Defrisarea padurilor in Republica Moldova

Schimbarea climei, dar și protejarea mediului este un subiect foarte delicat în lume, însă mai puțin
cunscout și discutat în Moldova, deoarece cetățenii țării sunt mai puțin informați sau pur și simplu nu se
interesează de domeniul dat. Starea actuală a pădurilor în Republica Moldova este aproape catastrofală.
Modul în care se prezintă pădurea în acest moment reprezintă şi rezultatul unui traseu pe care aceasta l-
a parcurs, problemele acumulânduse pe parcursul anilor. Printre principalele cauze, care au afectat
pădurile din RepublicaMolova, pe parcursul a mai mulţi ani, au fost: • Seceta din anii 1948-1953, care a
afectat copacii de ulm; • Anii 1972-1980 în care s-a declanşat procesul de uscare a stejarului pedunculat
şi a gorunului; • Gerurile timpurii din noiembrie 1993 şi seceta din 1994, care au afectat grav pădurile de
salcâm; • Poleiul din noiembrie 2000 a afectat 51 mii ha de păduri, în special, din nord-estu lMoldovei. •
Seceta din anul 2007, care a afectat 2568 ha de păduri. De asemenea pădurea este afectatǎ şi de
factorul antropic. Până la apariţia omului pe teritoriul actual al Republicii Moldova, pădurile acopereau
circa 25% din teritoriu. Pe parcursul anilor, Omul a defrişat circa 15% din aceste păduri, în scopul utilizǎrii
lemnului, pentru extinderea asupra feţelor agricole, amplasarea unor localităţi etc. Procesul de defrişare a
pădurilor a provocat anumite modificări în landşafturi, lărgindu-se suprafeţele cu alunecări de teren,
suprafeţele cu pământuri erodate etc. La crearea suprafeţelor de păduri se plantau specii de arbori şi
arbuşti alohtoni, improprii pădurilor noastre. Cele mai mari suprafeţe au fost plantate cu salcâm. S-au
folosit multe specii caracteristice pentru pădurile din ţările de nord (mesteacăn, pin, molid, arborele de
plută etc.). Suprafaţa arboretelor naturale fundamentale este doar 1676,3 ha, ceea ce constituie 33,5%
din suprafaţa arboretelor din Rezervaţia Codrii. Aceeaşi situaţie persistă şi în rezervaţia Plaiul Fagului. O
situaţie şi mai critică este în rezervaţia Pădurea Domnească, unde arboretele artificiale constituie 57,8%.
Pentru a ameliora starea pădurilor noastre este necesar de elaborat o nouă strategie de gestionare a
Fondului Forestier. Fără păduri nu vom avea nici râuri, nici agricultură. Este destul de clar că, dacă nu
vom stopa acest dezastru în domeniul forestier, atunci foarte curând vom rămâne numai cu plantaţii de
salcâm şi păduri de carpen, arţar american şi alte soiuri neproductive.