Bariera in comunicare si

tipologia lor

„Comunicarea este realizarea socială în comportamentul simbolic”

Elaborat:Lazar Iuliana
Grupa :E-021
 Aceste bariere se pot datora unor factori fizici permanenţi (deficienţe înnăscute ale
comunicatorilor; zgomote, anumite interferenţe la nivelul canalului de comunicare); situaţionali
(o acustică defectuoasă a sălii unde are loc activitatea, deficiente temporare – un vorbitor
răguşit), dar şi unor factori socioculturali (discurs nestructurat adecvat pentru un anumit
receptor, ex. discursul unui ghid turistic / limba străină folosită de acesta).

Preocuparile diferite. O persoana concentrata pe o alta

problema nu va putea percepe niciodata mesajul clar si nu va
putea raspunde intr-un mod echitabil pentru emitator.

Blocajele emotional. O alta bariera in comunicare este blocajul

emotional creat din directia emitatorului. Blocajele emotionale
pot surveni fie din cauze mai vechi(traume suferite in copilarie
sau in adolescenta) fie dintr-o circumstanta actuala.( o femeie
care nu poate avea copii nu va putea reactiona rational la
vorbele unei matusi care ii ureaza sa aiba cati mai multi copii
sanatosi).
 Experientele trecute. Experientele pe care le-am trait pot da nastere
unei atitudini refractare la mesajele pe care le receptionam, creand o
stare de predispozitie pentru dezinteres. De exemplu daca un anumit
seminar a fost de fiecare data plictisitor vom avea tendinta sa nu mai
dam atentie discutiilor din timpul lui pe principiul ca oricum e
neinteresant.

Interesele ascunse. O persoana care are un anumit interes ascuns, va

avea tendinta sa dea importanta mesajului numai in masura in care
acesta corespunde interesului urmarit, ignorand celelalte aspecte ale
comunicarii. Exemplul clasic este acela al concurentei dintre angajati
care au tendinta sa respinga o idee foarte buna care apartine altcuiva,
din dorinta de a nu-si pierde slujba sau de a nu parea incompetent in
comparatie cu celalalt.
 Incoerenta. Incoerenta si lipsa unei abilitati de a
comunica poate distorsiona intentia emitatorului. Avand
in vedere ca o cerinta esentiala pentru receptarea corecta
a mesajului este claritatea exprimarii, exista posibilitatea
ca o persoana sa nu se poata face corect inteleasa daca
nu are abilitatea de a se comunica si de a comunica.

Stereotipiile. Tiparele si stereotipiile verbale determinate

cultural pot duce si ele la o distorsionare a mesajului.
Tiparele verbale pot fi de multe ori interpretate de
interlocutor ca o lipsa de abilitate in comunicarea directa
a mesajului. O persoana apartinand unei minoritati
etnice poate comunica foarte bine in interiorul grupului
sau, dar poate avea probleme la transmiterea mesajului
cand vine vorba de comunicarea cu alte persoane.
Mediul. Mediul in care se realizeaza comunicarea poate crea
conditii care sa faca mai eficienta comunicarea sau care sa o
ingreuneze. Este dificil sa comunici eficient intr-o camera in
care este foarte cald, foarte frig sau care este
supraaglomerata. Astfel de tehnici pentru distorsionarea
comunicarii sunt utilizate in negociere pentru a-ti pune
interlocutorul intr-o postura incomoda.

Nesiguranta. Starea de nesiguranta poate crea o atitudine

refractara fata de mesajul transmis. Interlocutorul nesigur va
avea tendinta sa distorsioneze mesajul transformand
intrebarile in acuzatii si raspunsurile in justificari.
 Relationarea. Cand incercam sa comunicam
cu o alta persoana emitem simultan doua
seturi de mesaje simultan: continutul si
relationarea. Interlocutorul poate fi
concentrat pe relationare incat sa nu mai dea
atentia cuvenita continutului mesajului.

Statutul. Probabil cea mai importanta bariera in comunicare de depasit este cea a statutului
interlocutorilor, care intr-un fel le cuprinde si pe cele enumerate mai sus.

O persoana se poate simti nesigura sau poate incerca sa-si impresioneze interlocutorul cand discuta cu o
persoana pozitionata mai sus pe treapta sociala in functie de modalitate in care percepe autoritatea
interlocutorului. In acelasi timp o persoana cu autoritate poate intalni ostilitate si invidie din partea unui
public care percepe autoritatea ca pe o amenintare.