Pe Rs: OO: NA: Je Le Guzganici Portarul responsabilul unitafii Controlorul de calitate nr. 2 ‘ooperativei Corespondentul voluntar Dopul ae Platicd de la Ambalaj ful de echip& Unchiul din partea mamei OHI Unchiul din partea tatei Pa Nepotul I Paznicul II Nepotul IT Groparul Nepotul III Stefan Secretara lui Guzg&nici Autorul Inspectorul de la Centrala tii T A B tL oO U L 1 Scena reprezintd un birou obisnuit de lucru. Pe peretele din spate se afld un panou de reclama pe care e desenat un dop urias, sub care scrie: Folositi cu incredere produsele Coo- perativei sDopul perfect» !* La ridica- rea cortinei, Guaganici, res i- lul unitdtii nr.2.a Cooperativei ,Dopul perfect", discutd cu Controlorul de calitate.” CONTROLORUL DE CALITATE (con- tinuind o idee): ...Situatia asta, de tfel, eu am mai sesizat-o citeva... : GUZGANICI (neatent, cu aerul unui om foarte stdpin pe situafie): In citeva ce ? CONTROLORUL DE CALITATE: citeva sedinte. GUZGANICI : Aha! Sedinte... (Ofteaza obosit.) Tovarasu’... c& ti-am uitat numele... tovarasu’ controlor de ca- litate, dumneata ai in exprimare un defect capital. Nu esti concis. Care-i esenta ? CONTROLORUL DE _ CALITATE: Esenta e c& dopurile produse in cooperativa noastra nu sint asa cum scrie pe firma. GUZGANICI : Care firma ? CONTROLORUL DE CALITATE : Fir- ma noastrd, pe care scrie: Coopera- tiva ,Dopul perfect*. GUZGANICI: Ce vrei s& insinuezi ? CONTROLORUL DE CALITATE: Ca dopurile noastre nu sint perfecte. GUZGANICI (cu o gravitate amenin- {dtoare): Dumneata te-ai patruns Putin, inainte de a spune aceste cuvinte ? In 50 CONTROLORUL DE CALITATE: Da, m-am patruns. cuzeaNicr: Si sustii in continuare be »Gopurile Noastre nu sint per- CONTROLORUL DE CALITATE : Sus- GUZGANICI: Pe ce te bazezi i? CONTROLORUL DE CALITATE: Pe faptul c& se sfarima. GUZGANICI: Interesant.. $i de ce se sfarima ? Seen DE CALITATE: Pen- u_au suficient clei. GUZGANICI: Si de ce nu li se pune suficient clei? CONTROLORUL DE _ CALITATE: eat jUZGANICI : De ce CONTROLORUL & CALITATE: Ati dat ordin la magazie s& nu ni se mai livreze, desi acest material e revazut in rocesul tehnologic. GUZGANICI: Eu?! CONTROLORUL, DE CALITATE: Da, dumneavoastra. GUZGANICI (ameningator): Esti si- gur? CONTROLORUL DE CALITATE: Da. Eram de fata. GUZGANICI (moale): Intr-adevar, jdeea a fost a mea. Nu stiu dacd cunosti, dar avem_ pierderi mari din cauza_ dopurilor nevindute. (Confidenfial.) Pe piat& se petrece un fenomen foarte ciudat : dopurile noastre nu se mai cauté, Asa ca © s& facem economie la clei si le ieftinim brusc. Ce zici de ideea mea?CONTROLORUL DE CALITATE: Le ieftinim, dar de sfarimat se sfarima in continuare. Asta e problema. GUZGANICI : Sint multe ? CONTROLORUL DE CALITATE : Des- tul de multe. ee Se observa de la prima ee DE CALITATE: Se GOpeANICI: Atunci s& facem in asa fel incit s4 nu se observe. Intelegi ? Neobservindu-le, nu. vei_mai avea nici aay sentimentul c& ele exist. Intelegi CONTROLORU DE CALITATE: Nu inteleg. GUZGANICI : M& mir. Doar sint des- tul de clar. Sa-ti explic inc& o data. E foarte simplu. efi dopurile perfecte intr-o parte, iar pe cele imperfecte in cealalt& parte. In asa fel incit intre ele s& existe o dife- rent: cele perfecte s& se vadi, iar cele imperfecte s& nu se vada. (fi Suride prietenos, perfid $i complice.) Vad c& ai inteles. Feravo! (Controlo- rul . ae il apriveste bad apoi_pleacd. Guzgdnici strigd du, t). Spor la_munc&, tovardse con- trolor de calitate! (Intra Corespondentul voluntar, un tindir de vreo 25 de ani.) a ea VOLUNTAR : cuZGanicl Bun ziva, driguj’. Cu ce ocazie ? CORESPONDENTUL —_VOLUNTAR : eavoastra m-ati chemat. GUZGANICI: Eu?! CORESPONDENTUL VOLUNTAR : Da, dumneavoastra, GUZGANICT : Esti sigur ? CORESPONDENTUL VOLUNTAR : Absolut sigur. Personal mi-ati dat telefon acum ‘cincisprezece minute. GUZGANICI : Intr-adevar, ai dreptate, eu te-am chemat. Am vrut si stim uitin de vorb& amindoi. Asa, ca de la om la om. CORESPONDENTUL VOLUNTAR Cu plicere. GUZGANICI: Am auzit ci dumneata esti inzestrat cu darul condeiului, gtii_s& compui frumos. CORESPONDENTUL VOLUNTAR (modest) : Da, scriu si eu cite ceva... prea bine, dar... GUZGANICL: EN ch te pricepi, te Pricepi... Chestia aia care ai t-O cu brigada artistic’ de agitatie... aia 51 cu... tii dumneata cu ce... era des- tul de reusit’. Rima era bine aleasa. Dumneata esti talentat. Pacat ca nu-ti folosesti talentul doar in in- cinta unit&tii noastre... Am auzit c& scrii si la pres&. CORESPONDENTUL VOLUNTAR : Asa, cite o scurt& stire... diferite as- te... GUZGANICI: Tocmai despre aspec- tele astea e vorba. E adevarat c& ai scris despre dopurile noastre c& sint de o calitate slaba ? CORESPONDENTUL VOLUNTAR : E adevarat. GUZGANICI: E bine c& recunosti. Inseamn& c& esti un om cinstit. de ce n-ai venit si-mi arafi si mie aceste articole, s& le vad si eu, even- tual s& le pun si o stampilA, ca s& fie legale din toate punctele ‘de ve- dere? De ce nu procedezi corect ind la caput ? CORESPONDENTUL VOLUNTAR : Eu cred ci am procedat corect. N-am spus decit adevarul. GUZGANICI: Pe dumneata, ca sala- riat, nu te leag& nimic, nici un pic de sentiment patriotic fat’ de uni- tatea in care lucrezi ? Cum ai putut s-o birfesti, s-o murdaresti cu noroi gi s-o dezonorezi ? CORESPONDENTUL VOLUNTAR : (calm): Tovarasul Guzginici... GUZGANICI (ii sare deodata musta- rul): Ce _,tovardsu’ Guzginici ! _s Ce vrei s& insinuezi cu asta ? CORESPONDENTUL VOLUNTAR : Nu insinuez nimic. GUZGANICI: Atunci de ce-ai spus (imitindu-l) ,tovarasu’ Guzginici“ ? Ce semnificatie are aceast& intona- tie speciala ? CORESPONDENTUL VOLUNTAR : Semnificajia e urm&toarea: eu am scris un articol in care criticam calitatea slab’ a dopurilor coopera- tive noastre, iar dumneavoastra, dupa cite vad, nu vi convine aceast’ critica. GUZGANICI {se ridicd in. picioare, ce? Pin-aici! S& nu cuvintul critic’ in fata mea, care il cunosc de pe vremea cind dumneata sugeai fifi! S&-ti fie tusine ! CORESPONDENTUL. VOLUNTAR 2 De ce si-mi fie rusine ? GUZGANI! Pentru ca, dup& ce ne calomniezi dopurile si vulgarizezi intr-un chip scandalos critica, ainerusinarea s& pretinzi c4 ai spus adevirul. CORESPONDENTUL VOLUNTAR : Da, am spus adevarul. GUZGANI I: Bine. Muljumesc! Poti CORESPONDENTUL VOLUNTAR (indreptindu-se spre iesire): Bun’ ziua. GUZGANICI (uluit de calmul aces- tuia): Ascult&! Stai putin. ee VOLUNTAR : Star cuzeantcr Vrei s& te uifi putin in ochii mei ? CORESPONDENTUL VOLUNTAR : GuZdiNicl: Uite-te lung $i sincer. Asa. (Se privesc lung in ochi, ae Guzgdnici ii zimbeste duios.) n-ar fi mai bine s& Mocedara omeneste si si ne imp&cAm > Nu crezi c4 ar fi normal gi firesc — ca colegi de munc& ce sintem gi care trebuie s& ne respectim reciproc — s&-mi ceri iertare si s4-}i iei un angajament pe viitor ? (Se apropie de el, il ia pe dupd umeri si-t veste duios.) Hai, fii sincer! a asa _c& pe viitor n-ai si mai vul- garizezi critica? Nu- dumneata, fruntas in productie, bi- iat tindr ce esti? Ai in fata o viaja intreaga’. Po{i s&-ti petreci timpul liber cu folos: s& mergi la filme, la teatru, s& citesti o carte, s& scril niste versuri de dragoste pentru o fat&... De ce s&-fi pierzi vremea cu chestii de-astea. (7dcere). Bine, vad c& regreti in adincul sufletului. Du-te la locul de productie. Spor la munca ! (11 bate pe umar tovardseste, Cores- pondentul voluntar pleacd. Imediat dupa el intra Controlorul de calitate. Acesta rdmine lingd usd si priveste tung, abdtut.) GUZGANICI: rage dragi ? CONTROLORUL DE CALITATE: To- var&su’ responsabil, am incercat s& punem dopurile proaste de-o parte gi_uite-asa o grimada_a_iesit. Te- apuc& pur si simplu fiorii cind te uiji la ca. GUZGANTCI: Dar de ce trebuie si te uiji? De ce? De ce nu te uifi in alt4 parte? De ce observi dum- neata numai dopurile proaste ? Do- puri bune nu sint ? cGNTROLORUL DE CALITATE : int Ce s-a intimplat, tova- GUZGANICI : Atunci de ce nu te legi de alea bune si-ti sar in ochi toc- mai alea proaste? Ce-ar fi daci gi eu 35, face la fel cind se dau pri- mele ? C4 mi se pare c-ai luat pri- ma pe ultimul trimestru. ree DE CALITATE - Am lua! GUZGANICI (prietenos): Bine, 0 s& ict 5 trimestrul Asta. CONTROLORUL DE CALITATE : Tau, nu iau, vorba e c& dopurile se sférima_ GUZGANICI : Si ce dac& se sfarim’ ? Trebuie s4 urli dumneata pe toate drumurile c& se sfirima ? Dumneata cunosti regulamentul de ordine in- terioar’ — baza activitatii noastre : Productie 2, Ce serie, acolo — trebuie P ti lespre dopurile care se Rfarim’ > R&spun concret. CONTROLORUL DE CALITATE : Nu, nu scrie. oe Atunci, de zat tii ra ce nu respecti en- fr de ordine interioari? De ce-I incalci ? $tii cA pot si te pedepsesc pentru asta in mod exemplar? Ei, afl& c-o s& te pedepsesc. O s&-ti bag eu dumitale un dop, uite asa de mare (ii aratd purnnul), in gura, ca ‘a Every cum o s& mai urli bi La revedere! Spor la a CONTROLORUL DE CALITA® (amenin{ator): Multumesc. fies): GUZGANICI (priveste in urma lui minios): ,Multumesc“ ?! Bine! Va inv&t eu minte! (Sund si intra Se- cretara.) Fa imediat o adres’ la Centrala, prin care s& cerem scoa- terea din munca a individului Asta, asa-zis controlor de calitate. Aldturi de el il puisip-’la care scrie pela ziare, corespondentul voluntar. S& li se fac& formele de lichidare, in- trucit au incalcat_regulamentul de ordine’ interioara, Fa adresa imediat ! (Secretara dd sd tasd, Guzgdnici ii face semn s& se opreasci.) Stai pu- tin... S& ne mai gindim: Ce zici? SECRETARA (ii cunoaste ndravul): Poate c-ar trebui s&i-i mai ajutam. GUZGANICI: Ai dreptate. Ce-ar fi si le dim cite o prima exceptio- nali? O prim& care si-i stimuleze, s& le ridice moralul, si-i apropie mai mult de intreprinderea noastra. Nimic pe lume nu e mai construc- tiv decit o prim& dat& la timp. (Expeditiv.) F& niste forme in acest sens $i adu-le s4 le semnez. (Secre- 52tara iese. Sund telefonul.) Alo, da! Da, la telefon Guzganici, responsa- dilul unit4sii num&rul doi a Coope- rativei ,Dopul perfect“, Bulevardul Buna {ntelegere nr. 111, BRP.R. 1.000.001, telefon 51.00.70. Cine doreste? V4 salut, va salut Ce mai fa..? (Pauzd, Incremenes! cu gura cascatd.) N-am inteles bine Un... da... da. Multumesc, tovarasu’... Va salut... Asemenea.. Spor la munci! (Inchide telefonul si incepe sa alerge prin scend agitat, eee apasd pe butonul soneriei. Intra Se- cretara.) Cheam& de urgent pe... (Ti face un semn anume cu degetul.) Urgent! (Secretara dispare si, ime- diat, de afart se aud zgomotele unei agitafii generale. Peste citeva clipe intra Mama, o femeie corpo- lentd, incd in putere, cu o infaji- gare demni, pe care Guzgdnici o salut® cu supunere.) Sarut miinile, mama. (Mama il sdruté duioas& pe frunte si ia loc la masa de sedinfe. Apoi intra Unchiul din partea ma- mei, un bdrbat corpolent, de 50 de ani, cu minecufe negre.) Bun’ ziua, unchiule. (Urmeazd Unchiul din partea tatei, Nepotul I, Nepotul HI $i Nepotul If, care sint ‘frafi ge- meni si vor semdna, dacd se poate, pind la confuzie, Eventual, vor fi numerotafi pe spate. Guzgdnici ta loc in capul mesei). V-am chemat s& va anunf o veste cu caracter neplicut. Mi s-a relatat confiden- tial de c&tre v&rul Costicd de la Central’ c& trebuie si ne soseasc&d dintr-o clipa in alta un inspector. In asermenea momente grele e bine s&fim mai unitica oricind, s4 nu ne pierdem firea si demnitatea. V-am chemat, deci, in calitate de membri ai familiei si de functionari ai uni- tapi care muncim si traim olalt&. Trebuie luate de urgenta ci- teva mAsuri preventive, incepind de jos si pin& sus. Unu: portarul si se imbrace intr-o uniforma cit se poate de respectabila si s4 nu mi- roas{ cumva a juic& sau a usturoi. UNCHIUL DIN PARTEA TATEI: Am s&-l verific eu personal. GUZGANICI: S&-l aduci apoi aici ca s&-i controlez si eu_finuta. Doi: aleea principall, va fi m&turata si de ultimul fir de praf. (Cdtre Ma- ma). Scoti niste bani din fondul pentru ocrotirea mamei si copilului si cumperi flori albe si rogii, care s& fie presirate pe aleea principald. 53 NEPOTUL I: $i dac& florile nu sint suficient_de mirositoare ? GUZGANICI: Cumparati citeva kilo- grame de apa de colonie gi le stro- piti. UNCHIUL DIN PARTEA MAMEI: Ar trebui s& ai in vedere si acea gra- mad& de dopuri sfarimate care se afl4 prea in ochii tuturor. GUZGANICI : Sa fie acoperit& cu p&- mint! MAMA: Iar fn acest pSmint s& fie ris&dite niste flori. GUZGANICI : Exact. S& dea impresia c& e vorba de un rond. Apoi, inc’ © ma&sura’ foarte important&: tofi palavragiii, tofi guri-spart’, toti cri- ticastrii, in general toti cei neco- respunz&tori din acest punct de ve- dere... (conft ial), m& refer la acei inconstienti care ar putea s& strice atmosfera sarbatoreascd din timpul vizitei tovardsului inspector... UNCHIUL DIN PARTEA TATEIL (ingrijorat): Intr-adevar, ce facem cu ei? UNCHIUI. DIN PARTEA MAMEI: Astia abia asteapt4 o inspectic. GUZGANICI : Trebuic f4cuti inofen- sivi, S&-i trimitem in. deplasare. : Sint prea multi, n-avem fon- duri suficiente. GUZGANICI (ginditor): Altceva. UNCHIUL DIN PARTEA TATEI: Daca i-am invoi acas& ? GUZGANICI: Bate la ochi. Altceva. NEPOTUL I (dupd ce s-a consultat in prealabil cu ceilalfi doi): Am o idee. NEPOTUL I! (corectindu-l) : Adic& avem... NEPOTUL III: De fapt, a fost idcea mea... NEPOTUL I: Exagerczi, dragul meu. (In_aceeasi clipd il ‘loveste peste gurd. Apoi tofi trei se incaterd.) GUZGANICI (urlind ta ei): Termi. nafi odat, idiotilor! Ce idee aveti > NEPOTUL I (radios, cu 0 mutrd de idiot): SA infiinj3m un cor! GUZGANICI : Un cor ?! NEPOTUL II: Da, un cor. NEPOTUL Ili: Da, de exemplu, un or. Adic& tofi acestia... criticas- trii despre care e vorba... vor fi an- trenati s& cinte in cor... In timput vizitei, cu alte cuvinte, ei vor in- vata niste cintece.. (Guzgdnici si ceilalji se privesc wimifi.) GUZGANICI: Excelent& idee! (fi sd- rutd pe frunte pe cei trei nepofi.7Mami’, cunosti pe cineva din uni- tatea noastré care ar putea inde- melini fun functia de acigiior 2 E unul la Ambalaj care a fost dascil de biseric’ pe vremuri. GUZGANICI: Trimite-] de urgen{a la mine. Gata, la treaba! (Tofi cei de pe scend, in afara de Guzgdnici, ies. Se aud tropote, voci repezite, agi- taie. Guzgdnici se urcd pe ‘birou gi de acolo priveste Be, fe fereastra pregatirile, dind ordine.) Asa, baicti, miaturati cu atentie cu grija! Nu aruncaji florile la intimplare. Ru- peti cotoarele, presiraji numai pe- talele. Inti petalele albe, apoi pe- talele rosii. (Usa se deschide usor, cu precau- fie, si intrd un unchias cu mustdfi, imbrdcat in costum national; pe cap poartd o cascheté de portar. Ia po- zifie de drepfi si salutd militdreste.) PORTARUL: S& trditi! GUZGANICI (tresare ingrozit): Ci- ne-i ? PORTARUL: Eu sint. Portarul de la poarta nr. 1. Mi s-a spus si m4 ae pentru controlul echipamen- tului GUZGANICI (il studiazé fara sa co- boare de pe birou): Cine a fost idiotul care te-a pus s& te imbraci in costum national ? PORTARUL: Nu stiu dac& vi s-a ex- Plicat... Uniforma mea s-a deterio- rat pe la coate si atunci am luat un costum de la echipa de dansuri. GUZGANICI: Bine c& nu ea Ata brcat in uniform& de pop&. Aj pie-te si sufl& tare. (Portarul Sut. Guzgdnici se strimbd.) Izma? PORTARUL : Izma. GUZGANICI: Cit? Dar sincer. PORTARUL: 0 litra. eee Fii_sincer pina la ca- it IRTARUL : De fapt.... Dowd. GUZGANICI: Bin afar’. Du-te si ia-ti postul in pri- mire pind la iichidare’ ¢ (Portarul da sa@ plece, apoi se intoarce, aducin- du-si_parcd aminte de ceva.) PORTARUL: Adic&’ de ce s& m& dati afar’, tovaraisu’ Guzginici ? GUZGANICT : tmi place de dumneata. Vii beat mort la serviciu si m& in- trebi cu naivitate pentru ce te sanc- sionez. PORTARUL (std putin pe ginduri) : P&i... nu v4 spuse nimic unchiul dumneavoastri ? GUZGANICI : Care unchi ? 54 PORTARUL: Unchiul dumneavoastra din partea mamei.. Care e seful $i care e de fel din Ghesti... oun Ce-i cu asta? Nu-nte- PORTARUL (victorias, | suride) : Pai si_eu sint din Gi GUZGANICT : Sa fii Sanatos ! PORTARUL (care face pe prostul, dar nu e): $i mama dumneavoastra € tot din Gaesti.. a ee Da, si? ‘ARUL (insinuant): Si unchiul FOE toastns din partea tatei, si nepotii dumneavoastr’... toti sint din Ga&egsti. Dumneavoastr’ nu sin- teti tot din Gaesti ? GUZGANICI : Da, si ce-i cu asta? PORTARUL: P&i asta zic si eu: ce-i cu asta ? GUZGANICI (nducit): Care asta ? PORTARUL : Asta cu... mama, cu un- chii, cu G&estii, cu nepotii.. Ce-i cu asta ? GUZGANICI (se indreaptd spre el, ameninfator, dar in ultima eee stdpineste): Ascult&’, draga... - neata esti idiot sau esti beat ? De ce te joci cu cuvintele? Du-te si de treab&. Vorbeste mai pu- tin si f&-ti serviciul constiincios. (Binevoitor.) Asa cum de altfel ti-1 faci dumneata intotdeauna. Pentru c& dumneata esti un portar capa- bil si noi_o s& avem grijd sa te apreciem la vreme. Du-te la treaba. Cind vine tovar&sul inspector, fl sa- luti frumos si disciplinat, dar nu-i vorbesti fn fat3, ca s& nu duhnesti a izm&, doamne fereste! Spor la munc&! (Portarul iese, Guzgdanici da mai departe indicafii.) Asa, ba- ieti, mai cu energie ! (tsi freact palmele nerdbdator, bucuros. Intre timp pe usd intra un individ spdldcit si umil. Rdmine lingd usd; asteaptd sd fie bdgat in seamd, dar, vadzind ct Guzgdnici nu sesizeazd prezenja lui, strigd incet $i rdgusit PLATICA: Tovarasu’ _responsabi (Pauzd.) Tovarisu’ responsabil ! (Pauzd, Pl&tict se apropie incet de responsabil si-1 trage de pantaloni. Acesta tresare speriat si se intoarce brusc. Citeva clipe rdmine uluit si nedumerit, infiorat de bdnuiala cd acesta ar putea fi Inspectorul.) GUZGANICI (bilbiindu-se): —_Tova- r&su’...? (Pliticd incearcd s& vor- beascd, dar nu mai are glas.) Dum-neavoastr& sinteti tovarasu’ ?... (Face un semn cu degetul in sus. “Platica a a Pres la deget si da din .) Atunci, dumneavoastra sinte| fh iovardul inspector de la... oe iene si-i revine aesai) GuEGANICr De unde ? PLATICA (ii intinde mina cu _res- pect): Plitieg.. de la Ambalaj. Ati binevoit s4 mi chemati. GUZGANICI (rasuflind usurat) : Pai de ce nu vorbesti asa, mai Platic’, de la inceput ? PLATICA: Ma iertaji, sint rdgusit, nu am glas. GUZGANICI (insinuant): Aha! Dar in trecut aveai ? PLATICA (uimit): In trecut ? GUZGANICI: Da, in trecut, in ve- chiul regim... (Insinuant.) Pe vre- mea cind erai dascal de biserici u Atunci aveai glas, dar acum mai ai, esti ragusit ? PLATICA (bilbiindu-se): Tovarasu’ responsabil... eu... intr-adevar... Dar n-am fost solist, cintam in cor. GUZGANICI: Asta spun si eu, cd atunci cintai in cor, dar acum pe noi nu vrei sk ne servesti.. PLATICA (areginducsi glasul) : Vai de mine, cu plice GUZGANIC! Foarte bine. Spune-mi, pofi s4 infiinfezi rapid un cor? PLATICA: De: , dar sint r&gusit. GUZGANICI : re important. Uite (ii intinde o hirtie), aduni imediat pe tofi astia si faci cu ei un cor. Peste zece minute si va aud cin- tind, Hai, du-te. Spor la munc&. (Il impinge spre usd. Platica iese, tirsiindu-si pasii. Peste citeva clipe se intoarce.) PLATICA: Nu va supdrati, ce reper- toriu si abordam ? GUZGANICI: Indiferent. Numai si vi aud cintind. (Platicd iese, apoi i dac& elementele pe care mi le-a{i dat pe list’ nu au voce ? GUZGANICI: Totul depinde de dum- neata, Omul cind are bunavointi face si pe dracu’. (I! impinge pe usd afard, apoi se urcd pe fereastrd gt strigd.) Daji-i zor, tovarasi, dati-i zor! (Se aude un glas de departe care strigd slab: Vinee!“ Apoi cuvintul zboard din gurd in_gurd, auzindu-se tot mai aproape. Guzgdnici ciuleste urechile, apoi, cind se convinge cd a auzt bine, sare de pe birou. Mem- brii_familiei — mama, unchii si ne- pofit — intra val-virtej.) GUZGANICI: Repede, repede! Ali- niaji-v4 pe doud rinduri! (Tofi se aliniaza pe doud rinduri, Guzgdnici trecind in fafa. Citeva clipe de as- teptare incordat& si Inspectorul apare. Guzgdnici iese inainte si-i stringe mina cu afecfiune.) Bine ati venit in mijlocul nostru, tovarase inspector, VA rog s&-mi’ permiteti s4 v4 prezint un grup de lucratori fruntasi in munc& din unitatea noastra, (Toi cei _prezenfi ii string mina Inspectorului cu respect si considera- fie, spunindu-si numele, dar in asa fel incit’ spectatorul sd nu audd acest nume. Inspectorul, auzindu-le numele, rdmine citeva clipe surprins.) INSPECTORUL: Mi s-a parut mie, sau _toti avett acelasi nume ? GUZGANICI (amabil): Da, noi sin- tem tofi o familic... Mama mea... unchiul meu... nepojii.. (Mama it da un ghiont, isi d@ seama de gafd si se grabeste sd o repare.) Adicd... voiam s& spun ci noi... intregui nostru colectiv... sintem ca o fami- lie unit&... adic& ai nostri... (Inspec- torul da din cap intr-un anumit fel, inchipuind un gest nedeslusit, si se asazi la masa de sedinje. Tofi ceilalfi se asazd si ei. Guzgdnici aut siti jmengina jovialitatea.) INSPECTOROL iisech Cu tramvaiul. (Tdcere stinjenitoare.) GUZGANICI: Ce ati dori si inspec- tati la noi, tovardse inspector ? Ce probleme va intereseazi? Calita- tea? INSPECTORUL : Da, si calitatea... GUZGANICI (aruncindu-le celorlalfi Privirit ingrijorate): Aceasta e o chestiune care pe noi ne framinta zi de zi si c&reia ii acordim cea mai mare atentie. Chiar astazi, un controlor de calitate mi-a s foarte mici defec| de fabricatie si eu am luat pe loc mé&suri tehnice hot&rite. Noi luptam ca firma noastré — ,Dopul perfect” — s& corespund’ intru totul cu produsele pe care le dim pe piaja. Dar probabil c& doriti s& v4 convin- geli personal de calitatea dopurilor Roastre, (Guzgdnici bate din palme; in aceeasi clipd, usa se deschide siapar doud fete, cu grijd selectio- nate, care aduc pe o tavd acoperitd cu catifea rosie un dop. Guzgdnici ti inmineazd Inspectorului dopul. Inspec- torul il cerceteazd citeva clipe atent, vreme in care se pdstreazd o liniste mormintala.) INSPECTORUL: Dati-mi, vi rog, 0 lup& (Guzginici cere o lupd, care alearga fulgerator din mind in mind. Ins; torul cerceteazd preocupat dopul) GUZGANICI (precizeazd): Este un dop luat absolut la intimplare. ayes (enigmatic): Mda... luceti, vi rog, o sticld (I se aduce ° ote fa). S& incercim s4-1 introdu- cem. (Incearcd, se chinuie, dar nu reuseste. Asistenta manifesta ingri- rare.) od ZGanict: Permitefi si incerc eu. (Glumet.) Pe mine m& cunoaste mai ine. (Incearcd, dar nu reugeste. Incearcd si ceilalfi pe rind. Do; nu intra. Consternare generald. Guzgdnici iese Zi se intoarce peste o clipd cu un aros. Pune sticla jos, dopul deasu- pra, apoi da o loviturd din rdsputeri. Se aude un bubuit ca de tun. Tofi se aruncad sub mese, inclusiv Inspec- torul, Guzgdnici, radios, ridicd sticla $i 0 aratd tuturor.) GUZGANICI: A intrat! INSPECTORUL (cercetind cu atenjie sticla): Mda.. Acum v-ag ruga un tirbuson, (I se dd un tirbuson. Inspectorul insurubeaza iene in dop $i trage. Trage mai tare. Nimic. Propteste sti- cla intre picioare $i trage. Nimic. Guz- ganici incearca si el. Incearcd tofi pe rind.) GUZGANICI : efort colecti (Guzgdnici fine sticla $i tofi ceilalji Se agafad unul de altul, ca-n povestea cu ridichea, si trag. La un moment dat, dopul iese si et tofi cad grdmada. Guzgdnici Priveste ingrozit spre In- spector. Acesta zimbeste la un mo- ment dat si, ca la o comandd, tofi ceilalti incep sd rida in hohote, cu placere adinct. Deodatd, insd, Inspec- torul ridicd dopul la vederea tuttror. Asistenta inmdrmureste.) INSPECTORUL (ardtindu-i-l tui Guz- ganici) : S-a sfarimat. Propun s& facem un 56 GUZGANICI (dezolat): Probabil a fost un prea it, incd ne- dospit suficient. . (Se opreste incurcat, nu stie ce sd mai spund. ‘dcere prelungiti.) PLATICA (strecurindu-se ona oad bel O ntrebare: Futenn of cintkon Som. o intrel ear le“ ? Nu are un con- litic, dar... otzcn ICI “(eare ar vrea sd-i dea cu ceva in cap, dar se refine, facin- du-i semn sé tasd): Orienteaz’-te! oe sa INSPECTORUL : mergem obatntia y Portiti te inspec- tor, VA conduc personal. Voi fi fe- Ticit s& va... (Tofi ies, in afaré de Mama, care radmine pe scaun, inginduratd. Ofteazd adinc, apoi ingenuncheazd gi sd se roage. ipa citeva clipe, intra Secretara. Vazind-o, tresare, neplaicut ‘surprinsd.) SECRETARA: Ah! on speriat. Aici erai, coand-mare ? MAMA: M& rugam pentru binele coo- rativei noastre. Si n-o val Inspectia, sA nu se abati cumva asupra noastra vreo urgie. Fa-ti si tu citeva cruci, draguto. SECRETARA: a sint ateist’. MAMA: Asta -o mai fi? SECRETARA (ifroasd) : E o convin- intima de-a mea. (continuind sd-si facd cruci) > Intima vid c& esti matale gi cu bi- iatul meu, ditamai responsabil de unitate, desi nu prea fi-ar merita nasul. $tiai, ‘ind te-ai prins de gitul lui, c& are doi copii ? SECRETARA (aprinzindu-si o figard, cu nepdsare): Nu stiam, c& nu i-a facut cu mine. MAMA: Bine, bine... Cind te-o prinde nora-mea, o s&-fi tragi ea o pa- muiali, de-o s& te stie tot tirgul. Macar il iubesti sincer ? F&-ti si tu © cruce pentru el, ca s& ias& bine la inspectie. SECRETARA: Nu _ pot, coan&-mare, ti-am spus c& sint ateist&. (lese.} MAMA (clatinind din cap, indignatd) > mne, Dumnezeule, ce femei si-n ziua de azi! Pe vremea mea... cind eram eu amanti... (Se bate peste gurd.) S& m& ierte Sfinta Maria... c& si ea a fost nelegitima... (Isi continua rugdciunea, cu cruct si mdtdnii. Peste o clipd, usa se des-chide si intra Inspectorul, Guzgdnici si ceilalti, Guzgdnici, vdzind-o pe Ma- ma rugindu-se, se repede s-o ridice.) GUZGANICI (alarmat): Mama, ce-i cu tine ? Draga mea, fi-e rau? (Ca- tre Inspector.) lertati-m4, sufer’ de inim’, dar cu toate astea, cu un devotament rar intilnit, continu’ s& munceasc& zi de zi. (Catre Mama.) Draga mea, te doare ? {cu mina la inima): Nu-i ni- mic, nu v& ocupati de mine. Eu tsi mor, cooperativa si mearg’ ine. (O asazd pe scaun. Se asaza gi ceilalti. O tdcere prelungitd, stin- gheritoare. Guzgdnici incearcd sd-i smulgd Inspectorului citeva martu- risiri.) GUZGANICI: Ce impresie v-a facut aceast& succint’ inspectie prin uni- tatea noastrii ? i INSPECTORUL (dupa o tdcere semni- ficativa, misterioasd): O impresie CorespunzAtoare. GUZGANICI (supus) : Da, desigur, co- respunz&toare... Totusi, poate ati dori s& faceti unele constatari. INSPECTORUL (uitindu-se cdtre cei- lalti) 3 Dinsii sint oameni de incre- dere ? GUZGANICI: Absolut. Oameni de baza. INSPECTORUL: Foarte bine. Atunci s& astepte afart. (Pufin perplecsi, acestia se indreapta spre iesire.) GUZGANICI: Tovarasu’ _ inspector, poate ci ar avea si dingii de inva- fat cite ceva din indicafiile dumnea- voastra, care tru noi... (Le face semn cu ochiul, acestora, sd ra- mind.) INSPECTORUL (dupd ce tace o vre- me, misterios): Dup& cite constat dumneavoastra mai sint unele lipsuri... GUZGANICI: E adev&rat, mai sint unele... INSPECTORUL: Destul de grave... GUZGANICI (automat): Da, destul INSPECTORUL: $i atmosfera... asa... (Zimbind sarcastic $i enigmatic.) Se vede c& n-aveti un arici... GUZGANICI (privind mai intii_ cdtre ceilalji, nedumerit): N-am_ inteles bine ce-ati spus. INSPECTORUL: Am zis c& e foarte grav faptul c& la dumneavoastr& nu exist% un arici. De ce ? GUZGANICI (uluit, privind idiotizat cdtre ceilalfi, care sint nu mai pufin naucifi) : Un arici ? in unitate 57 INSPECTORUL (firesc, calm): Da, un arici. GUZGANICI (parca delirind) : Arici... (uluitd) : Arici... UNCHIUL “DIN PARTEA MAMET : c UNCHIUL DIN PARTEA TATE! : Arici... NEPOTUL I: Arici... NEPOTUL II (cdtre Nepotul {II): Cum a zis ? Arici ?! NEPOTUL III: Arici... GUZGANICI (facind eforturi_pentrua prinde firul problemei): Tovarase inspector, dup& cite am infeles eu, dumneavoastra v4 refereati la un arici, da? INSPECTORUL : Exact. GUZGANICI 9 (simulind edificarea) : Aha, un arici?! Am inteles, V4 re- ferigi la un arici, deci! (Cdtre cei- laljt, lémurindu-i). E yorba despre un arici. (Acestia, desi n-au price- put nimic, dau din cap a infelegere. Catre Inspector, dezvinoviltindu-se sincer si solemn.) Tovarlse inspec- tor, noi nu avem un arici! INSPECTORUL: Asta am v&zut si eu. V& intreb ins&: de ce ? GUZGANICI (nestiind cum s-o in- toarcd, vorbeste mai mult cu mii- nile): Tovarasu’ inspector... cum s&v& spun eu ca s& m& infelegei mai bine... Vedeti.. noi, ca si zic asa, i un arici.. nu avem... De ce? GUZGANICI (ingrozit, cerind ajutor cu privirea celorlalfi): Nu stiu. Nu-mi dau bine seama.. Cred ci n-am stiut si... . INSPECTORUL: Ce n-ai stiut, si de ce? GUZGANICI (fringindu-si_ miinile) : Nu stiu cum s&-mi explic aceasta’ sc&pare... $tiu eu... (Incearcd dife- rite cauze, sd vada care ,se prinde“.) Poate am suferit uncle influente ne- gative... Poate si nivelul meu de cul- tur& generali este insuficient... Ci- tesc pujina belctristic’, merg prea rar la teatru... Imi dau seama ca... (Incepe sd plingd, pling si ceilalfi.) INSPECTORUL (cugetind): Ceea ce spui s-ar putea s& fie o rad&cin’, Totusi, e insuficient. De ce nu aveti un_arici? De ce? Care e cauza? NEPOTUL I (dupa ce s-a consultat in prealabil cu ceilalti doi): Tovarase inspector, dar de ce ne trebuie noua un. GUZGAN: (cirpindu-l peste gurd, ii sopteste printre dinji): Taci, idiotule! (Nepotul I incepe sd plingd. Unchiul din partea mamei il ia de-o ureche si-l dd afard. Guzgdnici se apropie de In- spector $i-t mérturiseste confiden- tial.) Tovarse inspector, observatia dumneavoastra in privinta Ariciului este clari. V4 promit c& in cel mai scurt timp vom avea un arici. Un arici, ca s& m& exprim asa, ne va... (Se opreste si continua cu miinile.) INSPECTORUL : Bine, Ramine de vi- zut cum vei proceda pe vitor. fulgerator (Se ridicd sda plece. Guzgdnici face un semn cdtre usa. In aceeasi clipa intré doud femei, aducind pe tavd un dop imens, legat cu o fundija rosie. Guzgdnici i-l inmineazd ceremonios Inspectorului.) GUZGANICI: Ca amintire din partea hamicului nostru colectiv si din partea mea personal, cu urari de fericire si sin&tate personald. Spor Ja munca, tovarase inspector ! (Inspectorul inclind din cap in semn de muljumire, ia dopul in brate si iese.) UNCHIUL DIN PARTEA MAMET (oftind a usurare); Slavia Domnu- 58 lui, se pare ci am iesit cu tofil ine. GUZGANICI : Numai dumneata, mam4 —,s& mA ierti c4-ti fac aceasta micd critic’, pentru c& mie-mi place s& critic omul pe fafa ti-ai dat dru- mul unor porniri mistice chiar aici, fn biroul meu, porniri care ne puteau fi fatale. MAMA (demnd): M& rugam pentru binele vostru! GUZGANICI: Nu te supra. Stiu cit ne iubesti. (fi sdrutd mina, iar ea il sdruta Pe eae V& rog s& luati loc. Sint de discutat probleme foarte serioase. de pilda, aceasta chestiune a Ariciului, pentru care inspectorul ne-a facut o critica atit de aspra. UNCHIUL DIN PARTEA TATEI : Intr-adevir, va trebui si face rost de urgenta de un arici. UNCHIUL BIN PARTEA MAMEI : Desi s-ar putea s& par deplasat, eu socotesc totusi pufin cam ciudata ideea cu Ariciul. Exista in acest sens vreo circulara de la Centralia? GUZGANICI : In acest sens, nu. UNCHIUL DIN PARTEA MAMEI : Atunci ar fi poate mai bine s& nu ne legim la cap. IAMA: Eu nu m& bag, dar stiu cu mintea mea proast4 si b&trina o vorba sfint& : f& ce zice Inspectorul, c& altfel dai de dracu’, Ce mai tura- vura?! Dam cit om da si lu’m un arici, s4 fim si noi in rindul lumii. GUZGANICI: In sensul asta, mama are perfect’ dreptate. (Hotdrit.) Vom proceda la cumpirarea unui arici. Problema _e de unde facem rost de el. Mama, tu care faci cum- iraturi_ in fiecare zi: se vind arici la piata ? MAMA: La piata ,Dorobanti*, unde merg eu de. obicei, n-am’ vazut. Poate la ,Matache", ci e mai aproape de gard. GUZGANICI: Te rog s& te interesezi indeaproape de aceast4 chestiune. De preferat e s&-1 cump&riam pe virament. Avem inc& bani ramasi pe trimestrul I la fondul pentru ocro- tirea mamei si copilului. UNCHIUL DIN PARTEA MAMEI : Apropo de copii. Dup’ cite stiu eu, scolarii au niste colfurii vii in care cresc diverse animale. Poate ar tre- bui incercat si pe-acolo. GUZGANICI: Ideea este interesanta. Am s& vizitez citeva scoli. Pentru orice eventualitate, unchiule, te-as