindere, compresiune, încovoiere, forfecare,torsiune);
c – calitatea materialului de baz i al electrodului;
d – felul cus turii (cap la cap sau de bol );
e – condi iile în care s-a efectuat sudarea;
f – rigurozitatea controlului;
g – tratamentul termic aplicat anterior i ulterior.
a) Cus turi solicitate static
σ as = K0 K1 ⋅ σ amb sau τas = K0K1τamb
sudur material de
baz
K0 – coeficientul de calitate ine seama de factorii e, f;
K1 – coeficient care ine seama de modul de comportare a cus turilor în exploatare i
de solicitare;
1 – pentru sudur de bun calitate i control riguros;
K0 = 0,75…1 pentru calitatea mai slab i control mai pu in riguros
0,75 - cus tura cap la cap - trac iune
K1 = 0,85…0,9 - cus tura cap la cap – compus
0,8 - cus tura cap la cap - încovoiere
0,65 - cus tura cap la cap – forfecare
0,65 cus tur de col - toate solicit rile
b. Cus turi solicitate la oboseal
σas∞ = K0K′1K2K3⋅σa⋅b⋅ob
K0 – coeficient de calitate ca la solicit rile statice;
K′1 – coeficientul care ia în considerare efectul de concentrare, deci dependent de
forma cus turilor i solicitate
K′1 = 1/βK
K2 – coeficient de m rime a piesei: K2 = ε;
K3 – coeficient de calitate (prelucrare) a suprafe ei K3 =

87
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

Coeficientul de siguran al sudurii cs ≅ 2…3(4).

4.3.Asambl ri prin lipire

4.3.1.Caracterizare
Se realizeaz cu ajutorul unui metal sau aliaj de lipit, adus în stare fluid prin
înc lzire la o temperatur infwerioar celei de topire a materialului piesei de
îmbinat.
Lipiturile metalice se deosebesc de sudare prin:
a) suprafe ele de jonc iune ale materialului de baz nu sunt înc lzite pân la
plasticizare sau topire; numai aliajul de lipit s fie adus în stare fluid ;
b) se face numai cu material de adaos cu o compozi ie esen ial diferit ;
c) îmbin rile mai pu in rezistente decât sudurile din punct de vedere termic i
mecanic.
Dup gradul de rezisten mecanic i termic :
lipituri moi t 400 oC
lipituri tari t 400 oC
Lipituri moi: telefonie, mecanic fin ; se folosesc în special pentru etan eitate.
Lipiturile tari preiau sarcini: evi de ap , carburant, construc ii navale, aeriene,
agricole, autovehicule.
Material i tehnologie
Lipituri moi: aliaje de lipit cu 20 – 90 % Sn i restul Pb ( STAS 96);
Lipituri tari: alam de lipit 58 – 62 sau 59-61 % Cu i restul Zn ( STAS 204).
Metoda tehnologic , func ie de num rul de piese:
- unicate : ciocane de lipit, baie de lipit;
- serie mare: flac r , induc ie.
4.3.2. Elemente de calcul
Lipituri moi –
Lipituri tari (fig. 4.16):
Portan a cordonului de lipitur i tablelor lipite:

88
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

’ σ at
F=sb t mat =lb f med unde b este l imea zonei lipite; la limit l = s . Ca urmare
τ 'af

a grosimii tablelor apare i încovoiere ( for a F se aplic la distan a s /2).

σ r′
Se recomand : σ′af ≈ 0,8 , c = 4…5,
c
l
lungimi optime de suprapunere:
≈ 12,5s – pentru piese supuse la solicit ri statice;

F
F ≈ 25 s - pentru piese supuse la oboseal ;
b

≈4s - pentru îmbin ri cu eclise.

- evitarea curburii bru te a liniilor de for ,
+σt realizând treceri lente.

-σt

'
fmax

fmed
'

Fig.4.16

4.4 Îmbin ri prin încleiere

4.4.1 Caracterizare
În locul stratului de metal sau aliaj topit, intervine stratul sub ire de clei care,
dup aplicare, se înt re te i preia for ele exterioare prin rezisten mecanic datorat
coeziunii din masa lui, cât i prin adeziunea dintre clei i suprafe e de îmbinat.
Avantaje:
- îmbinarea materialelor diferite f r efecte d un toare ale cuplurilor
galvanice;
- reducerea greut ii p r ilor îmbinate (cca.25%);
- impermiabile i etan e la presiune i vid;
- amortizare a vibra iilor, insonorizare i izola ie electric .
Dezavantaje:
- temperatura de folosire func ie de natura elementului (-60…+2000C);
- îmb trânirea în timp sub efectul mediului ambiant;

89
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

- instala ii costisitoare atunci când înt rirea cleiului necesit ap sarea

suprafe ei de îmbinat, la temperaturi ridicate.
Aplica ii:
aripi de avion, elicoptere, vagoane; începe s se aplice la ma ini unelte la ghidaje,
garnituri de frân la autovehicule.
Cleiuri i elemente tehnologice
În componen a elementelor intr :
- Materiale de baz cu propriet i de lian i: r s ini termorigide sau
duroplaste; elastomeri;
- Solven i au rolul de a influen a viscozitatea cleiului, ajutând în mod
deosebit la aplicarea lui;
Materiale de umplutur : prafuri minerale, oxizi de metal, fibre – îmbun t irea
propriet ilor fizico-mecanice ale cleiului.
Catalizatori: r ini termorigide, substan e acide sau bazice, s ruri, compu i de sulf –
accelereaz procesul de solidificare.

4.4.2 Elemente asupra rezisten ei îmbin rilor prin încleiere

F F Trebuiesc luate în considerare

F urm toarele (fig.4.17):
- rezisten a la rupere prin forfecare

- rezisten la desprindere sub sarcin

F repartizat uniform prin suprafa a de

F
lipire;
- rezisten la desprindere sub sarcin
repartizat neuniform;
Fig.4.17
- rezisten la desprindere sub cojire (cea
mai defavorabil: trac iune; forfecare; compresiune);
- rezisten a la oboseal ;

90
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

- rezisten a de durat sub sarcin elastic ;

- varia ia rezisten ei cu temperatura;
- varia ia rezisten ei sub influen a umidit ii i a mediilor active.
Reparti ia cea mai favorabil de tensiune apare atunci când raportul Gclei/Epriz este
minim (piese rigide cu clei moale).
Elemente de calcul: - idem ca la lipiturile tari.
Valori orientative asupra rezisten ei prin forfecare static a stratului de clei, cu
înt rire la cald.
τfr ≈ 13,5 – 21,5 MPa
La oboseal : 0,35 τfr static

Se poate ajunge pentru cleiuri foarte bune, la τfr = 30 … 60MPa.

4.4.3 Elemente constructive

Cap la cap cu Cap la cap cu Suprapunere

suprafa suprafa dubl
dreapt înclinat
Pentru preluarea solicit rii de desprindere (cojire) se recurge uneori la combina ia
îmbin rii prin încleiere, cu sudarea prin puncte, cu nituire sau uruburi.

?? Intreb ri recapitulative
1. Prin care dintre afirma iile de mai jos sunt caracterizate asambl rile
nedemontabile?
a) desfacerea asambl rii se poate realiza prin mijloace tehnice speciale i numai de
c tre personal cu înalt calificare;
b) aceste asambl ri nu pot fi demontate decât o singur dat prin mijloace tehnice
obi nuite;
c) desfacerea asambl rii este posibil numai prin distrugerea total sau par ial a
elementelor îmbin rii.

91
 Note de curs. Capitolul 4. Asambl ri nedemnotabile

2. Sudabilitatea reprezint proprietatea de baz a unei asambl ri sudate, exprimat

prin ob inerea unui cordon de sudur f r incluziuni sau fisuri i nefragil ,
respectând condi iile de rezisten prev zute de c tre proiectant. Spune i care din
afirma iile de mai jos sunt adev rate?
a) o elurile cu con inut sc zut de carbon sunt r u sudabile;
b) o elurile cu con inut mediu de carbon, sunt condi ionat sudabile, necesitând
electrozi corespunz tori i o r cire lent ;
c) fontele prezint o bun sudabilitate, ele nu necesit tehnologii.
3. Spune i care dintre afirma iile de mai jos sunt adev rate, cu privire la tensiunea
admisibil a asambl rilor sudate?
a) depinde de caracteristicile de rezisten ale materialului de baz ;
b) nu depinde de tipul cordonului i al solicit rii;
c) depinde de tehnologia de execu ie;
d) depinde de calificarea muncitorului;
e) depinde de natura solicit rii (static sau la oboseal ).
4. Asambl rile sudate prin puncte sunt utilizate pentru:
a) construc ia recipientelor sub presiune;
b) realizarea ro ilor din ate în construc ie sudat ;
c) asamblarea tablelor sub iri la caroserii auto, pere ii metalici ai vagoanelor,
diverse aparate de mecanic fin ..
5. Care dintre afirma iile de mai jos sunt adev rate?
a) asambl rile prin încleiere sunt mai rezistente decât cele prin lipire;
b) asambl rile prin încleiere sunt mai putin rezistente decât cele prin lipire;
c) asambl rile prin încleiere sunt la fel de rezistente ca i cele prin lipire.

92