Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Colegiul de Ecologie din Chișinău

Lucrarea practică nr.4

Tema: ,,Schițarea hărții pedologice a

Republicii Moldova.’’

A efectuat:Popa Cristin
A verificat: Stadnic Anjela

Chișinău – 2021
 I. Scopul lucrării

 Harta pedologică a Republicii Moldova

II. Mersul lucrării

 Harta solului este o imagine plană a învelişului de sol
care se formează în urma cartografierii, ridicărilor pe teren, în
scopul evidenţierii unităţilor genetico-taxonomice, stabilirii
arealelor lor, fiind baza cercetărilor biogeocenotice, ecologice, etc.
Hărţile pedologice demonstrează sau concretizează
acţiunea zonalităţii privitor la formarea şi răspândirea solurilor în
evoluţie. Harta solurilor se alcătuieşte ţinându-se cont de ridicările
(cercetările) pe teren, aprecierile în natură a unităţilor taxonomice şi
a limitelor arealelor lor la diferit grad de detaliere. Ea poate fi:
detaliată, de recunoaştere, generală sau schematică. Cartografierea
solurilor se efectuează în diferite scopuri şi grade de detaliere.
Acestea din urmă depind de scara de proporţie care poate fi foarte
mare (1:500; 1:1.000; 1:2.000; 1:5.000), mare (1:10.000; 1:25.000),
mijlocie (1:100.000; 1:200.000) şi mică (<1:1.000.000).

Conţinutul hărţii solului este redat prin legendă. Ea

constă dintr-o listă ordonată după clasificarea solurilor, fiind însoţită
de simboluri grafice şi informaţii despre titlu, autorii şi editorul ei,
scara numerică şi cea grafică. Pe baza hărţii pedologice se pot
alcătui diferite hărţi corelative, interpretative etc.

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

1. Concomitent cu cercetarea componenţei particularităţilor,
proprietăţilor şi genezei solurilor a apărut necesitatea interpretării
cartografice şi a studierii legităţilor răspândirii geografice. În
decursul evoluţiei interpretării cartografie a solurilor au fost
evidenţiate toate unităţile geneticotaxonomice, legităţile răspândirii
lor geografice, dependenţa de particularităţile regionale ale
factorilor pedogenetici. Cartografierea solurilor a devenit o metodă
indispensabilă a studierii solurilor şi un compartiment esenţial al
pedologiei genetice.
2. Primele hărţi pedologice se alcătuiau prin metode interogativ-
statistice, neavând la bază conceptul pedologiei genetice. În anul
1900 a fost publicată prima hărtă pedologică pe conceptul
pedologiei genetice, fiind disponibilă în circuitul științific timp de
30 de ani fără modificări.
3. O importanță deosebită în cartografierea solurilor Moldovei le
revine hărţilor solurilor României (Gh. Murgoci, P. Enculescu, Em.
Protopopescu-Pake, T. Saidel, N. Cernescu). Pentru prima dată, pe
aceste hărţi, pe teritoriul Basarabiei apar solurile brune (brun-
roşcate). Conținutul hărților respective demonstrau diversitatea
pedologică a Basarabiei, legităţile răspândirii geografice a unităţilor
superioare ale solurilor.
4. O etapă importantă în cartografierea solurilor țării reprezintă
cercetările detaliate efectuate de N. Florov, care elaborează o serie
de hărţi pedologice, fiind și autorul teoriei provenienţei solurilor
cenuşii prin degradarea cernoziomurilor.
5. Cercetarea complexă a solurilor Moldovei în scopuri practice a
fost iniţiată şi organizată de N. Dimo, care a propus efectuarea
cartografierii solurilor în 3 subetape:
1) cercetarea detaliată cu alcătuirea hărţilor pedologice la scara
1:10.000 pentru teritoriile gospodăriilor agricole;
2) alcătuirea hărţilor pedologice la scara 1:50.000 pentru
teritoriile raioanelor administrative (prin generalizarea hărţilor
detaliate) şi
3) alcătuirea hărţii generalizate a Republicii Moldova la scara
1:200.000. Lucrările au fost terminate în anii 60 al secolului XX.