Ministerul Educatiei si Culturii al Republicii Moldova

Colegiul de Ecologie din Chisinau

Studiul individual ghidat nr.2

Tema:Biocenoza. Clasificarea biocenozelor. Dinamica biocenozelor

Elaborat:Lazar Iuliana
Verificat:Munteanu Corina
Grupa :E-021
Chisinau ,2022
Definitiile biocenozei sau comunitatii de plante si animale evidentiaza considerarea
obiectiva a acestui sistem biologic ca unitate supraindividula (si suprapopulationala)
de integrare si organizare sistemica a materiei vii.

În general, o biocenoza este formata din populatii de plante si animale ce apartin

unor specii diverse, care au în comun faptul ca ocupa un anumit areal geografic (au
un biotop comun) si sunt interdependente din punct de vedere functional.

Este necesara distinctia dintre o comunitate de organisme (biocenoza) si alte

grupari de organisme, mai mult sau mai putin accidentale, deoarece exista situatii
reale în care organisme apartinând mai multor specii constituie agregari (grupari)
care nu sunt adevarate biocenoze. În cazul în care aceste grupari de organisme se
realizeaza temporar si/sau în mod accidental, determinate de regula de aparitia
unui asa numit centru activ determinat de un factor de mediu, fara ca între speciile
componente sa se manifeste interrelatii specifice durabile, aceste agregari de
organisme nu reprezinta biocenoze ci niste multimi de organisme.
Frecventa se utilizeaza pentru exprimarea procentuala a ponderiiprobelor
în care se întâlneste o anumita specie în raport cunumarul total de probe
prelevate dintr-o anumita biocenoza. Acest indice arata cât de frecvent
pot fi întâlniti indivizii uneipopulatii în raport cu ceilalti componenti ai
acesteia.
Abundenta relativa a unei populatii exprima proportia relativaexistenta
între numarul sau/si masa indivizilor acesteia sinumarul (masa)
exemplarelor celorlalte populatii ale biocenozei. Acest indice se calculeaza
pentru un numar suficient de probeprelevate din biocenoza, de preferinta
în acelasi timp sau într-operioada de timp suficient de scurta.
Dominanta unei specii se determina luând în considerareabundenta
relativa a acesteia si se considera ca valoarea luireliefeaza influenta mai
mare a unei specii (sau a mai multora)asupra modului de functionare a
unei biocenoze.
Constanta unei populații într-un anumit ecosistem, deci într-obiocenoza,
poate masura persistenta acesteia într-o biocenoza.Exprimându-se pe
baza valorii frecventei indivizilor speciei.
 Stabilitatea relatiilor unei populatii cu biocenoza din
care face parte,dependenta acesteia fata de un anumit
ecosistem, poate fi exprimatade fidelitate
Factorii de natura biotica
reprezinta o sintagma ce cuprinde toateinteractiunile
dintre specii, interactiuni directe sau indirecte, slabe
sauputernice, imediate sau întârziate.
Diversitatea taxonomica sau diversitatea biologica
este un indicatorecologic dependent de numarul de
specii dintr-un ecosistem si deefectivul (numarul
indivizilor) din fiecare populatie reprezentata
înstructura biocenozei.
 Relații interpopulaționale

Descrierea structurii biocenozei nu este nici completa si niciexacta daca nu se iau în

consideratie relatiile interspecifice(dintre speciile / populatiile componente ale
biocenozei),deoarece manifestarea acestor relatii este caracteristica de baza
aratiunii existentei biocenozei. Relatiile dintre populatiilebiocenozei sunt considerate
ca fiind incluse în structura acesteia.

Competitia sau concurenta unor specii presupune o relatie încare una sau mai
multe specii exercita o actiune care poate fidefavorabila pentru alte specii. Se
manifesta în cazul unor speciicare sunt interesate de aceleasi resurse nutritive,
acelasi tip dehabitat etc., si poate conduce, în cazuri extreme, la
eliminareapopulatiilor mai putin adaptate conditiilor pe care le oferaecosistemul.

Mutualismul poate fi descris ca o relatie obligatorie între douaspecii cu avantaje

evidente pentru ambele specii implicate.
Cooperarea presupune asocierea frecventa a speciilor înscopul unei actiuni cu
rezultate favorabile pentru speciileimplicate. Este un tip de relatie care nu
devine obligatoriu
pentru specii, dar care poate fi remarcat în anumite
circumstante.
Parazitismul reprezinta o relatie obligatorie pentru una dinspecii (specie
parazita) în relatia acesteia cu alta specie (specie gazda). Relatia are un efect
negativ asupra gazdei, desi nu este în mod obligatoriu letala.
Relatia prada-pradator (pradatorismul) este o relatieobligatorie care se
manifesta între o populatie de obiceipasnica (populatia prada) si o populatie
"agresiva"reprezentata de pradator . În aceasta relatie sursa de hrana
apradatorilor este reprezentata de populatia prada.
 Structura trofică a Biocenozei

Structura trofica generala are urmatoarele componente:

Producatori primari (organisme autotrofe), specii capabile sa producasubstansa organica proprie utilizând resurse
energetice externe(lumina solara, substante chimice anorganice, elemente minerale) cumsunt toate plantele fotosintetizante
(unele bacterii si unelemicroorganisme fotosintetizatoare sau chemosisntetizatoare;

Consumatori primari sau consumatori de ordinul I (organismeierbivore), specii a caror hrana este constituita în exclusivitate
deplante;

Consumatori secundari sau consumatorii de ordinul II (pradatorii),specii care au ca principala sursa de hrana organismele
ierbivore(pasnice);

Detritivori sau specii saprofage care se hranesc cu resturile alterate aleplantelor si animalelor, cum sunt
speciile necrofage (consumatoare decadavre), speciile saprofage (care consuma detritus, materie organicaaflata în proces
de descompunere) si speciile coprofage (consumatoarede excremente);

Omnivori adica organisme care consuma atât plante cât si animale

 Descompunatorii - reprezinta grupul speciilor de
microorganisme(bacterii, ciuperci microscopice) care sunt
implicate în procesele demineralizare a materiei organice
nevii, adica reducerea acestora laelementele sau
combinatiile chimice anorganice, modalitate prin carese
completeaza ("închide") circuitul materiei în ecosistem
prineliberarea mineralelor fixate ("blocate") temporar în
organismele vii
 În cazul în care se considera structura nivelelor trofice subaspect cantitativ,
adica din punct de vedere al efectivelorpopulatiilor, al masei (biomasei) sau
energetic, raporturile dintre speciile aflate pe diferite nivele trofice pot fi
exprimate si descrise grafic prin piramida ecologica, cemodeleaza modul
"piramidal" în care este structurata natura.

"Piramida naturii" consta dintr-o baza alcatuita din plantele verzi, cu un nivel
superior ocupat de animalele
ierbivore, nivele superioare fiind caracteristice diferitelortipuri de carnivore.
Factorul determinant pentrupopulatiile animale este reprezentat de
cantitatea de hranaexistenta pe arealul specific.

Interactiunile dintre speciile aflate pe nivele trofice diferite

sunt determinate mai ales de relatiile de hranire. Acesterelatii constituie asa
numite
lanțuri trofice care descriu"traseele" pe care se produce transferul de
materie sienergie în ecosistem.
 Indicii principali

Valoarea numarică totalitatea indivizilor caracteristicăunui biotop. Ea depinde de

tipul speciilor din biocenoză,
gradul lor de adaptibilitate, specializarea organismelor, aria teritoriului ocupat etc.
Valoarea numerică poate fideterminată după numărul de indivizi la o unitate
desuprafață ce coincide cu arealul biocenozei.

Biomasa cantitatea de substanță organică a indivizilor ,care formează biocenoza. Ea

se exprimă în unități degreutate (kg) la o unitate de suprafață (m2, ha).

Productivitatea biomasa organică ce se formează într-o unitate de timp. Evident, ea

este determinată de activitateaplantelor ca producători principali.