PROCESUL DE HIDRATARE

Procesul de hidratare cuprinde totalitatea mijloacelor și a procedeelor prin

care se introduce în piele o anumită cantitate de apă. Cantitatea normală de apă
din celule asigură turgescența celulelor. Apa și grăsimile din piele formează
suportul plastic al pielii, ce-i oferă aspectul neted și întins.
Este procesul ce stă la baza tratamentelor adresate tenurilor cu deshidratare
superficială.
Apa și grăsimile constituie suportul plastic al pielii. Ele asigură aspectul
întins, neted, catifelat al pielii. Deshidratarea se instalează ca urmare a unor
tulburări în metabolismul apei, determinate de vârstă, boală, stare de oboseală,
sau acțiunea prelungită a factorilor fizico-chimici. Este suficientă o mică
modificare a echilibrului fiziologic, pentru ca proporția de apă să se schimbe și să
determine modificări în aspectul epidermului.
Deshidratarea însoțește foarte frecvent un ten alipic, lipsit de grăsimile
protectoare ce asigură pielii impermeabilitate și împiedică evaporarea apei din
straturile superficiale. Ea se întâlnește frecvent însa și la tenurile grase, care au
fost tratate cu soluții puternice degresante sau loțiuni alcoolizate sau tenurile
grase cu seboree (datorită hidrofobiei sebumului).
Deshidratarea profundă afectează dermul și hipodermul. Se caracterizează
printr-o cantitate scăzută de apă în spațiile celulare și intercelulare. Celulele sunt
lipsite de turgescență. Aspectul pielii este modificat; deshidratarea profundă
constituie una din cauzele îmbătrânirii pielii. Prin procesul de rehidratare se
urmărește folosirea în cadrul tratamentelor cosmetice a tuturor procedeelor
menite să restabilească echilibrul hidric al pielii, să redea aspectul frumos, tânăr
tenului.

Mijloace mecanice, fizice, chimice de rehidratare

Mijloace mecanice

Masajul manual este efectuat la tenurile uscate, alipice, cu creme grase

hidratate ce conțin lanolină. Lanolina este o substanță ce înglobează o mare
cantitate de apă, pe care o cedează apoi țesuturilor în timpul manevrelor de
masaj.
La tenurile grase, rehidratarea se obține în timpul masajului, folosind
creme saponante și infuzii de plante, în care se înmoaie permanent mâna.

Mijloace fizice

• Masajul cu peria rotativa: se obține o înmuiere a stratului cornos, o

îndepartare a celulelor moarte de la suprafața pielii; se înlatură obstacolul
din calea patrunderii lichidelor și a substanțelor hidrofile;

• Scânteierile cu electrodermul plat facial, peste comprese umezite în

 infuzii, apa minerală, peste creme grase, măști hrănitoare, ușurează
pătrunderea apei în țesutul cutanat.

• Ionizările cu sucuri de fructe sau fructe zemoase fac ca, prin fenomenul
de electrosmoză să fie introdusă în piele o cantitate apreciabila de apă și
vitamine. Rezultate bune se obțin prin ionizările fixe cu sucuri de fructe,
miere;

• Pulverizările reci cu vaporelul sau folosind dușul difuz; se folosesc infuzii,

ape minerale, lichidele dispersate în particule foarte fine au o putere mai
mare de pătrundere în piele;

• Pulverizarile cu apă carbogazoasă sunt efectuate cu Carbatomul; datorită

presiunii și dispersării în particule fine a lichidului, este ușurată
pătrunderea lui în țesutul cutanat;

• Vaporizările calde cu Vapozorul, folosindu-l peste creme grase, în timpul

masajului, peste măști, grase sau emoliente (apa este vehiculată spre
straturile profunde ale pielii odată cu substanțele nutritive absorbite în
piele).

• Vaporizarea îndelungata și cu intensitate slabă la Vapofor asigură o

slabă hidratare.

Mijloacele chimice cuprind cremele și măștile hidratante.

Cremele cu lanolină restabilesc echilibrul hidric în straturile superficiale ale

pielii. Măștile hidratante sunt cele preparate din sucuri de fructe, alge marine sau
cu apa de mare. Ele furnizează pielii cantități suficiente de apă (produc
îmbibarea stratului cornos) sau prin sărurile ce le conțin impun reținerea apei la
nivelul celular.
Produsele hidratante pot acționa diferit. Unele hidratează pielea din
exterior; altele consolidează stratul superior de protecție al pielii, prevenind astfel
evaporarea apei de pe suprafața pielii. Produsele din prima categorie (de
exemplu, cremele cu acid hialuronic) se recomandă persoanelor cu ten matur,
care prezintă semne de îmbătrânire; din a doua categorie fac parte produsele
hidratante cu textură ușoară – se recomandă femeilor tinere. Trebuie reținut
faptul că fetele și femeile tinere ar trebui să evite produsele care conțin
imunomodulatoare (din care face parte, de exemplu, bine cunoscuta coenzima
Q10); fitohormoni (fitoestrogeni); acizi nucleici, enzime, colagen, colagenază,
acid hialuronic, acid arahidonic, placentă – toate aceste produse sunt destinate
femeilor mai în vârstă.
Ca și celelalte produse pentru îngrijirea pielii, crema hidratantă se alege în
funcție de tipul de ten.
Pentru tenul normal, gras și mixt, se recomandă folosirea cremelor și
emulsiilor hidratante cu textură ușoară, care se absorb rapid, hidratează bine
pielea și nu lasă luciu sau urme grase.