Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mihai Eminescu Poezii
Mihai Eminescu Poezii
Poezii de dragoste
Ce e amorul?
Ce e amorul? E un lung
Viata ta intreaga.
Soptit pe jumatate.
Te urmareste saptamani
Un tremurat de gene.
Te urmaresc luminatori
Ca soarele si luna,
Si peste zi de-atatea ori
Si noaptea totdeauna.
De doru-i sa nu-ncapa,
Dorinta
Si in bratele-mi intinse
Vom fi singuri-singurei,
Singuratece izvoare,
Adormind de armonia
Or sa cada randuri-randuri.
De-or trece anii cum trecura, Ea tot mai mult imi va place, Pentru ca-n toata-a ei faptura E-un „nu
stiu cum” si-un „nu stiu ce”. M-a fermecat cu vro scanteie Din clipa-n care ne vazum? Desi nu e decat
femeie, E totusi altfel, „nu stiu cum”. De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tace: Daca-al ei glas
e armonie, E si-n tacere-i „nu stiu ce”. Astfel, robit de-aceeasi jale, Petrec mereu acelasi drum. In
taina farmecelor sale E-un „nu stiu ce” si-un „nu stiu cum”.
Venere si Madona
De ce nu-mi vii
Te ridicam de subsuori
Floare albastra
Gramadesti-n a ta gandire
Si campiile asire
Si intunecata mare;
Piramidele-nvechite
Nu cata in departare
In prapastia mareata.
De mi-i da o sarutare,
Ce frumoasa, ce nebuna
..............
Floare-albastra! floare-albastra!...
Totusi este trist in lume!
Inger de paza
Iubind in taina
Adesea am trecut;
Tu nu m-ai cunoscut.
O lume toata-ntelegea -
Tu nu m-ai inteles.
De cate ori am asteptat
O soapta de raspuns!
O zi mi-era de-ajuns;
Sa ne iubim cu dor,
O ora, si sa mor.
O raza dinadins,
Si randuri de vieti,
Inmarmureai maret,
Se-ntoarce in zadar,
La umblet si la port,
Si te privesc nepasator
Tu trebuia sa te cuprinzi
Iubirii pe pamant.
Sara pe deal
De-as avea
De-as avea si eu o floare
Ce se leagana, se pierde,
Undoind incetisor,
Gingasa si tinerica,
Ca si floarea crinului,
Si de una purpurie,
Copilita blandisoara
Ca o zi de primavara,
I-as canta-o-ncetisor,
Atat de frageda
E-ntunecoasa renuntare,
Cand amintirile
Cand amintirile-ntrecut
Incearca sa ma cheme,
Induiosarii mele
Ce ne gasea imbratisati
Soptindu-ne-mpreuna.
De floare liliecii.
In noapte sa se stinga,
Adio
De tine.
Ma lasa.
Sa ma imbat si de scantei
Din stele,
Si asteptam sa te arati
La geamuri.
Sa mergem impreuna,
Sub acel farmec linistit
De luna!
Femeie!
Aminte.
Nimicurile-aceste,
Poveste.
Si tremura pe lacuri,
Sunt veacuri.
Adio!
Lasa-ti lumea?
Mi te da cu totul mie,
Pe carari cu cotituri,
Nu zi ba de te-oi cuprinde,
Fermecat si dureros,
Poleindu-l, il strabate;
Ca oglinda il alege -
Si atat de fericiti!