INTEGRITATE PUBLICĂ ȘI POLITICI ANTICORUPȚIE

-Metodologii de analiză a corupției-

CURSUL 1

Metodologia de analiză a corupției se realizează prin căi/metode de analiză si întrebări de

cercetare( întrebările trebuie să fie precise)

Cuvinte cheie:

1. Mecanism- care presupune dezvoltarea de la întrebarea cheie până la culegerea datelor pe

sistem arbore sau stea.

Sistem arbore:

o principal

o secundar

o terțiar (numai cu indicatori)

Sistem stea- analiză multilaterală și colerări (aspecte difrite pe același subiect).

2. Analiză:
- prelucrarea de date pe baza de rațonament logic și concept cheie
- raționament logic (deductiv; inductiv)
- poate fi cantitativă sau calitativă
Cercetarea poate fi mediată sau nemediată:
mediată- din auzite (ex: credeți că, corupția a scăzut/crescut/rămas la fel)
nemediată- experiență proprie
3. Paliere
Corupție ca fenomen:
- numai când are mai multe dimensiuni
- adică toate cele 3 elemente (corupție, analiză, mecanism)se aplică în toate
dezvoltările lor
Corupția definiție:

- abuz de putere încredințată pentru satisfacerea unor nevoi private/beneficii de

natură privată
 - Confrința de la Merrida - legea 356/2004 pentru ratificarea Convenției ONU
pentru corupție
Palierele corupției:

- din perspectiva impactului

o mică
o medie
o mare
- corupția sistemică
o deturnează sistemele de la misiunea și rolul lor, se asociază și cu noțiunea
de state capture(stat captiv)sau segment al pieței. (corupția în domeniul
infrastructurii, sănatății- achiziția de produse FARMA)
- corupția endemică:
o afectează în mod generic și cvasigeneralizat un domeniu fără a-l deturna
de la scopul și misiunea lui( ex. șpaga la spital)
- corupția culturală:
o manifestări care se încadrează în definiția corupției dar care sunt
socialmente acceptate (ex."cadoul la doamna")
Relevanța palierelor:

- corupția sistemică:
o instrumentele de intervenție sunt specifice
o de natura schimbărilor radicale
o intervenție scurtă dar radicală
- corupția endemică:
o tipologia intervențiilor aferent balanței între riscuri și beneficii pentru
participanți- intervenție mai amplă
- corupția culturală
o a nu utiliza instrumente care sunt agresive
o a nu utiliza resure pe teme care nu pot fi satisfacute
o intervenție pe termen lung

Utilitatea metodologiilor de analiză:

- combaterea corupției, identificarea opțiunilor de combatere

- înțelegerea dinamicii fenomenului
- scopuri de cercetare
Teoria sistemelor definește aria relevantă și e utilizată pentru a definii cauze și condiționallități.

Tipuri standard de metodoogii:

I. metode de analiză cantitativa - estimăm impactul sub aspectul volumelor(cât
este de extins fenomenul)
II. metode de analiză calitative - estimăm impactul asupra organizațiilor sau
proceselor (pe un sector de analiză)
III. metodologii de analiză a percepție i- se reflectă asupra sondajelor, user
satisfaction, focus grupuri, monitorizare (media, media-socială), sunt
relevante asupra descoperirii nivelului de înțelegere, cunoaștere, profile
atitudinale etc.

IV. Metodologii de analiză instituțională:

a. Analiza funcțională=[Functional review, Metodologiile de evaluare total
quality management(tqm) , Metodologii auditare ISO]
b. Benchmarking= OGP, benchmarking, parteneriat pentru o guvernanță
corectă
c. Analiza de impact a politicilor= [Convenția ONU împotriva corupției,
Evaluarea SNA, Monitorizările privind tipurile de limbaj în media
d. Analiza incidentelor = [Studii de criminologie]
e. Sondaje=[Barometrul global al corupției, user satisfaction, DGA-sondaje
cu privire la utilizarea avertizorilor
f. Focus grupuri=[CSM-percepția magistraților asupra independenței
sistemului judiciar (2005/2006/2007), anticoruption focus group study]
g. Monitorizarea=[MCV, UNODC, convenția ONU împotriva corupției,
metodologia folosită de GRECO]
 CURSUL 2

Metodologia sistemului național de integritate-Jerremy Pope, aceasta analizează o societate pe

ansamblu și evaluează actori publici/privați. Un sistem de integritate se bazează pe valori sociale
și ca finalitate aspirații ale societății(calitatea vieții CD, dezvoltarea durabilă DD, domnia legii-
stat de drept SD).

C.V D.D S.D

obictive

Integritate

Puterea Legislativă PutereaPuterea

Puterea Executivă Judecătorească
Agenții
Funcției
Mass-media
ani-corupție
publice
Societatea MediulActori
de afaceri
Sindicatele(trade
civilă Poliția-ordinea
internaționali
Curțile de
Partidele
unit)
Agenția politice
audit(Curtea
publică de conturi)
electorală
Curtea Constituțională

Valori sociale
Analiza schemei:

I. Rolul îl definim din:

a. Competențe legale
b. Elemtele de relaționare formală
II. Capacitate:
a. Funcțională (resurse)
b. Operațională (pârghii/mijloace)
Se verifică prin: sursa legislativă, analiza instrumentelor/politicilor și raportarea tuturor
pilonilor între ei.

Rolul și capacitatea se verifică după sursa legii și analiza practicii

A 2-a metodologie este analiza GRECO:

- Becnhmarking este un standard etalon deaorece are o bază consensuală, o

intensitate medie(indictori de impact) și referențial comparabil(declarația de
avere)
- GRECO mai funcționează pe instrumente complementare:
o Chestionar de autoevaluare
o Zonă de interviu/focus grupuri(categorii de părți interesate, pe tematici)
o Documentarea de birou(elemente normative, elemente factuale-percepție)
o Coroborara de rapoarte
- Rapoartele pe analiza GRECO culeg toate instrumentele de mai sus drept imput
pentru elementul de constatări, evaluări ( cuantificarea informațiilor de la
costatări), recomandări (constatarea deficitului de la evaluări)
- Recomandarile sunt:
o Factuale
o În zona de impact - de interpretare a contextului
*Inamovibilitate= principiul potrivit căruia o persoană nu poate fi mutată din
funcție

CURSUL 3

INDICATORI:

- CAT.1. Indicatori Cantitativi:

o Numărul de incidente de corupție
o Numărul cazurilor
o Valoarea prejudiciilor
 o Valoarea plăților facilitare(mită,șpagă)
o Numărul de investigații
o Numărul de raportări
o Numărul persoanelor sancționate(penal sau disciplinar)
- Indicatori calitativi
o Gradul de incidență a fenomenului
o Gradul de sancționare
o Gradul de recuperare a prejudiciului
o Gradul verificărilor
o Evoluția fenomenului corupției
o Evoluția raportărilor
o Etc
- CAT.2. Indicatori statici- relevă situația elementului evaluat/măsurat la un
anumit moment dat:
o Valoarea prejudiciului (static cantitativ)
o Ponderea sesizărilor (static calitativ)-comparabil

- Indicatori dinamici-relevă evoluția/involuția elementului evaluat prin utilizarea

comparabilă indicatorilor în două momente diferite de timp (să fie comparabile):
o Creșterea/scăderea incidenței i faptelor de corupție(dinamic calitativ)
o Cresterea/scadera numarului de sesizari
CAT.3. Indicatori de rezultat
o relevă dovada realizării unor activități/implementării unor măsuri în
vederea realizării obiectivului
- Indicatori de impact:
o Relevă gradul de atingere al obiectivului/de soluționare a nevoii care a
generat acțiunea
o Relevă situația elementului evaluat/măsurat la un anumit moment

Model de analliză(funcțională)

Întrebare de cercetare:

"Care a fost cel mai corupt domeniu?"

 Real- analiză funcțională

 Sector de activitate- educație, sănătate, infrastructură
 Comparare sectorială

Întrebări secundare:

1. Valoarea medie a plăților de facilitare

 Întrebări terțiare:
1.1 număr 1.2 valoare/caz 1.3 valoare buget 1.4 valoare sector
Sector de activitate: a) număr –fapte, b),c)
Comparare sectorială: clasamente
a) cazuri raportate/ sector
b) cazuri investigate/ sector
c) cazuri sancționate/ sector

Rezultate: 1.1...1.2...

Întrebări terțiare:
2. Recurența faptelor privind plăți informale
2.1 număr 2.2. valoare/caz 2.3 valoare sector
Sector de activitate
Comparare sectorială

Rezultate: 2.1...2.2...

3. Impactul asupra rolului și funcționării sectorului

4. Numărul de sesizări și funcționarea mecanismelor de control

*Rezultatele trebuiesc interpretate din mai multe perspective.

CURS 4

Perspectivele cercetarii:

- Definirea perspectivei presupune capacitatea de a face diferența între genuri

proxime și diferențele specifice și încadrarea puntuctului de vedere.
- Un alt element esențial este acela de a face delimitări
- Perspectivele trebuie să fie asumate și exprimate deschis din perspectiva ramurii
de știință sau a sectorului de analiză
De exemplu:
- Perspeciva sociologica care presupune analiza fenomenului corupției din punct de
vedere al impactului pe care corupția îl generează asupra:
o Societății per ansamblu
o Unor categorii definite de indivizi
o Unor reguli sociale și valori sociale
o Unor mecanisme și pârghii de interacțiune între grup la nivelul societății
- Perspectiva juridică definește impactul asupra:
o Regulilor de drept
o Raporturilor juridice între părți
o Capacității de aplicare a legii
- Perspectiva managerială definește impactul asupra:
o Organizațiilor
o Disfuncțiilor de procese
o Performanței
o Conformității

- Perspectiva economică definește impactul asupra:

o Regulilor de piață
o Volumelor comerciale
o Eficienței și eficacității întreprinderilor și a serviciilor
- Perspectiva dezvoltării definește impactul asupra:
o Resurselor( strategice, umane, informaționale)
o Capacității administrative
o Opțiunilor de investiții
- Perspectiva de criminalitate transfrontaliera definește impactul asupra:
o Spălarea banilor
o Cross border organised criminality