Corruptia in focus grupuri.

Studiu privind perceptia magistratilor asupra independentei sistemului judiciar 2005-2007

Subiectul principal este repreentat de reformna sistemului judiciar reluat la fiecare schimbare de
mandate cu “scopul de a aseza raporturile dintre executive si puterea judecatoreasca” 1.

Coordonatele între care s-a dezvoltat acest demers de reformare, percepute atât de opinia publică cât şi
de partenerii europeni, au fost:

• ingerinţa politicului în justiţie;

• corupţia din sistemul judiciar;

• conservatorismul magistraţilor;

• lipsa resurselor alocate justiţiei;

• proasta calitate a serviciilor conexe în relaţia cu cetăţeanul;

• relaţiile Ministerului Justiţiei cu instanţele judecătoreşti şi cu Ministerul Public;

• declaraţiile politice care au îndrumat practica judiciară (cel mai elocvent exemplu a fost
neretrocedarea caselor naţionalizate);

Studiul isi allege drept coordinate raporturile dintre actorii principali ai justitiei si anume conflictul ce a
fost amplificat in cadrul alegerilor din 2004 intre Ministrul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii.

“Magistraţii au fost evidenţiaţi, în sondajele de opinie, ca fiind dintre categoriile profesionale în care se
întâlneşte adesea corupţia, deşi un număr foarte mic, aproape nesemnificativ au fost şi dovediţi ca fiind
corupţi.”2

Acest lucru a oferit mediei si societatii un rol de supraveghere a justitiei care a rezultat in beneficii
deoarece a creat o masa critic ace a ajutat la impingerea reformelor in domeniu dar acest lucru a facut
vazut ca un dezavantaj de catre magistrate prin derapaje de imixtiune in cauzele deduse judecatii.

“ În percepţia magistraţilor aceste tensiuni marchează în acest moment sistemul judiciar şi creşte
divizarea între „reformişti” şi „conservatori”, din nefericire apreciate tot pe criterii politice şi tot în
detrimentul principiilor meritocraţiei, bunei administrări, imparţialităţii şi nonimplicării politice.” 3

“S-au realizat două focus grupuri separate, unul pentru judecători şi unul pentru procurori, în cadrul
cărora a fost pusă în discuţie tematica abordată în studiu cu următoarele rezultate:

o Analiză calitativă privind percepţia magistraţilor asupra temelor discutate şi extragerea interpretărilor
ulterioare asupra datelor sondajului,

o Validarea sau invalidare a întrebărilor din proiectul de chestionar şi completarea tematicii propuse
pentru sondaj,

1
https://www.transparency.org.ro/files/File/Independenta%20Justitiei%202005.pdf
2
https://www.transparency.org.ro/files/File/Independenta%20Justitiei%202005.pdf
3
Ibidem
o Evidenţierea dominantelor stării de spirit din interiorul sistemului judiciar.” 4

S-a realizat un focus grup final de analiză a datelor rezultate la care au participat reprezentanţii din
partea Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Curţii Constituţionale, Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, Parchetului General, asociaţiei profesionale a magistraţilor, Uniunii Naţionale a
Avocaţilor, cu două obiective:

o Interpretarea datelor reieşite din sondaj şi explicarea surselor percepţiei pe diferite tematici,

o Analizarea propunerilor pentru creşterea independenţei magistraţilor.

Structurarea studiului urmăreşte integrarea datelor privind tematica şi nu rezultatele fiecărui instrument
de cercetare in parte. Astfel cei care vor analiza studiul ca sursă de documentare nu vor regăsii separate
concluziile pe focus grup, pe sondaj şi pe monitorizarea de presă.

https://useycalbania.org/2016/11/12/shqip-takim-me-fokus-grupet-ne-fakultetin-e-histori-fililologjise/

https://useycalbania.org/2016/08/22/anti-corruption-focus-groups-faculty-of-law/

https://www.transparency.org.ro/files/File/Independenta%20Justitiei%202005.pdf

https://www.transparency.org.ro/files/File/Independenta%20Justitiei%202006.pdf

https://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/sondaje/2007/studiuCSM2007.pdf

4
Ibidem