CE ESTE STRESUL?

FACTORII DE STRES, GESTIONARE,

COMBATEREA
Sanatate
In zilele noastre este imposibil sa ai o viata lipsita de stres. Dar cu siguranta
poti invata cum sa-l tii sub control astfel incat sanatatea ta fizica si mentala
sa nu aiba de suferit. Invata cum sa nu te lasi afectat de boala secolului 21!

Stresul a devenit un fenomen curent in viata omului contemporan. Astazi,

intreaga societate sufera schimbari esentiale in cele mai diverse domenii,
toate aceste transformari fiind insotite de un stres pe care individul il
suporta la nivel psihic, fizic dar si spiritual. Studiile arata o inregistrare a
tendintei de reconfigurare a comportamentului uman, ca urmare a dorintei
de "supravietuire' in condit ii de suprasolicitare fizica si psihica. Din acest
motiv, se cuvine ca tehnicile antistres sa fie adaptate la noi standarde de
performanta. O solicitare psihica moderata poate induce competente in
adaptarea la noi situatii si, totodata, poate deveni factor motivational.

Care sunt factorii de stres?

Sursele stresului difera de la persoana la persoana, iar efectele acestuia

asupra noastra variaza si ele individual, in functie de caracter. Efectele
stresului se pot manifesta la nivel psihic prin incordare, teama, nervozitate
sau la nivel fizic prin cresterea secretiei de adrenalina, intensificarea
batailor inimii ori transpiratie. Factorii stresori nu produc direct nicioboala,
insa sunt responsabili pentru agravarea anumitor afectiuni cardiovasculare,
alergii, astm, migrene, depresii, eczeme, psoriazis, sindrom de oboseala
cronica, sindromul colonului iritabil si a altor probleme digestive. 

Hans Selye, medicul care a introdus in stiinta notiunea de stres, sustinea

inca din 1956 ca stresul nu are doar efecte negative ci si pozitive, uneori
chiar fiind necesara aparit ia acestuia in diferite momente ale vietii noastre.
De exemplu, stresul profesional poate avea influente benefice asupra
performantelor angajatului, in conditiile in care o exigenta a mediului
profesional este motivanta pentru acesta. Acest tip de stres trebuie acceptat
ca parte din drumul catre o cariera de suces.
Cum gestionam stresul?

In conditii normale, factorii de stres pot actiona si in sens negativ supunand

organismul la suprasolicitare si la scaderea performantei. In fata noilor
provocari, oamenii trebuie sa-si gaseasca echilibrul si motivatia pentru a
merge mai departe. De asemenea, in momente de stres este indicat sa fie
evitate confruntarile, deoarece pana si micile certuri pot accentua starea de
nervozitate. Pauzele sunt indicate in cazul in care activitatea se intinde ore
in sir, cateva minute de relaxare putand creste capacitatea de concentrare.

Stresul afecteaza calitatea vietii

Din nefericire, uneori, efectele stresului profesional isi pun amprenta si

asupra vietii personale, cauzand divorturi, violenta domestica sau tulburari
emotionale si comportamentale. Pentru a mentine un echilibru mental si
fizic, foarte importanta devine gestionarea corecta a stresului. Din moment
ce nu toata lumea are un raspuns standard la stres, nu exista o solutie
general valabila pentru gestionarea sa. Nicio metoda unica nu functioneaza
pentru toata lumea sau in orice situatie, asa ca este necesara experimentarea
unor diferite tehnici si strategii de diminuare sau acceptare a stresului.
Gestionarea stresului porneste de la identificarea unor presiuni exterioare la
care fiinta umana este supusa intr-un mod sistematic. Ulterior trebuie sa
reduca la minim reactia negativa a corpului la factorii externi sau cauzatori
de stres prelungit, prin aplicarea unor tehnici specifice.

Consecintele stresului

Sunt multiple, ele putand afecta atat sanatatea individului, cat si

comportamentul acestuia, dar si rezultatele sale profesionale. Efectele pot fi
grupate in cinci mari categorii, si anume: 

- efecte subiective: anxietate, agresiune, indiferenta, oboseala, indispozitie,

scaderea i ncrederii in sine, nervozitate, sentimentul de singuratate; 

- efecte comportamentale: comportament impulsiv, tulburari emotionale,

predispozitie spre greseli, abuz de alcool si cafea, tendinta de a manca si/sau
de a fuma excesiv; 

- efecte cognitive: diminuarea abilitatii de a adopta decizii rationale, deficit

de concentrare, scaderea atentiei, hipersensibilitate la critica, blocaje
mentale; 
- efecte fiziologice: cresterea pulsului, a tensiunii arteriale, a glicemiei,
uscaciunea gurii, transpiratii reci; 

- efecte organizationale: randament scazut, izolare, lipsa satisfactiei in

munca, absenteism, reducerea responsabilitatii, scaderea loialitatii fata de
organizatie, demisii.

Cum combatem efectele stresului?

Alimente daunatoare: trebuie evitate pe cat posibil alimentele grase si

sarate, aditivii alimentari, dulciurile, alcoolul si produsele cu concentratie
crescuta de cofeina. 

Sportul este un aliat puternic in lupta contra stresului, deoarece prin

practicarea exercitiilor fizice organismul elibereaza endorfina. Aceasta
substanta atenueaza durerile, inducand in acelasi timp o stare generala de
bine. Totodata, activitatea fizica intareste i ntregul sistemul imunitar si
confera un tonus pozitiv. 

Aromoterapia este o metoda holistica de tratament care stimuleaza

capacitatea organismului de a se echilibra si vindeca. Utilizarea uleiurilor
esentiale ajuta la reducerea starii de anxietate si de neliniste. |n acest scop
pot fi folosite arome si esente de bergamota, eucalipt, lavanda, lamaie,
menta, rozmarin sau ylang-ylang. Foloseste-le atat pentru masajul de
relaxare, cat si in baie sau inhalatii.

Consilierea psihologica – foarte eficienta. Daca efectele stresului devin

foarte puternice si afecteaza profund pacientul, consilierea psihologica si
psihoterapia sunt esentiale. Se permite, astfel, explorarea cauzelor profunde
care au generat stresul si descoperirea activitatilor si obiceiurilor care
mentin un nivel ridicat de stres. Terapeutul, in urma analizei, poate dezvolta
tehnici eficiente de reducere a stresului si modele comportamentale noi.
Capacitea de a obtine un echilibru interior este, in mare masura, cheia
succesului individual. Ceea ce omul contemporan cauta avid, chiar la modul
inconstient, este un echilibru interior pentru a face fata presiunilor
cotidiene.
Metode de gestionare a stresului

1. Preintampinarea stresului inutil, prin evitarea persoanelor si situatiilor

care provoaca incordare, dar si prin micsorarea numarului de sarcini
asumate. 

2. Modificarea situatiilor dezavantajoase, prin identificarea

compromisurilor in conflicte, prin gestionarea eficienta a timpului si prin
expunerea sentimentelor in detrimentul interiorizarii. 

3. Adaptarea la imprejurarile neconvenabile, prin concentrarea pe aspectele

pozitive, modificarea standardelor de evaluare si prin identificarea si
utilizarea elementelor bogate in magneziu, potasiu, fier, calciu, vitamina C,
betacaroten. 

4 Acceptarea realitatii neplacute, prin concentrare pe lucrurile care pot fi

schimbate, ingaduinta si atitudine pozitiva fata de oportunitatile inca
existente. 

5 Distractie si relaxare, cu ajutorul muzicii, lecturii, tratamentelor spa,

animalelor de companie sau chiar prin intermediul petrecerilor de orice fel. 

6 Adoptarea unui stil de viata sanatos, prin activitate fizica regulata,

alimentatie echilibrata, odihna fizica si renuntarea la alimentele vicioase.
A. Factori de stres
Stresorii sau factorii care genereaza stresul sunt evenimente/situatii
externe sau interne, reale sau imaginare, suficient de intense sau frecvente
care solicita reactii de adaptare din partea individului. Exista o serie de
factori de stres / potentiali factori stresori:

• boala fizica sau psihica,

• abuz fizic, emotional sau sexual,
• situatie financiara precara,
• probleme la locul de munca: supraincarcarea muncii, conditii proaste de lucru,
lipsa de resurse, probleme de comunicare cu colegii, cu sefii, responsabilitate
prea mare, schimbari organizationale, schimbarea locului de munca,
• familia – probleme de comunicare in familie, divortul, decesul unui membru al
familiei, conflicte cu fratii, violenta in familie, alcoolismul,
• prietenii – conflicte cu prietenii, lipsa prietenilor, lipsa suportului social,
• dezastre naturale (cutremure, inundatii) sau atacuri teroriste, razboaie civile,
• propria persoana – lipsa de incredere, nemultumire fata de aspectul fizic,
deciziile luate de-a lungul vietii e

B.Reactii la stres
Daca un eveniment este evaluat ca fiind stresant, individul poate avea
diferite reactii la stres.

1. Reactii fizice/fiziologice: dureri de inima, palpitatii; apetit alimentar scazut sau

crescut; indigestii frecvente; insomnii; crampe sau spasme musculare, dureri de
cap sau migrene; transpiratii excesive, ameteli, stare generala de rau; constipatii
sau diaree (nemotivate medical); oboseala cronica;

2. Reactii cognitive: blocaje ale gandirii; deficit de atentie; scaderea capacitatii

de concentrare; dificultati in reamintirea anumitor lucruri; flexibilitate redusa;
diminuarea creativitatii.

3. Reactii emotionale: iritabilitate crescuta, scaderea interesului pentru domenii

care reprezentau inainte pasiuni sau hobby-uri; pierderea interesului pentru
prieteni; instabilitate emotionala; anxietate; tristete sau chiar depresie; reprimarea
emotiilor; dificultati in angajarea in activitati distractive sau relaxante.

4. Reactii comportamentale: performante scazute la locul de munca sau la

scoala; fumat excesiv; consum exagerat de alcool; tulburari de somn; un
management ineficient al timpului; izolarea de prieteni; preocupare excesiva
pentru anumite activitati; comportamente agresive.

Concluzia: importanta de retinut, este ca stresul (reactiile neplacute) are o dubla

determinare: una din partea stimulului (a factorilor stresori), alta din partea
individului care interpreteaza situatia (resurse personale, stil de gandire si
interpretare). Acest lucru inseamna ca avem o mare influenta asupra
propriilor stari de stres, atat in bine, cat si in rau.

Stresul: avem responsabilitatea, dar si puterea de a

schimba lucrurile.
1. Identificarea si monitorizarea factorilor de stres
• identificarea factorilor de stres (cum ar fi, supraincarcarea muncii, lipsa de
suport si comunicare, lipsa de resurse, probleme medicale, conflicte in familie
etc.);
• anticiparea perioadelor de stres si realizarea unui plan de actiune pentru a face
mai bine fata (de exemplu, in apropierea unor termene limita pentru finalizarea
proiectelor la locul de munca, in preajma unui eveniment important in familie etc.).

2. Constientizarea propriilor reactii la stres

• identificarea si exprimarea emotiilor fata de anticiparea evenimentului/ situatiei
(precum anxietate, iritabilitate, discomfort, frustrare, deznadejde etc.);
• identificarea reactiilor emotionale imediate (cum ar fi, iritabilitatea) si de lunga
durata (de exemplu, neajutorare, apatie) fata de eveniment/situatie;
• identificarea reactiilor comportamentale, fiziologice si cognitive privind
evenimentul (izolare, evitare, renuntare; dureri de stomac, dureri de cap, lipsa
poftei de mancare, insomnii; randament scazut la scoala sau la munca, probleme
de concentrare, tulburari de memorie, dificultati in rezolvarea de probleme, in
luarea de decizii etc.).

3. Dezvoltarea unor abilitati si comportamente de management al stresului

• dezvoltarea asertivitatii;
• dezvoltarea comunicarii pozitive cu ceilalti;
• identificarea si rezolvarea conflictelor, atunci cand apar;
• invatarea metodelor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor;
• imbunatatirea managementului timpului;
• invatarea unor metode de relaxare.

4. Stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat

• solicitarea ajutorului direct si receptivitate fata de acesta;
• dezvoltarea si mentinerea relatiilor sociale.

5. Dezvoltarea unui stil de viata sanatos

• adoptarea unor comportamente alimentare sanatoase;
• practicarea regulata a exercitiilor fizice;
• practicarea unor exercitii de relaxare;
• consum responsabil/moderat de alcool, cafea sau alte excitante pentru sistemul
nervos;
• cultivarea unor pasiuni, hobby-uri.
6. Dezvoltarea increderii in propria persoana si acceptarea neconditionata
• stabilirea unor scopuri si obiective realiste, „ce vreau eu de la viata asta?”;
• stabilirea prioritatilor si a limitelor personale;
• participarea la activitati care dezvolta increderea in sine.

Exemplificare
Stadial si progresiv, se procedeaza in felul urmator:
1. se identifica factorii de stres actuali sau potentiali;
2. se evalueaza resursele personale si caracteristicile generale de a evalua
factorii de stres (convingeri centrale, ganduri automate);
3. se identifica reactiile specifice (cum se comporta, se simte persoana);
4. in functie de conditiile specifice identificate, se intervine pe rand sau in acelasi
timp, la unul, la doua sau la toate cele trei aspecte.