Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-

,,Investeşte în oameni!”

Definirea conceptului de
imbatanire cerebarala

A.Bulboaca
Ioana Stanescu
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

1. Definitia imbatanirii cerebarale

Senescenta face parte din ciclul vietii:

- repezinta o sumare spatiala si temporala la nivelul corpului

uman a unor procese pasive sau active, care determina
modificari stucturale si functionale, considerate fiziologice

pentru varsta de peste 80 de ani

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

- senescenta nu are o programare temporala, este un proces

cronologic, continuu ale carui elemente incep sa se faca simtite
dupa varsta de 30 de ani.

- manifestarile si intensitatea acestui fenomen sunt strict

individualizate (fiind o caracteristica a fiecarui individ in parte).
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

- ancorajul temporal este un element fundamental al

functionalitatii Sistemului Nervos.

- dar si modul in care timpul isi pune amprenta asupra structurii si

functiei sale este variabil de la caz la caz.

- din acest motiv varsta constituie un important factor de risc

asupra caruia nu putem actiona (la fel ca si sexul, mostenirea

genetica)
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

- selectare patologicului dintre elementele care fac parte din evolutia

normala a creierului ramane o sarcina dificila.

- exista in mod cert, o programare genetica a duratei medii de viata

la nivel celular, dar peste care se suprapun influente externe si
interne. Aceasta afecteaza durata de viata prin modificari la nivelul
AND-ului si a sintezei proteice.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

NEURONUL este o celula cu durata de viata mare si toate

aceste injurii se pot suma-determinand modificari morfologice si
functionale care conduc la scurtarea duratei de viata.

Senescenta insumeaza la nivel de organ-modificarile celulare.

 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

2. Bazele stiintifice ale imbatanirii cerebrale

- experienta arata ca fiecare forma de viata are o existenta finita.(de la viata

efemera a fluturelui pana la cea milenara a tisei).
- conceptul programarii genetice a duratei de viata a capatat un suport stiintific
prin studiile lui Hayftilick(la inceputul anilor `60)-celulele tinere ale tesutului
conjunctiv prezinta un numar precis de diviziuni mitotice, dupa care apar
invariabil modificari degenerative care limiteaza diviziunea.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

- rezulta o alterare cu “programare de timp” a materialului genetic.

- la acesata constanta se adauga si interventia unor factori externi sau interni

care determina modelele cu multiple disfunctionalitati, prin intermediul
alterarii mecanismului de sinteza a proteinelor.

- in final aceste modificari determina alterari structurale si functionale tisulare.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

- sumarea unor mici modificari (fiecare in parte-permitand

supravietuirea)-altereaza iremediabil dispozitivul enzimatic-
facand suparvietuirea celulara imposibila.
- in mod normal, metabolismul oxidativ-celular este o sursa de
leziune cumulativa. Un interes particular il reprezinta radicalii
liberi ai oxigenului.
- un rol important in imbatranirea cerebrala joaca si deshidratarea
tisulara-caracteristica varstei inaintate.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

3. Bazele anatomice ale procesului de imbatanire

cerebrala

Exista doua tipuri de modificari: la nivelul de organ (A) si la nivel celular(B)

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

A. La nivel de organ se constata:

- reducere in volum cu 7-9% si in greutate cu 100-150 g.

- intre 35 si 85 de ani se constata urmatoarele scaderi de volum:
-cortex frontal 13%
-cortex parietal si occipital 0-2%
-nucleul caudat 18%
-putamen 20%
-substanta alba 7%
-moderata atrofie corticola
-sistem ventricular moderat largit
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

B. La nivel celular
- rarefiere neuronala. Considerata pana la 30% (in ani `60) este apreciata la
sub 10% (in prezent);
- reducerea corpusculilor lui Nissl;
- acumulare de lipofuscina;
- vacuolizare citoplasmei neuronale (degenararea granularo-vacuolara);
- placa senila si “ghemul- fibrilar-(comune in B. lui Alzhemer) sunt prezente
sin senesenta normala;
- reducerea arborelui dendritic .
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

4. Bazele fiziopatologice ale imbaranirii cerebrale

Senescenta cuprinde un spectru larg de modificari biochimice si metabolice.

- 90% din neuroni SNC sunt colinergici. Sistemul colinergic este stans legat de
energie.
Cu inaintarea in varsta se constata o scadere a activitatii enzimelor glicolitice. Se
poate stabili astfel o legatura intre incetinirea glicolizei si scaderea functiei
cognitive-intalnite frecvent dupa 80 de ani.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

- sistemul dopaminergic este afectat de senescenta. Scade sinteza de dopamina si

norepinefrina. Scaderea nivelului de norepinefrina hipotalamica conduce la o
scadere a nivelului de hormoni eliberati de hipofiza(cortizol si hormoni
sexuali);

- dezechilibrul catecolaminelor (in scadere) fata de serotonina (nivel ramas

constant) conduce la tulburari de somn si depresie la pacienti varstnici;

- o caracteristica comuna pentru toate sistemele de neurotansmitatori este o

pierdere importanta la nivel de receptori (alterarea stucturala sau internalizare).
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

5.Epidemiologia imbataniri cerebrale si a afectiunilor

legate de aceasta
Procesele legate de imbatanirea cerebrala sunt strict legate de cresterea sperantei de

viata.
Consecintele senescentei intr-un grup populational in expansiune determina aparitia unei
mai noi specializari in neurologie-gerontoneurologie.
Gerontoneurologia-studiaza imbatanirea cerebrala dar si patologia cerebrala asociata
senescentei. Spre deosebire de neuropediatrie ea nu a trezit pana in prezent un foarte mare
interes.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

Studiile populatiei efectuate in SUA releva o continua crestere a

proportiei subiectelor peste 65 de ani. Astfel, acesta repezinta:

- 4% din populatie in 1900;

- 12% din populatie in 1980;

- 16% din populatie in 2000;

(35 milioane de locuitori)

- estimare de 22% in 2020.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

Patologie asociata senescentei:

- bolilor cerebro vasculare ischemice;

- leukoaraiosis (asocierea in proportie de 25%-peste75 de ani);
- boala lui Alzheimer (20% din populatia din SUA-peste 75 ani);
- diabetul zaharat-cu consecintele sale;
- deficiente in grupe vitaminelor B;
- modificari deficitare senzoriale (vizuale, auditive, olfactive).
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

Patologia asociata senescentei repezinta o provocare pentru

neurologie.

Versantul pozitiv al problemei este ca exista resurse pentru

controlul terapeutic.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

Evaluarea clinica neurologica a pacientului varstnic

- semne neuo-oftalmologice: scaderea progresiva a diametrului pupilelor,

scaderea acomodarii; insuficienta de convergenta, limitare globului de
mobilizare a privirii in plan vertical;

- scaderea progresiva a auzului, prezbiacuzia (pentru sunete inalte);

- scaderea progresiva a olfactului si gustului .

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

- semne motorii: un grad minim de hipokinezie, scaderea vitezei si

amplitudinii miscarilor, o coordonare insuficienta, prelungirea timpului de
raspuns, scaderea fortei musculare, hipotonie musculara;

- modificari de reflexe: scaderea amplitudinii reflexelor distale, fata de reflexul

bicipital, tricipital si rotulian, reflexul palmo-mentorier prezent bilateral
(peste25% din subiecti),poate apare grasp refelex.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

- modificari de sensibilitate-este interesata preponderent sensibilitatea

vibratorie. Apare o hipoestezie-distal la membrele inferioare. De asemenea
pragul pentru perceptia stimulior constanti este crescuta. Modificarile sunt in
concordante cu scaderea amplitudinii semnalului pe trunchiul nervos, si cu
pirderea de fibre in biopsia de nerv sural;

- modificari de statica si mers-caracteristice

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

Modificari de memorie
- masurarea functilor cocnitive prin metode neuro-psihologice indica ferm un declin
pe masura ce subiectul se apropie de 80 de ani. Toate functiile cognitive sunt
interesate;
- cea mai bine definita modificare apare in domeniul invatari, memorizarii, a
achizitiei, retinerea unor elemente noi, redarea de nume sau de date specifice
(memoria episodica) este interesata specific dupa 70 de ani;
- in terminologie curenta, aspectul clinic este incadrat in “deficienta cognitiva
minima”(Koral)
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

Modificari de personalitate
- acestea sunt rapid observate se produce o modificare de insertie socio-
familiala a subiectului varstnic.
- cele mai frecvente modificari sunt: egocentrism, conservatorism, lipsa de
adaptare, lipsa de acceprare a criticii, lipsa de incredere, depresie.
- studiile lui Kallman pe gemeni monozigoti-cu senescenta sugereaza ca
factorii genetici sunt mai importanti decat cei de mediu.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

Teste diagnostice
1. Electroencefalografia

Cu inaintarea in varsta traseul EEG are tendinta de incetinire a ritmului alfa;

- apare o activitate beta mai activa la nivelul lobilor frontali;

- scade frecventa undelor lente sin somn;

- se constata contaminarea ritmului de baza cu ritm theta mai ales la nivelul

cortexului temporal
 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

2.Electroneurografie si Electromiografie
- se considera in prezent ca pe parcursul inaintari in viata reducerea mesei cerbrale se insoteste de

reducerea neuronilor motorii din cornul anterior al maduvei spinarii; cu scaderea numarului de fibre

nevoase din trunchiurile nervoase si cu atrofie musculara(scaderea exercitiului fizic, scaderea

apetitului, cresterea nivelului de colecistochimina-hormonul satietatii, scaderea GH si a

testosteronului);

- viteza de conducere nevoasa scade cu 10-15% fata de cea de la 35 de ani;

- numarul de unitati motorii scade de asemenea cu 20%;

- dar in timpul contactiei musculare volumul, viteza de cuplare a excitatiei cu contractia ramane

nemodificata cu varsta.
 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

3.Imagistica imbatraniri cerebrale

Tomografia craniana si examinare RMN cerebral evidentiaza modicarile caracteristice
inaintarii in varsta.
- atrofia corticala cu largirea santurilor corticale (atrofie de grad I-II);
- largirea moderata a sistemului ventricular-distal dintre cornul frontal drept si stang nu depaseste 4
mm;
- pe examinarea RMN cerebral se constata fenomenul de leukoaraiosis (la peste 25% din subiecti).
Dar 50% dintre pacientii cu leukoaraiosis se constata modificarea testelor psihologice: tulburari
cognitive, tulburari de memorie, depresie;
- examinarea RMN craniana evidentiaza si cresterea in diametru a arterelor care formeza poligomul lui
Willis.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

Consideratii neurologice la femeia in post-menopauza

In civilizatia de tip occidental varsta medie pentru instaurarea menopauzei

este de 51 ani. Menopauza se instaureaza cu aproximativ 3 ani mai devreme la
femeile fumatoare pasionate.
Insuficienta ovariana prematura afecteaza 10-12% sin femei care prezinta
boli tiroidiene, boli autoimune, diabet zagarat.
1% din femei prezinta insuficienta ovariana prematura idiopatica.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

Din punct de vedere neurologic stadiul post-menstrual se evidentiaza prin :

- modificari vegetative: sudoratie nocturna, alterarea termoreglari, tahicardie;
- instalarea sau agravarea simtomatologiei de migrema;
- cresterea riscului de arteroscleroza si consecuriv de patologie vasculara carotidiana si
vertebro-bazilara;
- durei lombare-care schiteaza clinic o nevralgie lombara sau sciatica;
- dureri musculare , fatigabilitate;
- parestezii, iritabilitate, tulburari de memorie, tulburari de somn(insomnie);
- terapia substitutiva hormonala (estrogen-progesteron) rezolva in proportie de 85-90%
intensitatea acestor fenomene.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”

Va multumim pentru atentie