LUCRAREA 1

iNcsncAruB NIBCANICE ALE MATERIALELoR

I .1. Considera{ii teoretice

Studiul Rezisten{ei Materialelor are doui. aspecte:

- un aspect teoretic, avdnd rolul de a stabili rlt4iil" matematice care s5'
reflecte fenomenele fizice din corpurile solicitate, relalii ce vor fi necesare
proiectErii Pieselor;
- un aspect experimental, menit a detennina caracteristicile mecanice ale
materialelor in vederea unui calcul corect-
io nu*eroase aplicatii, deterrninarea deformaliilor este de extreml
importanli, relaliile dintre tensiuni qi deformatii stabilindu-se pe cale teoreticd
qi experimentali. r
Pentru a face ineerciri de rezistenla mareria.lelor este nevoie de:
- epruvete, avind diferite forme gi dimensiuni, adeseori standardizate;
- masini Si aparate de tncercaf, avdnd rolul de a aplica epruvetelor diverse
sarcini, spre a rezlizz ca.z'rrile de soiicitare analoge celor shrdiate p€ cale
teoreticd;
- aparale de mdsaratfofte y deforma,tii.
La incercarea unui material trebuie si se mdsoare dou[ feluri de
mlrimi: tensiuni qi deformafii. Pentru primele, se misoari in general sarcinile
aplicate epruvetelor gi apoi se utilizeazl formulele otnoscute, corespunzdtoare
felului solicitirii. Pentru misurarea deformaliilor se folosqsc extensometrele cu
ajutorul cirora se pot m5srra deformalii de ordinul micronilor- Avind mdsurale
aceste dou[ mdrimi, se pottrasa curbele caracteristice ale materialelor.
' ""

1.2. Clasincarea incercirilo. 1.. o r, i.. ale materialelor

. SectoruI inceririlor materialelor este foarte vas! el cuprinzSnd

totalitatea laboratoarelor fizrce gi chimice. incercirile mecanice ale
materialelor se pot clasifica astfel:
- incerciri mecanice: de rezistengi duritate, uzuri
- incerclii fidce (altele decat cele mecanice): defectoscopie, determineri ale
proprietifilor fizicg acustice, optice;
- incercArimetalografice;
- analtze chimice.
special ?ncercirile de
in studiul rezistenlei materialelor intereseazi in
se clasifica dupl:
rezistenti. conform STAS, incercirile meblel0r
- tipui solicit6.rii: tracliune, forfecare, torsiune;
- modul de acliune al solicitdrii:
- stbtice, cu acliune progresivl' constanti ; ^
>
- dinamice, *'ut"j de-solicitare 100 N/mm?s;
-tempe{aturi.incondiliilemediuluiambiant.lacald,larece.
- duratfi
-felulcaractefisticilorexaminate:derezistenlS'tehnologice.

abelu T ermetrI sr sr mboluri

Unitate
Nr. Simbol Notiune de
Termen
crt. misurb
)ia-metrul secliunit lnllale
a
:pruvetei in Po4iunea
alibrati (pentru ePruvete cu
;ecliune circulard) sau mm
initial do
Diametrul liametrul secliunii circulare
1
epruvetei ;u arie echivalenti (Pentru
lDruvete cu alte secliuni)
)iametrul minim al ePruvetet mm
ultim d, 'n
sectiunea de ruPere
Lungimea porliunii de
Lun$imea secliune constant6 a ePruvetei
L" in limitele toleranlelor mm
2 calibratE a
epruvetei prescrise
L> 14 +do
-,ungimea dintre rePerele
care se iau in
\ lxtreme
:onsiderare, trasate Pe
initiali 14 mm
po4iunea calibrati a
spruvetei, mlsurati inainte de
Lungimea incercare
3
intre rePere -ungimea dintre rePerele
lxtrerne care se iau in
;onsiderare, ale Po4iunii
ultimi L calibrate, m6surat6 la
mm

aplicarea unei sarcini sau

dupi rupere

6
 Laport-ul dintre sarcina Ia
rare apare cregterea lungirii
:ara manrea sarqnll 9l arla
Limita de iecliu nii transversale iniliale N/mm2
10 aparenti Oc
curgere
n epruvetei. Se determini
vtntal din urmdrirea
Lndicatiilor masinii
Raportul dintre sarcina
maxim6. gi aria sec{iunii
Rezistenla la rupere transversale initrale a
il (tensiunea teoretici R- epruveter
N/mmz
maximd)
&=?
lapornrl dintre sarcina ultimE
I
FJ qi aria secliunii
Rezistenla la lungirea :ransversale iniliale a
12 R N/mm2
maximi :pruvetei
R_ n
,E
laportul dintre sarcina ultim}
3") li aria secliunii ultime a
Tensiunea teoretici de :pruvetei (se determini pe
13 6max N/mm2
rupere de valoare maximi :pruveta ruptn)
F
6=-J-
^St
Diferen{a dintre lungi mea
:pruvetei deforrrate qi
14 Lungirea epruvetei AL mm
,ungimea iniliald
AT.: L -Lo
tlugirea mdsurati dupd 6/
:emanentz e'(e') /o
lescircarea epruvetei
{lungirea determinati la
:pruvetele incercate pdni la
xpere
l5 Alungirea
r -r
l"rLuDot
=-T.I00 o/
la rupere A,(e) Lo /o
Noti: Simbolul alungirii are
Jrept indice valoarea
hctonrlui dimensional n,
Jacd diferi de rr5.

..".::,--
 A.ri" teclit nii transversale a
rile de a
tpruvetei in Po4iunea mm
initiale So
:alibratn, misurati inainte de
Aria I

sectiunii rncercare
4 I

transversalel secliunii transversale n

su inime a ePruvetei, mdzuratE mm
ultime
n sectiunea de ruPere
|,
tf

[ ,.o"*i cilindric Y=7 Pentru sectrune

5 l. .o,
ldimensional Frculara
orla de tracuune aPrsaur N
curenti F
oruvetei in cursul incercdrii
Forta maxim6 de tracltune
Fo"" ruportati de ePruvetain N
6 Sarcina maxlma
timpul incercirii.
SorJa de tracliune in N
ultimS. Fu
nomentul ruPerii ePryY4gL
,imita raportului dintre
forrul care acgioneazb Pe
lirecfie nornde asuPra unui
:lement de suPrafalE gi aria
5 :oresprrnzdtoare, cind N/mm?
7 Tensiune normald
rceasta tinde citre zero,in
ioli citarea de intindere

o=
..dN N F F
E, dA= A= A= s"
f"osi,tn"a ma:<imd Pind la
:are existl o ProPo4ionalitate N/mm2
oP
8 cu alungirea e, evidenliind
'd lesea lui Hooke: o: E'e
fensiunea Pini la care -
rlungirea permanenti a
:pruvetei nu dePlqe$e
valoarea de O,OZY, (adicb N/mm2
9 Limita de elasticitate 6e
practic alungire remanenti
nuli dupd incetarea
solicitdrii)
 lapornrl dintre deformagia
iniari pi lungimea ini$al[ a
Lungirea specifici rnui element dintr-un corp
.16 t teformabil
Yo .:
(deformali a speci fic6)
e=!-'-L.-.roo =44.roo
L" Lo
)iferenla dintre aria secliunii
nigiale qi aria secliunii ultime
r epruvetei raportati la aria
t7 Gntuirea la rupere z(rv) secfiunii inifiale %
S" -'S' '100
Z=
s"
leprezentarea in coordonate
'ectangulare a varialiei
p
l8
Curba caracteristrca
's"
-aoorn-rlui a in functie de
conven[ionalE la tracliune
rlungirea epruvetei
M
L"

9
 tI
!
i

t
_:
r. .r.: :: : .. i I
. i- :r':.:,. .,..,,.:,,i..:i:.1
::r.::-:rJ: r L :,,.....l
. .::. '. t
LUCRAREA2
txcnncAREA LA TRAcTIITNE A METALELoR

2.1. P t ezentar et in cercl rii

a metalelor ce
iocercarea la tracliune este incerctrea mecanicL debazl
rezuhind o
evidenliazi legltura dirtre tensiuni qi deformatiile corespulzitoarg
serie de caraiteristici mecanice specifice ale materialului
solicitat' Practic
parametrii
aceasfi incercare * reallzpazA cel mai ugor, Rez.rltatele oblinute Ei
se mai pot folosi pentru comparar(u cu tensiunile echivalente
din
0"".r"1"4i
diverse
- stEri de tensiune.
in""r consti in solicitar ea anaT\ in general pini la rupere, a unei
c;rrea
epruvete sbndardizate. Astfel se poate trese in coordonate
F' Al o diagramd ce
.l**U modul de comportare al epruvetei folosite. Pentru ade evidenlia mirimea
,.afruo*l srid al materiaiului la solicitarea exterioarE" indiferent
secliunii transversale, diagtama se traseazi in coordonate o
(intensitatea
'
efortului) gi e (intensitatea deformatiei), rezultAnd curba caracteristici
convenlitnall a materialului (noliunea de convenlional este determilati de
*p;n;* Ia aria iniliala a se4iunii transversale a barei, care in realitate se
micqoreazd in timpul solicitirii).

2.2.Epruvetg aparate si ma;ini uflrzate

i" c"an t labordorului, incercarea de tra4iune serahzeaza pe epruve{e

STAS 20A-85'
de se4iUne circular{ crl diametrul mai mare de 4 mm, conform
si o
fungimea initiali (I.) a eprnrvetelor uanale se alege asffel incat se respecte
,ral&e *oiuotl pentru factorul diFensional n in scopul ob{inerii unor
la nrpere comparabile la epru{ete de diferite secliuni; aceste epruvete
"Lrogri
o rrtl*"t" epruvete propor;ionale 9i se clasificl in:
- epruvete propo+onale normalg cu facforul dimensional n: 5;
lungi, cu factorul dimensional n: 10'
' D.tp*p"+on"lelungirii
- epruvete
epruvetelor se face cu extensometrul tip Mk3
"tinarea
(Germania), din fig. 2.1, in care zunt prezentate elernentele componente
qi

schema de fundonare-
Extensometrul este utilizat pentru epruvete cu diametrul secgiunii
cuprins intre l-20 mm qi pentru lungimi de m5sur6 intre 30-120 mm.

10
 =__=_r__

Indicarea alungirilor se realiznaza cu ajutonrl ceasurilor compalatoale

diviziuni de
al ciror domeniu d" tezurare este intre 0-3 rnm. Valoarea unei
unei alungiri de
scali este de 0,01 mm. O rotafie completd a acului corespunde
0,; ;* Ceasurile comparatoare indici independent lungirea barei'
}R

elor ce
ltdnd o
Practic
ametrii
:
I
nte din
I

a unei
am[ ce
idenfia
tanmea
rsitatea
eristici
ratE de
tate se

Fig.2.1. Extensometru

1' dispozitivul comParatoarelor 10- ceasrui comParaloare

rruvete 11- gurubul cutitelor suPerioare
2- bolpl de ghidaj
100-85.
3- bollul de prindere 12- suportul cllitului din dreapta
pecte o
4- sprijin Pentru deget 13- zuportul culitului din stingi
i unor 5- piesa de aPisare
nc'
14- scara reglabild
rruvete 15- furuburi de fixare
G arc de presiune
7- culite zuperioare 16- scala ceasurilor
8- culite inferioare .' 17- inelul scalei
9- carcasa l8- menghina
p Mk3
ente gi R-5 cu aclionare
incercarea la tra4iune se exeq.rtE pe magina universala
(fr'g.2.2)- Dispozitivul
electromecanicl a frlcii active din dotarea laboratorului
:ctiunii
de mdsurare a fo4ei este de tif pargbie 9i pendul- Existi
trei scale de indicare a
sarcinii:
11
 grafrcd" se pot trasa
Ficind masuritori, calcule qi stzbilind o scari
diagrameleconvenlionalepentruepruveteconfe4ionatedinmaterialecu
pf* ic ({rg' 2'3) 9i pentru materiale fragile (fi1' 2'q'
"".i'*t

./----Cr
/
pnn
lra la
au in
i.

lungirea la ru

Fig.2.3

Fig.2.4

13

I
I

I
I
I
I

I
I
. '..::. : I
 gatuirii, diFerenta dintre
Trebuie si se remarce ca in momentul aparitiei
diagramareall av6'nd forma
tensiunea teorefici qi cea reali este zubslantiala,
dinfig.2.3.

2.4. Modul de lucru

materialului necesit-i
Trasarea diagramei qi stab,iiir-tl i:aracteristicilor
parcurgerea urmdtoarelor etaPe'
it bitit.. dimensiunilor epruvetet;
-alegereamlrimiilrrngimiiini$alelacabazldem6zurS"trasarea
pe epruveti;
a extensometrului
reperelor qi pozitionarea corespulzatoare
-prindereaepruveteicuextensometrulintrefrlcilemaginii; progresiv;
- se porneste maqina de incercai aplic6ndu-se foqa lent 5i
-secitescqiseinregistreazesimultanvaloareaforJeigideformatia
corespr rnzitoare in irrtervale de timp ;
limitei de curgere (Ft''
- se inregisfreaz6 valorile F 9i Al coiespuntitoare
gi Al1*), up.iti"i gatuirii (FoAlJ qi valorile
extreme (F**' Aln'o"*' Fu);
_ d"pi;tdle se dJmonteazi-eK.ensometru.l de pe epruvet"{,
m6soard diametrul
- dupi rupere epruveta s€.scode dintre !acu+.se
la cap bucilile qi se misoard
minim din dreptul ruptunt, se pun cap
lungimea dintre rePere (I--);
qi e , se traseazi diagrama
- in baza datelor ior"girt ute qi transformate in o
a materiaiuiui qi se
;; nar*i" *ifi*"#"e u LrrU*i caracteristic€ R-' 6n' Y' 6'u*'
evidenliaza separat valorile caracteristice oc'
pe idngd inregistrare la intervale de timp nec€sare traserii
'$.l" lucrnrii' se intocme$e un tabel cu
diagramei (o, e), pentnr ugurinla aese5".erii
un tabel de caracteristici mecanice'
date de calcul, ,rn tab"l cu valori limitn-qi

Tabelul 2.L.D*ede calcul ex

Tabelul 2.2. Date limit!

t5
Tabelul 2.3. Caracteristici mecanice
oc R- il Y orn x
ldalt{/mm2l IdaN/mm2] t%1 t%1 tdaN/mm2l

Tabelu
a I 2.4. Caracteristicile mecan tce n tru OL 37 si
SI OLC 45

Oc R- & Y
ldaN/mm2l tda].{/mm2l t%1 t%1
3L 37 2t-24 3745 25-26
)LC 45 36-40 62-66 17-18 35

2.5. Considerafii finale

Ruperea materialului epruvetei (o!el OL37) in dreptul gituirii

evidenliazi direcliile principale de dezvohare a tensiunii in solicitarea axiali,.
Secgiunea de ruperc prezinti o suprafap curbd netedl marginall ale cirei
normale in punctele acesteia fac un unghi de rcl4 cu axa :r, iar centrul secliunii
prezinti o forma grdunloasi ce are ca normald direcgia axei x. Deci ruperea se
deanolt6 int6.i pe direclia tensiunilor tangenliale principale gi uiterior prin
micqorarea s€c,tiunii predominantE devine tensiunea normald, ruperea ficindu-se
pe direclia acesiei componente. in fond, tensiunea maximl real[ se obline prin
raportarea ultimei fo4e la aceasti secliune greunfoasd.

16

i.
I

:
t