Articolul 192.

Republica Moldova si unităţile ei administrativ - teritoriale

ca subiecte de drept civil

1.
Republica Moldova si unităţile ei administrativ-teritoriale participa la raporturile
reglementate de legislaţia civila pe principiul egalităţii participanţilor la aceste
raporturi - persoane fizice si juridice.
2.
Subiectelor menţionate la alin.(1) se aplica normele care reglementează participarea
persoanelor juridice la raporturile reglementate de legislaţia civilă daca din lege sau
din specificul acestor subiecte nu reiese altfel.

Statul, prin intermediul organelor sale emite acte normative şi cere tuturor participanţilor la
circuitul civil să respecte dispoziţiile imperative incluse în aceste acte. În caz contrar, respectarea
se asigură prin forţa de constrângere. Totuşi, viaţa juridică impune situaţii, în care statul, pentru
a-şi asigura buna funcţionare trebuie să intre în relaţii cu persoanele private. În aceste din urmă
relaţii statul, însă, nu-şi rezervă o poziţie privilegiată. Repetând unele dispoziţii din art.58 C.civ.,
în alin. (1) se arată că statul şi unităţile administrativ-teritorial (UTA) participă la raporturile
civile pe poziţie de egalitate cu alte subiecte. Proclamând expres numai principiul egalităţii în
raporturile civile cu participarea statului şi a UAT, aceasta nu înseamnă că alte principii ale
dreptului civil nu sunt aplicabile raporturilor civile cu participarea statului. Trebuie menţionat că
reieşind din dispoziţia celui de-al doilea aliniat şi alte principii ale dreptului civil sunt aplicabile
acestor raporturi. Ca exemplu am putea menţiona principiul inviolabilităţii proprietăţii şi
principiul libertăţii contractule principii care-şi au fundamentul în art.126 şi 127 din Constituţie
şi art. 1, 315, 667 din C.civ.

Articolul comentat stabileşte prezumţia potrivit căreia statului şi UAT li se aplică normele care
reglementează participarea persoanelor juridice reglementate de legislaţia civilă, dacă din lege
sau din specificul acestor subiecte nu rezultă contrariul. Desigur că faţă de stat şi UAT nu pot fi
utilizate normele cu privire la capacitatea de folosinţă şi de exerciţiu a persoanei juridice, cu
privire la denumire, sediu, acte constitutive, înregistrare de stat, reorganizare sau lichidare.

Anumite dispoziţii din Codul civil şi din alte acte legislative prevăd expres posibilitatea
participării statutului şi unităţilor administrativ teritoriale în raporturile civile. Astfel de dispoziţii
am putea menţiona dispoziţiile exprese a art. art. 1404, 1405, 1515, precum şi art.1410-1413
C.civ. care vor fi aplicate în cazul în care proprietarul sursei de pericol sporit, a animalului, sau
construcţiei este statul. De asemenea poate fi menţionată răspunderea statului şi a UAT pentru
obligaţiile instituţiei publice în măsura în care patrimoniul acesteia nu este deajuns pentru
stingerea oblgaţiilor asumate. Potrivit art.3 din Legea nr.589/1995 privind rezervele materiale de
stat şi de mobilizare păstrarea şi deservirea rezervelor materiale ale statului se efectuează .... şi la
unii agenţi economici, indiferent de forma de proprietate, pe bază de contract. Pentru asigurarea
necesităţilor statului în bunuri şi servicii se organizează achiziţii publice. Achiziţiile publice
decurg în conformitate cu Legea nr.1166 /1997 cu privire la achiziţii de mărfuri, lucrări şi
servicii pentru necesităţile statului.

Cele menţionate arată că legiuitorul promovează consecvent respectarea principiilor civile în

raportule cu participarea statului şi a UAT.

Articolul 193. Modalitatea de participare a Republicii Moldova si a unităţilor ei

administrativ-teritoriale la raporturile reglementate de legislaţia civila
 1.
Autorităţile administraţiei publice centrale pot sa dobândească si sa exercite
drepturi si obligaţii patrimoniale si personale nepatrimoniale in numele Republicii
Moldova, precum si sa o reprezinte in instanţa de judecata, in limitele competentei.
2.
Autorităţile administraţiei publice locale pot sa dobândească si sa exercite drepturi
si obligaţii patrimoniale si personale nepatrimoniale in numele unităţilor
administrativ-teritoriale in limitele competentei.
3.
In cazul si in modul prevăzut de lege, de decretele Preşedintelui Republicii Moldova,
de hotărârile si ordonanţele Guvernului si de actele autorităţilor administraţiei
publice locale, in numele lor pot acţiona, prin autorizare speciala, persoane fizice si
juridice. Regulile mandatului se aplica in măsura in care nu contravin esenţei
raportului juridic sau nu este stipulat expres altfel.

Ca şi la persoanele juridice de drept privat capacitatea juridică a statului şi a UAT se realizează

prin organele sale.

Statul se manifestă în circuitul civil prin organul său executiv – Guvernul. Guvernul, însă fiind
un organ colegial realizează atribuţiile ce le revin prin ministere ca organe centrale de
specialitate. Acestea potrivit art.107 din Constituţie realizează politica Guvernului şi conduc cu
domeniile de activitatea încredinţate şi sunt responsabile de activitatea lor. În anumite domenii
de activitate Guvernul formează alte organe centrale de specialitate cum sunt departamentele,
agenţiile de stat, administraţiile sau alte organe de stat. Ca exemplu poate servi Agenţia de Stat
pentru achiziţii publice formată în cadrul Ministerului Economiei care este organul de stat care
organizează procesul de achiziţii publice a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor pentru necesităţile
statului, precum şi Agenţia de Stat pentru Rezervele Materiale care organizează păstrarea,
schimbarea şi utilizarea rezervelor materiale ale statului.

Sunt organe ale statului şi Banca Naţională şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, care
pentru a-şi asigura desfăşurarea activităţii întră în relaţii civile cu persoanele private.

Dreptul organelor centrale de specialitate de a reprezenta statul rezultă, fie din legi speciale fie
din Regulamentele aprobate de Guvern.

Potrivit art.34 din Legea nr.123/2003 cu privire la administrarea publică locală primarul
reprezintă unitatea administrativ-teritorial de nivelul întâi (satele, comunele, oraşele) în
raporturile juridice la care participă. Potrivit art.59 din Legea nr.123/2003 raionul ca unitate
administrativ teritorială este reprezentată în raporturile juridice la care participă de către
preşedintele raionului.

Primarul sau preşedintele raionului este cel care semnează actele juridice în numele UAT şi le
reprezintă în alte raporturi juridice. Însă în unele situaţii juridice primarul poate să semneze
actele juridice numai având decizia consiliului respectiv. Astfel, pentru ca primarul să poată
semna acte juridice de înstrăinare a bunurilor UAT care aparţin domeniul privat, de schimb al
terenurilor, de constituire a societăţilor comerciale sau de transmitere a bunurilor în capitalul
social al societăţii comerciale se fac numai după ce consiliul local a adoptat o decizie favorabilă
în acest sens.
În calitate de reprezentant al statului poate fi prin delegare (substituire) şi o persoană privată.
Astfel potrivit Regulamentului cu privire la reprezentarea statului în societăţile economice
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1053/2010 se stabileşte că împuternicirile reprezentantului
statului pot fi delegate funcţionarilor publici ai autorităţii abilitate, care urmează să asigure
realizarea funcţiilor de reprezentant în  conformitate cu prevederile Regulamentului menționat.

Reprezentantul statului îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia privind societăţile

comerciale, cu actele de constituire a societăţii comerciale, ţinînd cont de particularităţile
stabilite în Regulamentul menționat şi în actul administrativ de delegare a împuternicirilor.

Prin mandat fiecare conducător al organului central de specialitate (Ministrul, Directorul

Departamenului) este în drept să elibereze procuri pentru o persoană fizică sau juridică pentru ca
acestea din urmă să încheie anumite acte juridice cu alte persoane private în limita atribuţiilor
stabilite pentru organul respectiv.

Articolul 194. Răspunderea civila a Republicii Moldova si a unităţilor ei administrativ-

teritoriale

1.
Republica Moldova si unităţile ei administrativ-teritoriale răspund pentru obligaţii
cu toate bunurile ce le aparţin cu drept de proprietate privata.
2.
Republica Moldova nu poarta răspundere pentru obligaţiile unităţilor
administrativ-teritoriale.
3.
Unităţile administrativ-teritoriale nu poarta răspundere pentru obligaţiile
Republicii Moldova.
4.
Dispoziţiile alin.(2) si (3) nu se răsfrâng asupra cazurilor in care Republica Moldova
a acordat garanţii pentru obligaţiile unităţilor administrativ-teritoriale sau acestea
au acordat garanţii pentru obligaţiile Republicii Moldova.
5. Particularităţile răspunderii civile a Republicii Moldova si a unităţilor
administrativ-teritoriale in raporturi cu persoane fizice si juridice străine sau cu
alte state sânt stabilite prin lege.

6. 1. Statul şi UAT răspund pentru obligaţiile asumate doar în limita valorii bunurilor aflate
în circuitul civil. Bunurile proprietate publică nu pot fi utilizate pentru satisfacerea
cerinţelor creditorilor. Aceasta rezultă din dispoziţia art.296 alin.(4) C.civ. potrivit căruia
bunurile domeniului public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. În special
art.1 din Legea insolvabilităţii dispune că Statul, unităţile adminisrativ – teritoriale şi
persoanele juridice de drept public nu sunt subiecte ale insolvabilităţii, adică acestora nu
li se aplică procedura de insolvabilitate.
7. Statul şi UAT răspunde în faţa persoanelor private pentru prejudiciul adus acestora în
raporturile contractuale cât şi în cele extracontractuale. Astfel, potrivit art.1404 C.civ.
prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau prin nesoluţionarea în termen
legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcţii de
răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică. Prejudiciul cauzat
persoanei fizice prin condamnare ilegală atragere ilegală la răspundere penală, aplicare
ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise
de a nu părăsi localitatea etc. se repară de către stat integral (art.1405 C. civ.).
Statul sau UAT va fi obligat să repare prejudiciul cauzat persoanelor private de către
sursa de pericol sporit, de către animale, de către deteriorarea unor construcţii care
aparţin statului dacă nu va demonstra circumstanţele care exclud răspunderea.
Similar persoanelor private Republica Moldova şi UAT răspunde numai pentru propriile
obligaţii.