Astmul bronșic

Alimentație:
Se recomandă o alimentaţie vegetariană crudivoră (vegan) timp mai lung (minim 1-2 luni), cu un
supliment consistent de sucuri. Evitați aditivii alimentari și alimentele procesate. Dieta ar trebui să pună
accentul pe alimentele întregi, organice, pe cât posibil. Concentrați-vă pe scăderea carbohidraților rafinați,
cum ar fi zahărul și amidonurile puternic prelucrate, uleiurile hidrogenate și parțial hidrogenate (care
interferează cu metabolismul acizilor grași), aditivi artificiali, arome și îndulcitori, alimente prăjite. Se vor
exclude din alimentaţie: zahărul, făinurile albe şi produsele care le conţin, carnea, ouăle, lactatele, cafeau şi
produsele cofeinizante, băuturile răcoritoare, tutunul, uleiurile rafinate, margarina. Se va folosi pâine preparată
din făină integrală, iar pentru asezonarea salatelor de crudităţi uleiuri presate la rece (din semințe de in este cel
mai bun) în cantităţi mici şi eventual suc de lămâie. Poate fi de ajutor o dietă fără produse care conțin
gluten.
Iată o listă cu cele mai valoroase sucuri:
 O combinaţie din morcov (250- 500 ml) + varză (250-500 ml suc) + sfeclă
roşie (aprox. 100-200 ml ml suc) + puţină rădăcină de ţelină au un efect emolient şi reconstituzent
pentru plămâni. Se poate adăuga acestei combinaţii de suc puţină pulbere de plante aromatice pentru a
combate formarea de gaze: busuioc, mărar, oregano, fenicul, cimbru, rozmarin, turmeric etc.
 Sucurile din plante verzi - Clorofila este „sângele verde” al plantelor şi are o
structură aproape identică cu cea a globulelor roşii din sângele uman. Are efecte antiinflamatoare şi
depurative puternice. În funcţie de posibilităţile avute puteţi face o combinaţie din plantele verzi pe care le
aveţi la dispoziţie: orz verde, urzică, pătrunjel, frunze de pătlagină, păpădie, frunze de ţelină, fenicul,
mărar etc. O mână bună de frunze se toacă puţin şi se mixează la blender împreună cu apoximativ 300 ml
apă. Conţinutul mixat se lasă 15 minute într-un vas de sticlă, apoi se strecoară şi se bea. Se consumă 2-3
căni de suc verde pe zi. Pentru a fi mai băubil îl puteţi combina cu suc grape-fruit sau lămâie.
 Frunzele de pătrunjel ajută la ameliorarea tusei în timpul atacurilor de astm
și acționează ca un expectorant, permițând pacientului să tuseze mucoase prinse în căile
respiratorii. Ameliorează etanșeitatea mușchilor toracelui și calmează gâtul și tusea. Frunza de pătrunjel
poate fi folosită sub formă de ceai sau suc. Pătrunjelul este, de asemenea, un diuretic natural, crescând
cantitatea de urină și frecvența urinării. 
 Sucuri din fructe: grapefruit, kiwi, măr şi alte fructe de sezon. Se pot
consuma 1-2 căni pe zi. Pentru o digestie optimă, cel mai bine este ca sucul de fructe să nu se amestece cu
alte articole alimentare.
Iată o listă cu alimente benefice ce pot fi consumate:
Lăptucă, spanac, rucola, urzici, lobodă, ştevie, măcriş, varză chinezească, andive, dovlecel, fasole verde,
varză, varză roşie, conopidă, broccoli, gulii, kale, napi, ceapă, praz, usturoi, morcov, păstârnac, ţelină,
pătrunjel, hrean, ridichi, germeni, murături proaspete probiotice, alge, mămăligă, hrişcă, mei, pâine din făină
integrală (dacă nu aveti intoleranţă la gluten), foarte puţin ulei presat la rece din măsline sau seminţe de in,
seminţe de in şi chia, seminţe de cânepă şi susan, avocado, cocos, migdale, nuci braziliene, drojdie de bere
inactivă.
Se consumă şi diverse fructe: lămâie, grape fruit, mandarine, portocale, kiwi, mere, pere, struguri, cireşe,
afine, cătină, mure, coacăze negre şi roşii, zmeură, căpşuni. Fructele nu se combină cu zarzavaturile.
 Se consumă cât de multe plante condimentar–aromatice, care au proprietăți de stimulare a funcţiilor
pulmonare, antioxidante, antiinflamatoare şi combaterea agenţilor patogeni, sub formă de pulbere, puse
în sucuri, pe salate sau în alte preparate: busuioc, chimen, chimen negru, cimbru, coriandru, cuișoare,
ardei cayenne, dafin, fenicul, ghimbir, ienibahar, măghiran, ienupăr, mentă, oregano, pătrunjel, rozmarin,
salvie, semințe de schinduf, scorțișoara, șofran, turmeric (curcuma).
 Consumaţi alimente bogate în magneziu pentru a uşura procesul respirator: germeni de grâu, cereale
integrale, migdale, seminţe de floarea soarelui, soia, tofu, alge, sfecla roşie.

1
 Vitamina C poate acţiona ca o antihistamină naturală la degajarea căilor respiratorii. Consumaţi alimente
bogate în vitamina C: măceşe, pătrunjel, kiwi, coacăze negre, lobodă, ardei, urzici, brocoli, conopidă,
varză, portocale, lămâi, grape-fruit, spanac, ridichii, varză, roşii, mazăre, fragi.
 Mai multe studii au arătat că vitaminele C şi E reduc frecvenţa crizelor de astm declanşate de fum sau de
poluarea atmosferică. Surse bune de vitamina E: avocado, brocoli, germenii cerealelor, uleiurile vegetale
neprocesate şi nerafinate, fructele oleaginoase (nuci, migdale, alune), lăptuci, spanac, orez brun, seminţe
încolţite.
 Acizii graşi omega-3 au efect antiinflamator şi decongestionant, eliminând crizele de astm. Folosiţi zilnic
3-4 linguri de pulbere de seminţe de in, (utilizaţi pentru aceasta râşniţa de cafea), cât şi uleiul de in (1-2
linguri pe zi). Pulberea de seminţe de in să nu fie preparată pentru multe zile (să fie cât mai proaspătă),
pentru că prin oxidare îşi pierde proprietăţile benefice. Pulberea poate să fie amestecată în salatele de
crudităţi sau se poate face o pastă din ea combinându-se cu miere şi puţin suc de lămâie. Și semințele de
chia conțin acizi grași omega 3.
 Cercetările arată că alimentele probiotice  îmbunătățesc digestia și ajută la oprirea reacțiilor alergice
care apar pe măsură ce proteinele și alți alergeni trec prin mucoasa digestivă. Mamele își pot împiedica
copiii să dezvolte astm dacă ingerează probiotice în timpul sarcinii sau alăptează. Puteți lua suplimente
probiotice de calitate, dar și consuma alimente fermentate precum murături făcute proapăt, moare de
varză, borș etc.
 Ceapa şi usturoiul sunt o adevărata colecţie de substanţe antimicrobiene, care acţionează la nivelul
plămânilor şi al căilor respiratorii. Consumul de usturoi poate reduce cantitatea de mucus. Folosirea cepei
în alimentaţie ajută la prevenirea crizelor de astm. Fierbe 25 de grame de usturoi în 200 ml de apa si lasă-
l la infuzat 10 minute. Bea câte o cană în fiecare zi, iar rezultatele nu vor întarzia să apară.
 Folosiţi în alimentaţie pulberea obţinută din seminţe de anason (asezonaţi anumite salate şi preparate
culinare). Aceste seminţe au darul de a preîntâmpina sau stopa o criză de astm. Foarte valoroasă este
infuzia din semințe de anason, poți bea 1-2 căni pe zi. Se poate adăuga și fenicul.
 Când vine vorba de un remediu eficient acasă împotriva astmului, smochinele sunt printre cele mai
bune. Înmuiați smochinele uscate peste noapte în apă. Mâncați-le primul lucru dimineața. Bea apa
reziduală.
 Ridichea de lună şi cea neagră – au efecte antiinfecţioase şi antitusive. Ambele tipuri de ridiche au
substanţe foarte asemănătoare cu cele din usturoi, dar mai uşor de suportat de ficat.
 Două căni de borş băute zilnic ajută la vindecarea multor boli pulmonare şi, mai ales, preîntâmpină
agravările şi recidivele. Se fac cure de câte trei săptămâni cu borş, care se bea de obicei cu un sfert de oră
înainte de masă.
 Migdalele au o acţiune emolientă asupra mucoaselor arborelui bronşic şi sunt şi bogate în magneziu,
element ce facilitează procesul respirator. Puteţi consuma un delicios şi nutritiv lapte de migdale. Puneţi
în blender 12-15 migdale şi 1 cană apă caldă şi mixaţi 2-3 minute. Se poate consuma 1-2 căni pe zi.
 Schinduful este un expectorant excepţional. Înmoaie, dislocă şi ajută expectorarea mucozităţilor
(flegmei), în special a celor din ţesutul bronhiilor şi plămânilor. Se recomandă consumul zilnic de 2-3
linguriţe pulbere de seminţe de schinduf (se obţine cu ajutorul râşniţei de cafea). Le puteţi adăuga în
salate.
 Ghimbirul (este un condiment) susţine eliminarea mucozităţilor din regiunile superioare ale sistemului
respirator, în special din plămâni. Se foloseşte pulberea de rădăcină de ghimber drept condiment, pe
perioade scurte. Ghimbirul este contraindicat celor care au gastrită hiperacidă şi alte inflamaţii ale
tractului digestiv.
 Singurele uleiuri alimentare, în ordinea valorii lor, ce vor fi folosite sunt: de in (efect antiinflamator), de
cânepă, de măsline, de sâmburi de strugure - toate presate la rece. Cu ele se vor asezona salatele de
crudități. Uleiurile nu se vor fierbe sau încinge la temperaturi mari.
 Se consumă pâine preparată din făină integrală sau pentru cine are intoleranţă la gluten se consumă pâine
din hrişcă şi seminţe.
 Băutură tonică pentru căile respiratorii: 100 g tuberculi proapeţi de ghimbir se spală bine, apoi se dau
prin blender cu 20 de migdale (hidratate în prelabil) şi 1 litru de apă caldă. Se strecoară, apoi se adaugă 1
linguriţă pulbere de lemn dulce, 1 linguriţă pulbere ganoderma şi 1-2 linguri miere (dacă nu sunteţi

2
 diabetic sau alergic), sucul de la 1 lămâie, se amestecă bine până la omogenizare. Se bea pe parcursul
unei zile, călduţă.

Plante de valoare şi suplimente:

 Se face un amestec din cantităţi egale din Podbal, Plămănărică, Ginkgo biloba, Trei frați
pătați, Pătlagină. Se prepară o infuzie (10 minute) din 5 linguriţe cu vârf plante (câte 1 linguriță cu vârf
din fiecare plantă) la 1 litru apă clocotită. Se lasă 10 minute la infuzat, apoi se strecoară şi se pune într-un
termos pentru a se bea călduţ pe parcursul zilei. Se poate îndulci cu miere, dacă pacientul nu este diabetic
sau allergic la miere. Podbalul diminuează starea inflamatorie şi spasmele de la nivelul bronhiilor,
favorizează expectoraţia, distruge microorganismele aflate pe mucoasele aparatului respirator.
Plămănărica conţine şi substanţe din grupul saponozidelor ce îi conferă proprietăţi expectorante şi în plus
are şi calităţi antiseptice la nivel bronşic. Pentru a excela planta este bogată în vitamina C şi caroteni
(vitaminizantă), bogată în săruri minerale (reconstitutivă) acizi graşi (hrănitoare). Ginkgo biloba ajută la
reducerea mecanismului care provoacă respirația șuierătoare și poate fi de folos ca tratament respirator
pentru unii pacienți cu astm. Conținând proprietăți antihistaminice și antiinflamatorii, un studiu din 2007
publicat în Jurnalul Universității de Științe și Tehnologie din Huazhong (Științe Medicale) a descoperit că
aceste extracte au contribuit la scăderea infiltrării celulelor inflamatorii în căile respiratorii astmatice - la
rândul lor, reducând inflamația totală a căilor respiratorii. Iarba de Trei fraţi pătaţi este un excelent
expectorant, combate eficient bronşita cronică şi astmul, fiind - dacă este administrată din timp - şi un
mijloc foarte eficient de prevenire a alergiei la polen (mai ales cea manifestată la nivelul căilor
respiratorii). Pătlagina este emolientă şi antiseptică, calmează tusea, fluidifică mucusul.
 Guduchi (Tinospora cordifolia) este o plantă utilizată pentru tratamentul tusei și astmului. Se
poate găsi la firma Nutramax, sub formă de pulbere liofilizată Într-un studiu clinic, 100% dintre pacienții
aflați în tratament cu Guduchi au fost raportat o ușurare. Similar, s-a raportat scutirea de secreția nazală la
69%; de la obstrucții nazale 61% și de la pruritul nazal, la 71%.  Astfel, T. cordifolia a redus semnificativ
toate simptomele rinitei alergice și a fost bine tolerată. Proprietățile anti-alergice și bronhodilatatoare ale
unui extract apos din tulpină evaluate pe bronhospasmul indus de histamină la cobai, permeabilitatea
capilară la șoareci a arătat că a scăzut semnificativ bronhospasmul indus de 5% histamin aerosol, a scăzut
permeabilitatea capilară și a redus numărul de mastocite perturbate.
  Gura lupului de Baikal (Scutellaria baicalensis) - Rădăcina acestei plante a fost folosită în
medicina tradițională chineză pentru o varietate de afecțiuni, inclusiv astmul. Gura lupului conține derivați
flavonoizi incluzând baicalină, wogonină și baicaleină care inhibă eliberarea histaminei din mastocitele in
vitro. Baicalina a arătat activitate antiastmatică (activitate antihistaminică și anticolinergică) în mușchiul
traheal izolat de la cobai astmatici. Reducerea hipersensibilității și inflamației în căile respiratorii este
vitală pentru gestionarea astmului. 
 Astragalus (Astragalus Membranaceus) - se administrează 1 linguriţă pulbere x 2 /zi,  cu 30
minute înainte de masă, dizolvată într-un pahar de apă sau în sucuri proaspete de legume. Un element de
bază al medicinii chineze, rădăcina de Astragalus a fost utilizată pentru a stimula sistemul imunitar, a
preveni răcelile și a trata infecțiile respiratorii. Pe lângă proprietățile sale antibacteriene și antiinflamatorii,
se crede că astragalusul îmbunătățește funcția pulmonară și scade oboseala. Studiile au arătat că are
proprietăți antioxidante, antiinflamatorii și anti-fibrotice. În studii pe animale, s-au dovedit efectele de
protecție și terapeutice ale flavonoidelor totale ale Astragalus împotriva fibrozei pulmonare induse de
bleomicină sunt prin îmbunătățirea autofagiei. Astragalosida, un component extras Astragalus, i-au fost
atribuite proprietăți imunoregulatoare puternice, antiinflamatorii și anti-fibrotice.  Efectul benefic asupra
remodelării cronice a căilor respiratorii a fost recent arătat într-un model experimental pe șoarece cu astm
cronic indus de ovalbumină. 
 Ciuperca Reishi (Ganoderma lucidum) - se administrează 1 linguriţă pulbere x 2 /zi,  cu 30
minute înainte de masă, dizolvată într-un pahar de apă sau în sucuri proaspete de legume. E ste utilizată
pentru stimularea sistemului imunitar și ajută în afecțiunile pulmonare, inclusiv astmul și bronșita. Reishi
are calități adaptogene, de aceea va ajuta la reducerea răspunsului intens la stres în organism. În experienţe
pe animale, s-a dovedit rolul de protecție al polizaharidelor din Ganoderma lucidum pe fibroza pulmonară
indusă de bleomicină la șobolani. Principalul component care o deosebește net de restul ciupercilor este

3
 germaniul organic, un microelement, rar și în natură, care îmbunătăţeşte respiraţia celulară. El creşte
capacitatea hemoglobinei de-a absorbi şi transporta oxigenul în sânge cu 50% (de 1,5 ori). Prin faptul că
asigură transportul crescut al oxigenului, este bine de consumat Ganoderma în bolile hipoxice, de tip
bronșite cronice obstructive (BPOC), cord pulmonar cronic (CPC), insuficiență respiratorie cronică din
fibroză pulmonar ori din emfizemul pulmonar. 
 Cordyceps Sinesis este un protector pulmonar, reduce secretiile bronsice, amelioreaza tusea
fiind indicat in bronsite cronice, bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), astm bronsic TBC
pulmonar - ca tratament adjuvant. Un studiu din 2016 a concluzionat că Cordyceps sinensis a îmbunătățit
calitatea vieții astmaticilor cu forme ale bolii moderate până la severe. Cordycepsul poate fi util în
încetinirea evoluției bolii pulmonare cronice. Cordyceps a fost, de asemenea, studiat pentru îmbunătățirea
eficienței pulmonare la sportivi și ar putea oferi beneficii pentru cei cu funcție compromisă. Descoperirile
oferă o perspectivă asupra potențialelor preventive și terapeutice ale Cordyceps pentru tratamentul fibrozei
pulmonare. Cordyceps creste cantitatea de oxigen la nivelul celulelor, reduce acidoza si hipoxia, reduce
rata de multiplicare a celulelor tumorale, este protector general in chimioterapie. Este un bun antioxidant
– creste nivelul de SOD (superoxid dismutaza) produsa in organism – incetineste procesul de imbatranire.
Căutați capsule de extract de cordyceps și urmați indicațiile de dozare de pe etichetă.
 Curcumina este frecvent întâlnită în turmeric ( Curcuma longa ), a s-a dovedit a fi un ajutor
puternic în sănătatea plămânilor. Un studiu din 2014 a descoperit că curcumina a funcționat ca agent
antiinflamator care a redus inflamația căilor respiratorii la șoareci cu astm, în timp ce un studiu din 2017 a
demonstrat că curcumina a inhibat dezvoltarea cancerului pulmonar cu celule mici. Curcumina a fost
investigată în cercetarea fibrozei pulmonare.
 Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra) - se administrează 1 linguriţă pulbere x 2 /zi,  cu 30
minute înainte de masă, dizolvată într-un pahar de apă sau în sucuri proaspete de legume. Conţine un
principiu activ - glicirizina, cu acţiune antispastică, antioxidantă, antimicrobiană, antivirotică,
antihistaminică, antialergică, actionează asemanator cortizonului (hormn steroid), care tonifică sistemul
imunitar şi endocrin, fluidifică secreţia traheo-bronşică şi faringiană, fiind un bun expectorant. Se poate
folosi tinctura, ceaiul sau pulberea. Această plantă poate fi folosită în tuse uscata, tuse iritativă, bronşita
acută şi cronică, astm mai ales pe fond alergic, tuberculoză, alte infecţii ale căilor respiratorii. Notă:
această plantă a cunoscut că crește tensiunea arterială atunci când este luată în cantități mari.
 Quercetina este o polifenol vegetal și are proprietăți antioxidante și antiinflamatorii
puternice. Studiile epidemiologice anterioare au sugerat că consumul de dietă bogată în quercetină scade
riscul pentru dezvoltarea astmului, hiper-reactivitate bronșică și boală pulmonară obstructivă
cronică. Cercetarile au demonstrat un puternic efect antihistaminic al quercitinei (principala substanta cu
efect antiinflamator, eliberata de organism in reactia alergica). Acest lucru face să aibă un rol important în
reducerea manifestărilor reacţiilor alergice: ochi înlăcrimaţi, strănut, nas înfundat, respiraţie dificilă,
înroşirea pielii, prurit, edeme. S-a dovedit că tratamentul oral cu quercetină previne deteriorarea
suplimentară a funcției pulmonare și, de asemenea, reduce semnificativ metaplazia celulelor goblet și
inflamația pulmonară la șoarecii care prezintă caracteristici asemănătoare BPOC.  În plus, am arătat că
quercetina inhibă replicarea rinovirusurilor în celulele epiteliale ale căilor respiratorii in vitro și într-un
model de șoarece cu infecție cu RV in vivo. Quercetina este un antiinflamator uimitor și chiar restabilește
sensibilitatea la corticosteroizi la celulele de la pacienții cu boală pulmonară obstructivă cronică. Într-un
studiu preclinic, s-a demonstrat că creșterea de 4 ori a nivelului plasmatic de quercetină a scăzut
semnificativ inflamația pulmonară și a împiedicat progresia în boala pulmonară obstructivă cronică
(BPOC). Quercitina se găseşte în diferite alimente precum (sunt scrise în ordine, în funcţie de cantitatea
conţinută): capere crude sau conservate, mărar, frunze verzi de coriandru şi fenicul, oregano, ceapa crudă
(varietatea roşie are mai mult), măcriş, kale, polen, chia, merişoare, afine. Folosiţi din belşug aceste
alimente şi luaţi şi un supliment.
 Ulei esenţial de eucalipt – 3-4 picături de 2 ori pe zi, luate pe o bucată de pâine sau cu sucuri
etc. Uleiul de eucalipt este cunoscut pentru ajutorul imens oferit persoanele care suferă de infecţii ale
sinusurilor, gripă, bronşită, raceala, nas înfundat si alte boli respiratorii. Acest ulei are proprietati
antibacteriene, antimicrobiene şi antiviral, este un stimulent foarte bun şi ajută la imbunatatirea circulatiei
sangelui prin cresterea activitatii cardiace. Eucaliptul conține o serie de compuși cu proprietăți

4
 antispasmodice, expectorante și decongestionante. Această combinație de beneficii este datorată în parte
unui compus numit cineol, care este şi imunostimulent şi spasmolitic. Dintre celulele albe din sânge,
monocitele și macrofagele sunt cele mai afectate, în special cu o activitate fagocitară crescută.  Aplicarea
fie prin inhalare de vapori, fie pe cale orală oferă beneficii atât pentru problemele respiratorii purulente,
cât și pentru cele care nu sunt purulente. Pur și simplu puneţi 8-10 picături de ulei de eucalipt într-un bol
cu apă fierbinte și respirația în aburi vă poate ajuta să curățați pasajele nazale umplute, să dilatați
bronhiolele din plămâni și să ajutați să eliminați o parte din acel mucus lipicios din sistemul dvs.  Uleiul
esenţial de eucalipt mai conține un compus natural numit eucaliptol, care are proprietăţi antioxidante,
antiinflamatorii, reduce producția de mucus, ajută la curățarea mucusului din plămâni, previne crizele în
BPOC moderată până la severă. Această plantă încurajează, de asemenea, secreția glandelor sudoripare,
care ajută la reducerea febrei.  În Germania, eucaliptul este aprobat ca un ceai folosit pentru a combate
infecția gâtului. Un studiu efectuat în Brazilia a examinat efectul liniștitor al uleiurilor de eucalipt și a
concluzionat că acestea au activități anti-iritative. Dacă suferiți de boli pulmonare, eucaliptul poate fi o
modalitate excelentă de a diminua congestia. Alte uleiuri esențiale ce aduc beneficii sunt: lavanda,
busuiocul, menta, cimbrul.
 Lobelia (Lobeluia inflata) este recomandată de dr. Robert Morse, ca una din cele mai
importante antispastice naturale, adică spasme, crampe, convulsii, crize de epilepsie, traumatisme de
coloană vertebrală și un puternic calmant al sistemului nervos, având un efect relaxant. Cine suferă de
astm, emfizem pulmonar și obstrucție pulmonară cronică, afecțiuni în cadrul cărora spasmele țesutului
bronhial și pulmonar blochează respirația corectă, precum și acțiune similară inhalatoarelor, făcând
posibilă expectorarea (care este vitală), deci având proprietăți expectorante, trebuie să folosească cu
încredere planta medicinală Lobelia. Lobelia acționează aproape instantaneu pentru a opri spasmele și a
deschide calea aeriană. De asemenea, calmează anxietatea asociată cu un atac de astm. Lobelia poate oferi
o gamă largă de beneficii pentru sănătate, inclusiv detoxifierea, învingerea unor dependenţe (fumatul) și
ameliorarea stresului respirator. Acest lucru se datorează parțial alcaloidului lebelina, un compus care
poate subția mucozităţile şi diminua congestia. În plus, lobelia s-a dovedit a stimula glandele suprarenale,
ceea ce face ca organismul să elibereze în mod natural epinefrină - relaxând căile respiratorii și ușor să
respire. De asemenea, deoarece lobelia ajută la relaxarea mușchilor netezi, este inclusă în multe remedii
pentru tuse și răceală. Este unul din cele mai eficiente relaxante. Datorită calității sale antispasmodice, este
folosită în medicamentele pentru tratarea bronșitei, rezultând o respirație mai profundă și mai ușoară. Se
foloseşte în tuse convulsivă, pleurezie, astm, amigdalită, pneumonie. Lobelia este importantă ca tratament
alternativ pentru pacienții cu astm, pentru a reduce sau elimina nevoia de produse farmaceutice frecvent
asociate cu efecte adverse.  Ajută şi celor care vor să se lase de fumat şi amfetamine. Se administrează sub
formă de sirop – găsiţi un preparat produs de Plant Extrakt „Formula Complexa 14” ce conţine Lobelia şi
alte plante puternic antitusive sau tinctură - ½ ml tinctură, de 3 ori pe zi, sau o infuzie preparată din ¼ - ½
linguriţă de plantă uscată la 1 cană de apă clocotită. Atenţie! Nu se supradozează, este toxică.
 Luați un supliment de vitamin D. Recent, un studiu publicat în Baza de date Cochran de
recenzii sistematice, care a testat 435 de copii și 658 de adulți cu astm ușor până la moderat, a
descoperit că cei care au luat suplimente de vitamina D au prezentat mai puține atacuri de astm
severe, au necesitat o utilizare mai mică de steroizi orali pentru tratament și, de asemenea, au redus
riscul lor de a fi nevoie să fie spitalizat pentru atacuri acute de astm.
 Luați un supliment de magneziu, care are efect bronhodilatant. Rezervele de magneziu s-
au dovedit a fi scăzute la persoanele cu astm. Studiile arată că magneziul relaxează mușchii tractului
respirator. De fapt, copiii care sunt deficienți în acest mineral prezintă un risc mai mare de a dezvolta
astm. Nu se folosesc suplimente de magneziu daca aveti insuficienţă renală severă (afectare a funcţiei
rinichilor) sau dacă urmaţi un tratament cu levodopa (medicament pentru tratamentul bolii Parkinson).
 Ulei de Primula - conține un acid gras (GLA), care poate avea un efect antiinflamator
pozitiv. În unele regiuni ale lumii, face parte din tratamentul tradițional pentru astm. Se administrează în
conformitate cu prospectul.
 Ulei de semințe de chimen negru (Nigella sativa) - se administrează în conformitate cu
prospectul. Are propietăți impresionante și este folosit în combaterea multor boli. Un studiu fost publicat

5
 în Phytotherapy Research în 2017, a sugerat că persoanele care au luat ulei de semințe negre în loc de
placebo au avut o îmbunătățire a astmului și a controlului respirației în general.
 Boswellia a dovedit că are capacități pentru a inhiba formarea unor compuși numiți
leucotriene. Leucotrienele eliberate în plămâni provoacă îngustarea căilor respiratorii. Un studiu dublu-
orb, controlat cu placebo, la patruzeci de pacienți, 40 de persoane cu astm au fost tratate cu un extract de
boswellia de trei ori pe zi, timp de șase săptămâni. La sfârșitul acestei perioade, 70% dintre oameni s-au
îmbunătățit. Simptomele de dificultate de respirație, numărul de atacuri și măsurile de laborator s-au
îmbunătățit. Boswellia este disponibil sub formă de pastile. Ar trebui să spună pe etichetă că este
standardizat să conțină 60% procente de acizi boswellici. 

Alte proceduri:
 Masează pieptul cu un amestec de ulei de muștar cald și sare, de mai multe ori pe zi, până
când simptomele scad. Pentru calmarea imediată a astmului, uleiul de muștar este unul dintre cele mai
bune remedii la domiciliu de urgență. Uleiul de muștar despre care vorbim aici este uleiul gras care
conține izotiocianati obținuți din presarea semințelor de muștar. Acest lucru este diferit de uleiul esențial
de muștar, care este un ulei medicinal vândut în cantități mici pe care ar trebui să evitați să le aplicați
direct pe piele. Uleiul de semințe de muștar poate oferi alinare de la un atac de astm și ajută la deschiderea
căilor aeriene, îmbunătățind funcția pulmonară. Cataplasmele obținute din pulbere de semințe de muștar
au un efect similar.  Cataplasmele din făină de muștar ar trebui lăsate pe mai puțin de 15 minute, deoarece
acestea pot arde. Verificați-vă adesea pielea sub cataplasmă, să nu fie iritată și arsă. După aplicație, puteți
pune pe locul înroșit puțină alifie de gălbenele sau un ulei calmant (mușețel).
 Compresele cu ulei de ricin aplicate pe regiunea toracică (pe piept) sau spate (regiunea
pulmonară) au efecte benefice, decongestionante, subţiază mucusul, combate durerea, uşurează respiraţia
în tratamentul afecţiunilor pulmonare, mai ales în cazurile de astm.
Instrucţiuni de aplicare:
 Aveţi nevoie de o bucată de material moale din bumbac. Această bucată de material se va tăia (lungimea)
la dimensiunile regiunii unde va fi aplicată, cu menţiunea că pe lăţime se va împături de mai multe ori.
Aveţi nevoie de ulei de ricin (pentru sporirea eficienţei se pot adăuga şi 6-7 picături de ulei volatil de
Mentă), hârtie cerată sau o folie de plastic (celofan) şi o buiotă cu apă fierbinte. După ce aţi pregătit
compresa, îmbibaţi materialul în uleiul de ricin. Apoi, aplicaţi compresa direct pe piele, pe regiunea
interesată. Deasupra materialului îmbibat în ulei se va pune hârtia cerată sau folia de plastic, iar deasupra
se aplică buiota. Se menţine compresa cel puţin o oră, iar dacă este cazul chiar toată noaptea. Compresa nu
trebuie aruncată după o singură aplicare. Ea va fi păstrată la rece în frigider, într-un recipient de sticlă,
pentru a fi folosită ulterior. Se poate aplica o compresă la zi, sau o zi da, o zi nu.
 Compresele cu oțet si apă fierbinte (proporția 1:1) aplicate pe piept, seara la culcare, sunt de
mare ajutor în crizele de astm.
Învăţaţi să respiraţi abdominal
 Folosirea diafragmei în respiraţie sau respiraţia abdominală, spre deosebire de
cea costală, permite plămânilor să se umple complet cu aer şi să reziste mai bine la îmbolnăvire.
Instrucţiuni:
1. Staţi pe o suprafaţă dură şi aşezaţi-vă mâna sau o carte pe abdomen.
2. Concentraţi-vă asupra respiraţiei, încercând să o realizaţi din abdomen în loc de torace.
3. Priviţi mişcarea de ridicare şi de coborâre a cărţii sau mâinii. Încercaţi să vedeţi cât de sus puteţi face cartea
să urce.
4. Exersaţi respiraţia abdominală stând în picioare.
5. Asiguraţi-vă că respiraţi profund, din abdomen, de mai multe ori pe zi. O modalitate utilă de a avă aminti
să respiraţi adânc este să stabiliţi ca ori de câte ori treceţi printr-o uşă – a camerei, apartamentului, maşinii,
biroului etc., să respiraţi adânc.
Efecte benefice ale respiraţiei abdominale:
 oxigenarea optimă a creierului şi a celorlalte ţesuturi din organism

6
 eliminarea aerului viciat din plămâni (sunt combătute bolile respiratorii – special astmul)
 scăderea tensiunii arteriale şi a frecvenţei cardiace.

Informații necesare:
 Astmul bronşic este o formă de dispnee caracterizată prin dificultate expiratorie, însoţită de un zgomot şuierător
(wheezing). Astmul bronşic este o boală caracterizată prin accese de sufocare, determinate prin obstrucţie bronşică, prin
edem, hipersecreţie, spasm şi dop de mucus. Spasmul musculaturii netede din bronhiole poate fi provocat de cauze
variate şi apare datorită unui stări de excitaţie crescută a nervului vag sau a unor tulburări alergice locale.
 Nici bronşita şi nici pneumonia nu sunt propriu-zis boli, ci stări congestive şi inflamatorii de care organismul
încearcă să scape prin eliminare. Cum s-au format aceste congestii la acest nivel? Mai mulţi factori au contribuit la
aceasta, dar în cea mai mare măsură alimentaţia eronată este responsabilă. Anumite alimente printre care amintim carnea,
lactatele pasteurizate, cerealele rafinate (pâinea albă orezul, alb, preparatele din făină albă), zahărul şi produsele care-l
conţin, margarina şi alte grăsimi denaturate, mâncare procesată îndelung, alimentele bogate în aditivi şi substanţe toxice –
toate acestea (şi altele) sunt alimente iritante pentru organism, stimulează formarea de mucozităţi şi inflamaţii şi încarcă
organismul cu deşeuri toxice. Şi mediul înconjurător îşi exercită influenţa asupra noastră. „ploaia acidă” este rezultatul
poluării atmosferice ca urmare a deversărilor industriale. În prezent, practic, fiecare gură de aer pe care o inhalăm este de
natură să formeze acizi în organism. Antibioticele şi alte medicamente folosite în mod obişnuit pentru tratarea acestor
boli nu fac decât să anuleze simptomele, dar nicidecum să ajute organismul să scape de acumularea de substanţe toxice,
ci dimpotrivă.
 Bolile respiratorii apar nu doar datorită poluării şi a diferiţilor agenţi infecţioşi, ci şi ca urmare a scăderii
imunităţii naturale a organismului şi, nu în ultimul rând, din cauza neutilizării plămânilor la capacitatea lor reală.
Cercetările medicale din multe ţări arată că majoritatea oamenilor folosesc cel mult jumătate din capacitatea lor
respiratorie, restul rămânând neutilizată. Şi orice organ sau sistem neutilizat suficient (la fel ca şi atunci când este utilizat
excesiv) se îmbolnăveşte. Iar cauza numărul unu a slabei folosiri a capacitaţii noastre respiratorii este, fireşte, lipsa
efortului fizic.
 Aerul rece, fumul, chimicalele industriale, parfumurile și vopseaua sau vaporii de benzină sunt alte exemple de
substanțe iritative chimice, care pot declanșa o criză de astm. Cei mai frecventi alergeni sunt: polenul anumitor plante
(copaci, ierburi si buruieni), părul de animale (caini, pisici si altele), acarieni, gandaci, mucegaiuri și anumite alimente.
Când o persoană alergica vine in contact cu un astfel de alergen, se declanseaza in organism o serie de reacții, in urma
carora sunt eliberate niste substantțe chimice numite mediatori. Acesti mediatori declanseaza episoadele de astm.
 Alți factori care contribuie la dezvoltarea astmului includ: nutriția proastă, abuzul de antibiotice, vaccinurile,
tulburările autoimune, susceptibilitatea genetică și cantități mari de stres.
 Proteinele provenite din carne, produse lactate, ouă sunt abrazive (pot uza prin frecare) pentru mucoasele din
organism. Ele induc un răspuns limfatic (producere de mucus) care poate provoca acumulări excesive de mucozităţi în
ţesuturile şi cavităţile din organism. Mucozităţile acumulate, împreună cu proteinele capturate, vot umple interstiţiile şi
ganglionii limfatici, cavităţile sinusurilor, plămânii etc.
 Numitorul comun al problemelor respiratorii este consumul de lapte. Multe manifestări de genul: multă secreţie
nazală, tuse sau infecţie pot uneori să se datoreze reziduurilor de antibiotice din lapte. O persoană poate fi alergică la
penicilină, eritromicină sau la alte medicamente care sunt prezente în cantităţi mici în lapte. Nu trebuie o cantitate mare
de medicamente care să cauzeze o reacţie serioasă de alergie generalizată, ci o cantitate mică prezentă este suficientă
pentru a produce simptome alergice supărătoare. Laptele este cel mai comun alergen. Se estimează că laptele conţine
peste 150 de substanţe alergene. Datorită acestui fapt, pot apărea tot felul de manifestări patologice în organism.
Eliminaţi laptele din alimentaţie. În locul lui puteţi folosi lapte de migdale, din germeni de grâu sau alte seminţe.
 Din anumite motive, consumarea produselor lactate de către unii copii, par să aibă legătură cu unele secreţii de
mucus, tuse, şi boli ale plămânilor. Cartea de Pediatrie a lui Nelson subliniază că radiografiile plămânilor arată
anormalităţi numite “infiltraţii pulmonare” având legătură cu laptele de vacă.
 Nutrienții importanți în tratamentul astmului includ vitaminele C, B6 și B12 și mineralele seleniu și molibden. Au
fost 11 studii clinice din 1973 care au studiat utilizarea vitaminei C în tratamentul astmului, dintre care șapte au arătat o
îmbunătățire semnificativă. Vitamina B12 și molibdenul acționează pentru a reduce sensibilitatea la sulfiți, un ingredient
comun al alimentelor de restaurant care agravează astmul la un procent estimat de 5-10% din suferinzi.
 Multe persoane cu astm nu produc suficient acid gastric, o condiție care poate duce la alergii alimentare și la
scăderea absorbției de nutrienți. Un studiu din 1931 a descoperit că 80% dintre copiii astmatici produc cantități
insuficiente de acid stomacal. Această problemă poate fi corectată cu suplimente de acid clorhidric.
 Consumul de alimente nepotrivite (proteine animale în exces, zahar, alimente rafinate şi cu aditivi chimici,
combinaţii alimentare nepotrivite, cafeaua, tutunul, alcoolul) poate determina o stare de acidoză a mediului intern, care, la

7
rândul ei determină o vasoconstricţie arterială pulmonară, urmată de creşteri cu 3-4 mmHg ale presiunilor în arterele
pulmonare şi o creştere cu aproape 50 % a rezistenţei în vasele pulmonare.
 Alimentele fierbinţi sau reci pot provoca tusea la cei ce au boli ale organelor respiratorii.
 Alimentele care dau gaze şi fermentaţiile intestinale conduc la o dilatare a stomacului, împiedicând mişcările
corecte ale diafragmei.
 Consumul unei mari cantităţi de alimente odată împiedică respiraţia profundă prin restrângerea mişcărilor
diafragmei. Deci, mâncaţi cumpătat şi duceţi o viaţă echilibrată.
 Anumite alimente au un mare potenţial alergic (laptele, ciocolata, ouăle, alimente care conţin aditivi, precum
tartrazina, dioxid de sulf, metabisulfitul de sodiu) - aspect ce poate determina astmul bronşic şi rinita alergică. Unii pot fi
alergici și la nuci, soia, alune, gluten. Identificaţi şi excludeţi alimentele la care aţi putea fi alergic.
 Alergiile alimentare ascunse sunt adesea declanșatoare pentru atacurile de astm. Cele mai frecvente alergii
alimentare sunt la produse lactate pasteurizate, gluten, soia, ouă și nuci.
 Peștii crescuți în ferme au un nivel ridicat de mercur care se corelează cu incidența crescută a astmului. 
 Medicamentele convenționale utilizate pentru tratarea astmului, în special steroizii, pot afecta funcția imunitară și
pot duce la probleme mai grave de sănătate. Medicii vă spun că steroizii (cortizon, prednison) provoacă reacții adverse
numai după mulți ani. Dar noi cercetări arată că daunele permanente sunt imediate și devastatoare. Studiile arată că
steroizii provoacă efecte permanente și debilitante după o singură doză. 
 Consumaţi multă apă, pentru ca secreţiile pulmonare să nu devină prea vâscoase şi să nu se producă dopuri de
mucus.
 Exerciţiul fizic regulat este indispensabil pentru însănătoşirea astmaticului. Exerciţiul fizic realizat prin participarea
sistemului locomotor conduce la relaxarea musculaturii netede a bronhiolelor (prin producţia de catecolamine –
adrenalină şi noradrenalină ce produc bronhodilataţie şi inhibă secreţia de histamine, prostglandine – substanţe ce sunt
bronhoconstrictoare), asigurând ventilaţia unor volume crescute de aer. Astmaticii trebuie să aleagă sporturi care cer
numai perioade scurte de efort.
 Este recomandat ca suferinzii de astm să înveţe să cânte la un instrument de suflat sau să cânte vocal pentru a-şi
îmbunătăţi capacitatea respiratorie. O persoană în repaus foloseşte îndeobşte numai 10% din capacitatea sa
pulmonară; munca grea duce la creşterea folosirii plămânilor până la 50%. Cântăreţul vocal sau cu instrumente de suflat
îşi foloseşte plămânii aproape la cel mai înalt grad posibil. Exerciţiile pentru o respiraţie profundă sunt de mare folos în
tratarea acestei boli.
 Pentru bolnavii care au plămânii slăbiţi nimic nu poate fi mai nociv ca o atmosferă suprafierbinte. Acei care au
exclus aerul din dormitoarele lor ar trebui să-şi schimbe obiceiul imediat. Ei ar trebui să lase aerul să intre treptat înăuntru
şi să mărească circulaţia acestuia până îl vor putea suporta iarna şi vara fără pericolul de a răci. Pentru a fi sănătoşi
plămânii au nevoie de aer. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să studiaţi capitolul: „Aerul – binecuvântarea gratuită
a cerului”.
 Pentru o bună drenare a secreţiilor în timpul nopţii, este bine să se doarmă cu faţa în jos, într-o cameră cât mai
aerisită. Dacă este posibil dormiţi în aer liber.
 Diverse forme de alergii, astm, afecţiuni autoimunitare cum ar fi artrita reumatoidă, lupus, fibromialgie pot fi
declanşate de stres. Predaţi toate emoţiile negative lui Dumnezeu (mânie, nelinişte, frică, îngrijorare, nemulţumire) şi
învăţaţi să vă încredeţi în Dumnezeu pentru că El are soluţii pentru fiecare problemă pe care o întâmpinaţi. Adoptaţi, cu
ajutorul lui Dumnezeu, o dispoziţie bucuroasă, mulţumitoare, fericită. Studiaţi Biblia cu rugăciune; vă va aduce multă
pace şi fericire şi vă va schimba viziunea de viaţă.
 Iată câteva descoperiri şi recomandări pline de înţelepciune referitoare la bolile pulmonare, sub semnătură
educatorului sanitar E.White:
„Acei care au exclus aerul din dormitoarele lor ar trebui să-şi schimbe obiceiul imediat. Ei ar trebui să lase aerul să intre
treptat înăuntru şi să mărească circulaţia acestuia până îl vor putea suporta iarna şi vara fără pericolul de a răci. Pentru a fi
sănătoşi. Plămânii au nevoie de aer.”
„Cancere, tumori şi boli pulmonare sunt în mare măsură cauzate de mâncarea de carne.”
„Exerciţiu de dimineaţă prin plimbări sau grădinărit este cea mai sigură protecţie împotriva congestiilor creierului şi
plămânilor.”
„Pentru bolnavii care au plămânii slăbiţi nimic nu poate fi mai nociv ca o atmosferă suprafierbinte.”

Crizele astmatice
O diversitate de condiţii pot declanşa o criză astmatică, printre care:
 Alergiile pot nu numai să declanşeze episoade izolate, ci să şi ducă la astm cronic. Aceasta datorită
faptului că atunci când un alergen sau o substanţă poluantă suprastimulează plămânii, organismul
răspunde prin mobilizarea sistemului imunitar, producând diverse reacţii, printre care edemul căilor

8
 respiratorii. După mai multe crize, căile respiratorii nu mai revin la starea normală. De fapt, ele se
găsesc într-o stare de inflamaţie constantă. Aceasta afectează pereţii bronhiilor şi produce ţesut
cicatricial. În cele din urmă, situaţia devine atât de gravă, încât nu mai este nevoie de un alergen pentru
a declanşa o criză: astmul devine starea „normală” a plămânilor.
 Stresul, emoţiile puternice şi tensiunea sau încordarea psihică pot provoca o criză, dar numai
dacă aveţi nişte căi respiratorii hiperactive.
 Schimbările hormonale pot juca un rol. Femeile astmatice suferă uneori de crize mai frecvente
chiar înaintea menstruaţiei.
 Vremea răcoroasă şi inspiraţia bruscă a aerului rece pot produce o criză. Aerul rece, îngheţat şi
schimbările bruşte ale barometrului pot provoca o criză. Îmbrăcaţi-vă bine pentru a vă asigura împotriva
frigului, mai ales asupra membrelor. Evitaţi îmbrăcămintea din materiale sintetice şi frigul.
 Aspirina şi alte medicamente pot declanşa crize de astm. Unul din cinci astmatici sunt sensibili la
aspirină. Aproximativ două duzini de alte medicamente, printre care acetaminofenul,
anticoncepţionalele orale, penicilina şi ibuprofenul pot declanşa, de asemenea simptome de astm. Pe cât
posibil, evitaţi folosirea medicamentelor.
 Folosirea pe scară largă a antibioticelor în tratarea unor boli infantile relativ minore creşte riscul de
astm. Antibioticele produc modificări în flora bacteriană din intestin şi afectează dezvoltarea normală a
sistemului imunitar.
 Substanţe iritante din aer, printre care fumul de ţigară sau de la sobele cu lemne, spray-urile cu
aerosoli, mirosurile puternice şi substanţele chimice toxice din gospodărie sau de la locul de muncă pot
agrava astmul. Mulţi astmatici sunt sensibili la mătreaţa animalelor, la mucegaiuri, la praf. O curăţenie
desăvârşită în casă este o cerinţă primordială. Dacă testele alergologice arată o sensibilitate la acarienii
din praf, ar putea să fie nevoie să renunţaţi la mochete şi covoare. Aspiraţi şi curăţaţi cât mai des
tapiţeria şi draperia. Spălaţi aşternuturile la temperaturi cât de mari permite materialul.
Tratamentul atacurilor acute (crize) ale astmului:
 Se va turna apă pe partea din spate a gâtului (ceafă); se toarnă 4-5 litri, de la distanţa de 60 cm deasupra
cefei, timp de 30 până la 90 de secunde. Se repetă de 2-3 ori pe zi.
 Comprese fierbinţi, aplicate pe ceafă, torace şi piept, împreună cu o baie fierbinte la picioare. Capul se
şterge cu un burete cu apă rece. Tratamentul trebuie continuat până când crizele cedează (15-30 de minute,
în general).