Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Manual de Buzunar de Psihiatrie CL

    Încărcat de

    Ioana
    24 vizualizări279 pagini

    Titlu original

    Manual de Buzunar de Psihiatrie Cl

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    24 vizualizări279 pagini

    Manual de Buzunar de Psihiatrie CL

    Încărcat de

    Ioana

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 279
    seROQUEY 1SINEQUAN® TEGRETON ese = a2 om * = _ 6A = a= 2° KAPLAN & SADOCK = age — Roerig Lent MANUAL D ij » @> ee a AL DE BUZUNAR Som @ e-- DE PSIHIATRIE CLINICA 2000 3 - Serremenng Edifia a treia cae Spb HORAN BENJAMIN J. SADOCK, M.D. @ VIRGINIA A. SADOCK, M.D. SINEMET ae ee . Ripe See Lireincors WurLians & Wivxms {STAINES TORANIL Ae dl —_ e = | sees | decor! | oom —_— {SYMMETRY 25 mg -250%m9 bd tas sem | QD = | oo DuPont Ma ovr vena —— ioe ww 259 100m toes eine Tome eo ~ e@ :8 S| O@ |... = eat | eee eit Lippincott Wiliams & Wikins* Senior Contributing Editor Ronert Cancro, M.D., Mep D.Sc. Lucius N. Littauer Professor and ‘Chairman, Department of Psychiatry, New York University ‘School of Medi- cine, New York, New York; Director, Department of Psychiatry, Tisch Hospital, New York, New York; Director, Nathan S. Kline Institute for Psychiatrie Research, Orangeburg, New York. Contributing Editor Eucent Rvsin, M.D. Assistant Professor of Clinical Psychiatry, Wayne State University School of Medicine, Detroit, Michigan. Collaborating Authors ~ James C. EDMONSON, M.D., PH.D. Clinical Assistant Professor of Clinical Paychiatry, New York University School of Medicine, New York, New York. ‘Myr R.S. Mantey, M.D. Assistant Professor of Clinical Psychiatry, Director of ‘Medical Student Education in Psychiatry, New York University School of Medicine, New Yerk, New York. [RicHARD PERRY, M.D. Clinical Associate Professor of Psychiatry, Division of Child ‘and Adolescent Psychiatry, New York University School of Medicine; Attending Psychiatrist, Tisch Hospital; Attending Psychiatrist, Bellevue Hospital Center, New York, New York. Banny Reisaurc, M.D. Professor of Psychiatry, Clinical Director of Aging and Dementia Research Center, New York University School of Medicine, New York, New York. ‘Marre Smarn, M.D. Clinical Assistant Professor of Psychiatry, New York University School ot Medicine; Artending Psychiatrist, Tisch Hospital; Attending Paychiatrist, Bellevue Hospital Center, New York, New York. Norman SUSSMAN, MD. Clinical Professor of Psychiatry, New York University ‘School of Medicine; Director, Psychopharmacology Research and Consultation Service, Bellevue Hospital Center, New York, New York. ISBN 973-39-0473-2 _ MANUAL DE BUZUNAR | KAPLAN & SADOCK PSIHIATRIE CLINICA Edifia a treia Benjamin J. Sapock, M.D. Menas S. Gregorian Professor of Psychiatry and Vice Chairman Department of Psychiatry, New York University School of Medicine: Attending Psychiatrist, Tisch Hospital; : Attending Psychiatrist, Belleview Hospital Center; Consultant Psychiatrist, Lenox Hill Hospital, New York, New York. Vircinia A. Sapock, M.D. Clinical Professor of Psychiatry, Department of Psychiatry, New York University School of Medicine; Attending Psychiatrist, Tisch Hospital; Attending Psychiatrist, Bellevue Hospital Center, ‘New York, New York. ‘Traducerea: Dr. Lucian C. Alexandrescu Medic primar psihiatru, Doctor in stiinfe medicale, Cercetitor stiintific gr. IL, Centrul de Sanatate Mintalé Titan, Bucuresti Me Loco Wutams & WiLKins v ‘A Wolters Kluwer Company IilacpiaBaimore = New York. London Buenos Aies: Hong Kong: Sydney Tokyo EDITURA MEDICALA * LIGA ROMANA PENTRU SANATATE MINTALA Edita fm limbs romink apare cu sprijnal GENEVA INITIATIVE ON PSYCHIATRY 530 Walnut Street. - Philadelphia; PA 19106 USA |” LWWeom ° 35 Edigia fn limba romani © 2001 Liga Romana de Si re and, adapiate, note) Aparifa editiel in limba romand nu ar fi fost posibil fir generosul sprijin financiar si logistic al Geneva Initiative for Psychiatry. Kaplan Sadock Psychiatry" si logo-ul cu imaginea piramidei constituie 0 ‘marca comerciali a Lippincott Williams & Wilkins. Toate drepturilesezeryate, Aceasti carte este protejaté prin copyright. Nii o parte a acestei fry hu poate fi'teprodusé fn nil o forma sipprin nici fel de mijloare, inelusiy prin fotocopiere, sau nu poate fi utilizata de nici un sistem de depozitare si regisire ainformatiei fliri permisiunea scrisa a detintorului copyright-ului. Nott: Indicaile si dozajele tuturor medicamentelor din aceasta carte au fost recomandate in literatura medicala si sunt conforme cu practica din comunitatea comunitara generali. Medicatile descrise mii defin obligatorit aprobarea specifica a Administrajiei Alimentelor si Medicamentelor (Food ‘and Drug Administrariona FDA) penteuutilizarea in bolle iin dozele pentru care sunt recomandate. Pentru utilizarea si dozajul aprobat de FDA trebuie consulta: prospectul din ambalajul. fiecérui medicament, Dat fiind 3 standardele de utilizare se modificd, este indicata tinerea la curent cu recomandirile revizute, in special cu acelea care se referd Ja medicamente Eslfiaintais 1993 Ediia a doua:'1996 Ediia a treia:aprilie 2001 Descrlerea CIP a Bibliofec Nationale a Romaniel___ SADOCK, BENJAMIN. tere & ‘Manual de buzunar de psthiatrie clinica / Benjamin J. Salock,., Virginia A. Sadock tvad.: Lucian C, Alexandrescu ~ Ed. a 3-a, rev. — Bucuresti: Editura Medicald, 2007 TSBN'978573-39-0629-2 1, Sadocls Virginia 4 FSS MIEN Rane. eas 616.89 Secretar de redsctie: Mariar lena Naam, ‘Tehnoredactor: Mikal Slefmache Dedicaté paringilor nostri ee Prefata i fn fata cea de-a treia edijie a Manualului de buzunar de psihiatrie prima editie care apare intr-un secol nou. Fiecare sectiune a fost adusé lazi sirevizuiti, iar toate diagnosticele se conformesz& criteriilor din cea mai recenth editie, a patra, a Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disor- ders (DSM-IV, Manual Diagnostic si Statistic al Tulburiilor Mintale), al Asociatiei Psibiatrice Americane, si din noua epiruta ,revizie a textului" a DSM-IV (DSM-IV-TR). ‘Acest ghid compact acoperd intreaga gama a tulburiilor psihiatrice si ‘constituie o lucrare de referinia in diagnosticul si tratamentul bolilor mintale ale adultului si copilului, Sunt discutate toate aspectele managementului,atat psihologic edt si farmacologic, al patologiei psihiatrice i, ca si in alte luctdri Kaplan & Sadock, au fost incluse planse color, aduse in intregime la zi, ale medicamentelor mai importante care se folosesc in psihiatri. ‘Manualul de bucunar de psihiatrieclinicd va fi wil studentilor la medicina, rezidentilor in psihiatrie si psihiatrilor cdrora le este necesar un ghid usor accesibil care si poata fi consultat in lucrul de 2i cu 2i cu pacienfii, Cartea a fost utilé si medicilor de asistenté primard, precum si altora care lucreazd cu bolnavi mintali, incluzdnd lucratorii sociali din domeniul psihiatriei, nursele si psihologiiclinici. ‘Manual de buzunar este mini-insottorul digest al celei dx'asaptea editi, ‘mult mai mari si mai enciclopedice, a Manualului comprehensiv de psihiatrie (CTPNVID), editat de catre autori. Manualul de buzunar constituie o distilare, in sensul e& oferd scurte sumarizari ale afectiunilor psihiatrice, care includ aspectele esentiale ale etiologiei, epidemiologiei, tabloului clinic si ‘ratamentului. Principiile si metodele de prescriere psihofarmacologice sunt discutate pe scurt, dar comprehensiv. Fiecare capitol se incheie cu trimiteri la secfiunile relevante mai amdnuntite din CTP/VIL. Manualul de buzunar nu poate si inlocuiascé un manual de psihiatrie major, cum ar fi CTP/VIT sau insofitorul acestuia, Sinopsisul Kaplan si Sadock al psihiatriei. in schimb, el a fost conceput pentru a fi folosit ca o lucrare de referinté usor accesibila atat pentru suprasolicitafii medici in curs de pregitire, cat si pentru clinicienii practicieni. MULTUMIRI {i mulyumim tui Eugene Rubin, M.D., care a lucrat ca editor contributor a aceasteditie. Cu ajutorl lui, am putut sf aducem laz toate secfiunile, pentru ca lucrarea si riménd curenti gi pe deplin moderna. Dr. Rubin este un psihiatru de exceptie, care a lucrat cu competent si entuziasm. 8 PREFATA Mulfumim tuturor autorilor colaboratori, care ne-au fost de'foarte mare ajutor in domentile lor de specializare, Acestia sunt Richard Perry, M.D;, in psihiatria infantilé; Barry Reisburg, M.D., in psihiatria geriatric&; James Edmonson, MD., si Norman Sussman, M.D, in psihofarmacologie; i Matthew Siinth, M.D., #¢ Myé! Manley, MID,, in psihiatria clinic Multumiin, ‘de aseinetiek, celdr Caré-aiajutat' la ile precedent ale acéstei ein: Rebecca Joties)M.D.; Janes C.¥, Chou,’ MDS si'Henry ‘Wetiistein MD. Vietoria Satiock: MiD.; gi Sanies Sadock,, MD. su furiizat informatif importante th dbmeniullor de expertio’ -hiedréina'de urgenta. Le ‘mulémint pentrtajurotil fo. Dorin 6811 mento Th tlbd Special pe Jack Grebb, M.D. valorosul nostru coautoral eli de-a apes iin Sinopssuld si editor Contribiltor la CTP/VIT ts Fe Person ost dla Universitated NewYork bctndicerea doen ii Jurcin ‘Haltingsworth;teare a: hicrat 6a Sailor At pbtectulli ther ‘mulfumiri: Peggy Cuzzolino si Yande'MeMfillan. Au hictat ea voie bund gi entuziasmn, In sfirsit, autorii doresc’st-i mulfunieasca lui Robert Cancro, MD. profesor 5isef al catedrei de psihiatrie de Ia Facultatea de Medicin’’a Universiti New York, eae a servi ea Senior Contributing Editor: Acesta este un distins clinician, cercttator gi cadfu didactic."li suntem’ profund recunoseatori pentru sprijintl su neclintit si pentru inapitagia’sf ditectia pe care le imprima intregii Catedre de Psihiatriea Universitii New York. Ne mindrim gi ne singim onorati de feptul c& ne este prieten 5 caleg. Harold [. Kaplan, MD. Benjamin I, Sadock, MD. CCentrul Medical al Universitijii New, York, New York, statul New York. Cuprins Prefafs. = : : 7 1, Examenul (interviul) clinic: istoricul psihiatric $i starea mintalé. 13 2. Semne gi simptome clinice psihiatrice ... cee 30 3. Diagnostic si clasificare in psihiatrie. a a 4. Delirium, demenf,tulburiri amnestice gi alte tulburiri cognitive, tulburlri mintale datorate unei conditii medicale generale. 34 5. Aspecte neuro-psihiatrce ale HIV 5i SIDA 2 6. Tulburati legate de alcool oe 98 7. Alte tulburdri legate de substane... 113 8. Schizofrenia : : 139 9, Tulburit schizoafective, 161 10, Tulburirle dispozitei 175 11, Tulburirile anxioase. 202 12, Tulburiri somatoforme, tulburiri factice si simularea 221 13, Tulburiri disociative 237 14, Disfuncti sexuale, parafilii gi tulburari ale identitgi de gen... 247 15. Tulburarile alimentare si obezitatea 266 16, Tulburiri de somn oo 17, Tulburici de control al impulsurilor si de ajustare (adaptare)..... 288 18, Medicina psihosomatica oe 5 19. Tulburari de personalitat 313 20, Sinuciderea, violena i alte urgente pshiatrce vss 342 21. Tulburari ale copilului mic, copilului si adolescentului.............. 362 22. Psihiatrie geriatic& non se 403 23. Asistenja incetar din viaga, decesul, ‘moartea gi doliul ‘ 421 24. Psihoterapie... 426 25. Psihofarmacologie si alte terapii biologice 444 26. Investigatile de laborator si imagistica cerebrala in psihiatrie S07 21. Tulburarile de migcare induse de medicaje. 535 28. Probleme legale gi etice 543 KAPLAN & SADOCK MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE CLINICA Eddifia a treia 1 Examenul (interviul) clini psihiatric si starea mintala : istoricul 1. Introducere general A. Scopul interviului diagnostic este culegerea informatiilor care il vor ajuta pe examinator si formuleze diagnosticul. Diagnosticul orienteaz ‘ratamentul si ajuti la predicfia (prognosticul) evolufiei viitoare a pacientului! B, Diagnosticele psihiatrice se bazeazi pe fenomenologia descriptiva: semne, simptome, evolufie clinic. C. Examinarea psibiatricd are dowd parti (1) istoricul, care descrie evolutia bolilor prezente si trecute si care furnizeaza informatii despre familie si alte informafii personale (Tabelul 1-1), si (2), examenul stiri mintale, care constituie evaluarea formald a gindirii dispozitici si comporsa- ‘mentului curent al pacientului (Tabelul 1~2). Schema urmatoare ofera tun model al modului in sunt organizate de obicei toate aceste informati Trebuie atinse toate subiectele, dar nu este obligatoriu ca schema si fie urmata exact in ordinea prezent IL Istoricul psihiatric ‘A. Identifiearea 1. fntotdeauna ~ varsta sexul. 2, Atunci cénd este cazul - ocupata, originea etnicd, statutul marital, religia. B. Motivul interna cu cuvintele bolnavului. . Istoricul bolii prezente 1. Cand si cum # inceput episodul prezent. 2. Cum au progresat simptomele in timp. 3. Tratamentele urmate pan in prezent, a. Medicamentoase ~ medicamentele, dozele, rispunsul, efecte secundare, complianfd. b. Alte terapi -tipur, frecventa, beneficial perceput. 4, Uaul curent de drogur si alcool. D. Antecedentele psihiatrice personale (istoricul psihiatric anterior) 1, Lista cronologicé a tuturor episoadelor gsimptomelor anterioare (ratate sau nu), Incepénd cu cele mai vechi gi inaintind cite cele mai recente. . Motivele spitalizarii sau consultatiei psibiatrice, ' Pe parcursulintregi cir, cu exceptia unor mentsni spesifice,refriile Ia bolnav, pacieny, persoane, oameni et. includ ambele sexe, fir nici o intenjie de discriminare. 14 KAPLAN & SADOCK MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE CLINICA 2. Descrierea simptomelor. 3. Factorii precipitanti, dacd exists. 4. Tratamente anterioare si rispunsul la ele, ca in Istoricul bolii prezente, (Cel mai bun predictor al rispunsului terapeutic viitor este ispunsul terapeutic trecut), 5, Spitalizari psihiatrice: perioada, durata, motivele spitalizarii, tratamente 5i rispuns, indicatiile la extemare, [terapia ulterioara], complianta. E. Antecedentele medicale personale (istoricul medical) 1. Conditi si tratamente medicale curente. 2, Boli gi tratamente majore anterioare. 3. Spitalizari medicale. 4, Antecedente chirurgicale. TABELUL 1-1 SCHEMA ISTORICULUI PSIHIATRIC ea rece) I. Identifieare UU, Acuza principal IL, Istoricul boli prezenté 1, Debut i 2, Factori precipitant IV. Boli antecedente A Psihice ‘ B. Medicale 1 CC. Familiale \V Istoricul personal (anamneza) ‘A. Prenatal gi perinsial B. Copiria mick (pin la tei ani) . Copiliria medie Gnire tei si 11 ani) 1D. Sfirstu copilariei (pubertate pind tn adolescents) , Via adults 1, Istorie ocupatiohal 2, Istoric marital ¢ relaional 3. storie militar 4, Istorie educational 5. Religie 6, Activitate socials 7. Sitatialocatv curents 4. morc legal (edntacte cu lege, ev organele de erdine publics) F. Istrie sexual. 1:EXAMENUL (INTERVIUL)CLINIC 15 ‘TABELUL 1-2 SCHEMA EXAMINARII STARHI MI rALE I. Deseriere generalé ‘A. Prezentare (aspect) B, Comportament si actvitate psihomotorie manifests CC: Atitudine UL, Expresia emotional A. Dispozitie B. Afect . Adecvarea afectelor UL, Vorbire IN. inde si perceptie ‘A. Procesele de gindire 'B. Conyinutul géndiit V. Sensorium ‘A. Constients B. Orientare gi memorie . Atenje gi concentrate D. Citi gi seris E, Abilitii vizuo-spafine F. Gindive abstracts F. Istoricul familial 1. Membrii familiei — varsta, sex. 2, Membri ai familiei cu tulburiri sau simptome psihice ~ istoricul terapeutic (ca mai sus). G. Istoricul personal, Scopurile istoricului personal sunt (1) de adeserie cevenimentele semnificative de pe parcursul vietii pacientului — in special acelea care cauzeazi sau exacerbeazi simptomele psiice, si (2) dea evidentia ‘modificarile capacitayii funcyionale de pe parcursul timpului, Descrierea integrald a celor de mai jos nu este decat rareori necesara Ja iecare pacient. De exemplu, indicatorii majori ai dezvoltari nu sunt decdt rareori importangi la adulfi cu tulburdri de pe Axa I, dar sunt fntotdeaina importanti la copii si edolescenfi. Clinicianul trebuie si efectueze alegerile care se impun curent, hotarand ce anume are semnificafie diagnostic’ pe baza informatiilor primite de la bolnav. 1. Nastere gi copilirie ~ uzul de droguri de catre mam8, complica petinatale, temperament, mers, vorbit, 2. Copilarie— controlul sfincterian, toleranta fay de separare, prietenii, scolarizare, activitifi extrascolare, Adolescenta ~ debutul pubertiti,relaiile cu cei de aceeasi varsta, Intalniri si activitate sexuala cu sexul, uz. de droguri, dezvoltarea intentilor profesionale, invltmant, munca, activitati extrascolare. 16 _ KAPLAN & SADOCK MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE CLINICA | 4. Varsta adulta — casatorie 5i alte relatii sentimentale, istorie sexual, istoric de munca, istorie militar, uz de drogari si alcool, detentii, interese: Adesea este itil ca pacientul si-si descrie activitiile dinte-o zi obisnuita IL. Examenul starii mintale (ESM) ESM este analogul examindrii starii somatice; constituie o schema formala, sistematica, de consemnare a constatirilor legate de gandirea, simtirea gi comportamentul bolnavului. Observatiile sunt obiective 1 neinferenfiale (ceea ce vedeti si auziti, nu cea ce credeti cd se petrece in spatele acestora). In ESM se consemneaz numai fenomenele obser- vate in perioada interviului; celelalte date se consemneazi la istoric A, Prezentare. imbriciminte si igiend, atitudine si comportament, semne somatice (de ex., tremor, ataxie a mersului); trebuie acordata.atentic deosebiti anormalitatilor gi excentricitafilor B. Vorbire. Producerea fizici a vorbirii, nu continutul, Voluim, vitez’, articulare, vocabular. C. Expresie emotional 1. Subiectiva ~descrierea de catre pacient a stiri sale emotionale interne (de ex., .MA simt trist’), 2. Obiectiva ~ emotiile comunicate prin expresia faciald, postura corpului si tonul voeii 3. wAfectul" se foloseste frecvent pentru a descrie urmatoarele: a, Components obiectiva, observati a emotiei b. Variabilitatea emotiei odata cu schimbarea glindurilor. (Spre deosebire de afect, dispozitia descrie tonul emotional predo- minant, de fond). D. Gindire si perceptic 1. Forma gandirii ~ modul in care ideile se leagi intre ele. Sunt logice $i orientate catre un scop? Dac nu, este posibil ca persoana sd aibi o tulburare a formei gindirii, o ,tulburare formal’ de ‘gandire™. 2. Confinutul gandirii. Anormalitale inelud urmatoarele: a, Deliruri—credinfe fixe, false, care nu sunt impartasite de afi b, Idei de referinja ~ evenimente sau intampliri obignuite, de fiecare zi, care au o semnificatie personalA unica (de ex., un trecitor care isi sufld nasul semnificd pericol iminent). ¢. Obsesii— ginduri nedorite, intruzive (care derajeaza), adesea de natura neplacutd (de ex., ginduri despre activitate sexual dezgustitoare, despre comportarea in moduri nepotrivite din Punct de vedere social) sidespre care se considers, de regula, | 1: EXAMENUL (INTERVIUL) CLINIC 17 c& sunt dincolo de capacitatea pacientului de a Je controla (ego~distonice). 4. Preocupari — ganduri predominante si recurente, care nu sunt considerate simptomatice sau nedorite (ego-sintonice).. . Inserfia géndurilor — ganduri care sunt implantate de c&tre forte externe. £. Furtul (extragerea) géndurilor— gandurile sunt indepartate din mintea persoanei de citre alfi 3. Perceptia 4. Halucinatii ~ percepfii senzoriale generate in interiorul sister mului nervos central si care nu sunt declansate de stimuli externi. Halucinafiile pot si se manifeste in orice modalitate senzorialé, iar modalitatea nu are semnificatie diagnostic®? b. Muzii ~ perceptii senzoriale declangate de un stimul extern care este prelucrat sau interpretat in mod gresit (de ex., pacientul vede monstri ameninfatori atunci cand se uita la nigte umbre care se migci pe perete). Sensorium, Aceasté sectiune include evaluarea cdtorva functii cog- nitive care descriu integritatea general a sistemului nervos, fiecare functie referindu-se la o regiune diferita a creierului. Anormalitajile sensoriumului se intalnesc in delirium si in demenfa si trezesc ssuspiciunea unei cauze subiacente medicale sau legate de droguri a simptomelor, Multe din informafiile despre sensorium pot fi culese prin observarea pacientului in cursul interviului general. Pentru descrierea ‘mai precisa a deficienfelor constatate se pot folosi teste specifice ale funefinilor cognitive (abel ~ -3). Alertd — intensitatea stirii de veghe, constanti sau fluctuanta, 2 Orientae la persoani ~ (daca pacientul stie cine este, dact recunoaste examinatorul, daci\isi da seama de natura interactiunii cu examinatorul) in spafiu si in timp. Dac& pacientul este dezo- Fientat, se va descrie amploarea (intinderea) dezorientarii: pacientul stie luna, dar nu si ziua din siptimand? Numele oragului, dar nu gi pe cel al spitalului? 3. Concentrare ~ capacitatea de a-si focaliza $i menfine atentia. 4. Memorie — evocarea indepartatf, recenta gi imediata. 5. Calcul mintal poate pacientul si facd in minte operafiiaritmetice simple? 6. Fond de cunostinfe — inregistreaz bolnavul evenimentele din Jumea exterioard cirora le este expus? 7. Judecati abstract ~ capacitatea de a trece de la un concept general 1a altul si inapoi, 2c PsHOLOM s. ci pera ice Eau eth 2 Halucinaile olfactive 64 sugereze, Ins, patologie corganicd cerebrald. 18 KAPLAN & SADOCK MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE CLINICA ‘TABELUL 1-3 a SECTIUNEA ESTE ALE FUNCTIEI COGNITIVE FOLOSITE RENERIIOARELASENSORIUM AEXAMINARIISTARIIMINTALE ji nce iti ae Functia Intrebiri/Comentarit entului gi TL Alera (veghe) 1, Observafi gradul de prezenyB in mediu al pacientului 9 ‘modifiirile nivelului de activare 2. Oriemtare 2, «Siti unde VB aflai? Ce este clidirea aceasta? fn ce ora5 Suntem? Cine sunt eu? De ce am aceastl discujie cu dumneavoastri? In ce dat suntem azi? Luna, anul, ‘anotimpul? fn ce perioada a zlei ne aflim? Este dimineata ccoeue 3, “Spey ty ensue, Acum “ 2 Sem es nen eh spe ine treme ic atten ae awe SEE Ee aloe i {orate 1 Resa soe tite wmitoule ae cn ees gee Dap chr inte ams eet icrepee Ce of moet vu Ce ah cat + rains : a fem hag: 7 La ce adres& ati locuit atunci cnd erati la lament? Cum chon evo eae Soutecies par” — 14 mle Bao inet pe st hp fins de mga su mune de fon 8 ‘aa eater mv fea cue menor pec ng * je i a lie cst ve epi 0 Mie — a Pea moneda imediat superioar8], cat trebuic si eettcat Cie Bye a? Cu 29 1S «leis gear cl sexeon male sings Hel aed sims eps sca pense [oer acenen ua tebe pn vars ‘ast mia inte 6 i? ‘este capitala Franyei? nel dcuoyin “Care se epi Romi? Cre et capi S Fone “Dar a Americii (a $.U.A.)? Care au fost ultimii patru pajctinet Romiit Cine pine a Rom + Cine este presedintele $.U.A? Ce mai e pe la stiri zilele astea? " {eetste ete emule ld sod vas el cen gp sat So emir dren mir yrs? Ce or 7eredecn heme pun can nc cde St md ba i i pe cioara de pe gard?” Am s& vi spun trei cuvinte; are din «Bens ec el: pa cope, use’ ‘ il " sree ultimului “Ta pacit nna sos event pores absude" desta va neo ee au mcafee pd a mal ies deck cone 1: EXAMENUL (INTERVIUL) CLINIC 19 8. Critica bolii— capacitatea de a-si recunoaste si injelege propriile simptome. 9. Judecata— capacitatea de a lua hotarari bune in legaturai cu sine, de a se comporta in moduri acceptate social si de a coopera la tratament. IV. Examenul medical si neurologic La evaluarea inifial& a oricdrui bolnav psihic trebuie luata in consi- derare examinarea somaticd completa, inclusiv examenul neurologic. Acestea sunt deosebit de indicate in urmatoarele situatii: A. Pacientul este spitalizat. B. Sunt prezente semne somatice (de ex., pupile dilatate, mers ataxic). CC. Pacientul are o boala medicala (curenta sau antecedenta). D. Anumite clemente din istoric sau din examenul stirii mintale pun problema unei cauze subiacente medicale sau legate de droguri, 1. Debutul brusc al simptomelor psihiatrice, in absenta antece- dentelor. 2. Istoric de uz concurent semnificativ al drogurilor sau alcoolului. 3. Simptome somatice (de ex., greturi, intoleranfa frigului). 4, Anormalititi ale sectiunii referitoare la sensorium din examenul starii mintale. V. Tehnici de examinare psihiatried Clinicianul trebuie sé stabileasca relate [,raportul"] cu bolnavul i si creeze o atmosferd de inctedere si de confidentialitate/dezvaluire. A. Durata tipict a consultatici este de 45-60 de minute si trebuie stabilita de la inceput impreund cu pacientul B. Consultajia trebuie si iba loc intr-o incpere confortabila, cu iluminare plicutd. Examinatorul trebuie si evite intreruperile, cum ar fi convorbirile telefonice de rutini, C. Se incepe cu o intrebare generala, de tip deschis (,Ce va aduce Ia noi“?, Cum as putea si vi ajut"?) si se permite pacientului si vorbeasci liher timp de citeva minute, Pe misurl ce interviul inainteaz8, devin adescori necesare intrebiri mai structurate, D. Intervievatorul trebuie si pastreze in minte categorile de informatie care i sunt necesare pentru formularea diagnosticului. Totusi, rareori este necesar si se procedeze in mod rigid, dupa o lista. E, Uneori, dact pacientul deviaza sau este nefocalizat (prea pufin coerent), sunt necesare intreruperi politicoase (,V& rog s& m& scuzati ci Va intrerup, dar a5 vrea si revenim Ia ceea ce spuneati adineaori"). F, Se vor folosi atat intrebari deschise cat gi inchise (Tabelul 1-4). 1, Intrebari deschise ~ examinatorul furnizeaza putind structurd sau ‘organizare (,,Vorbiti-mi despre copilaria dumneavoastra"). a. Sefolosese frecvent la inceputul sin partes infialé a interviului. », Consinutul lor neste limitat de preconceptile examinatorului, «: Probabilitate mai mare de a permite dezvaluirea {manifestarea] tulburirilor formale de gandize. 4, Pacientilor poate si le fie mai usor sa spund ceea ce au de spus dacd nu sunt intrerupti 20 KAPLAN & SADOCK MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE CLINICA TABELUL 1-4 AVANTAJE $1 DEZAVANTAJE ALE INTREBARILOR CU FINAL DESCHIS $1 INCHIS Intrebiri (int Aspectul Intrebari targi, eu final deschis

    S-ar putea să vă placă și