Capitolul IV SOCIETATILE PRIVIND ACTIVITATEA COMERCIALA (Legea nr. 31/1990) Subcapitolul | Notiuni introductive Sectiunea I Scurté privire asupra cauzelor care au determinat crearea societatilor comerciale 488. Functia economica a societatii comerciale. Socistatea comerciala, ca sito celelaite institut ale dreptului, isi datoreaza aparifia unor cauze economice i sociale! Pe masurd ce societatea omeneasca s-a dezvoltat, iar nevolle economice gi social au crescut, oamenii g-au dat tot mai mult seama ca energille individuale, oricat de m: ar fi fost ele, nu mai erau Indestulétoare pentru satisfacerea acestor nevoi. O acti individual, indiferent de marimea resurselor de muncé si financiare ale intreprinzétorul nu mai putea face fata realizar unor activititi economice de amploare. In aceste condi a nascut idea cooperéri intre mai multi intreprinzatori, care s4 realizeze impreuy astfel de activitit. Aceasta idee si-a gasit expresia, pe planul dreptului, in conceptul societate comerciala, care implica asocierea a doud sau a mai multor persoane, cu pune! tn comun a unor resurse, in vederea desfaguraril unei activitati economice si impai beneficilor rezultate. Pentru a-si indepiini rolul su economic, societatea comerciala a fost conceputa tun organism autonom, c&ruia legea i-a conferit personaiitate juriica ‘Asa cum s-a spus, societatea comercialé a fost o descoperire a timpurilor modern de aceeasi valoare ca si descoperirea forfei aburulul si cea a electricital Folosindu-se aceasta cucerire a mintii omenesti, la Inceput au apairut colectivit restranse, formate din céteva persoane, care puneau in comun bunurile $i priceperea lo tn vederea realizérii unei afaceri. Mai tarziu, prin perfectionarea tehnici juridice, au apa colectvitji mult mai mari, cu sute sau chiar mii de persoane, necunoscute intre ele, car prin capitalutile lor, contribuiau la realizarea unor mari afacen in toate domenille de activate ‘Asemenea grupari de persoane si capitalur, mbracate in haina juridica a societat comerciale, au facut posibile marile realizari ale veacului al XIX-ea, cum sunt: Canal de Suez, Canalul Panama, exploatarea minelor si a zéicamintelor, retelele de cai feral etc. Societatle comerciale au conttibuit Ja dezvoltarea masinismului si comunicatilo care au permis extinderea piefelor, cu toate consecinfele benefice asupra civilzatie modeme, “ M, de Juglac, B. Ippolito, Cours de crit commercial, Les sociétés commorcales, deuniéme volume Ed, Montehrestion, Paris, 1983, p. 6-10[GOCIETATILE PRIVIND ACTIVITATEA COMERCIALA Societaiile comerciale au fost gi sunt si in prezent cel mai adecvat instrument juridic fe drenare a energilor umane si financiare pentru realizarea unor scopuri sociale, ca gi pentru satisfacerea unor interese personale ale intreprinzatorilor! Sectiunea a Ia Originea si evolutia societatilor comerciale? 189. Perioada veche (anti rut inca din perioada Antichitati Germenii institutieijuridice a societatii comerciale au prezente si viltoare ale asociatilor (societas omnium bonorum), societatea care avea ca sbiect un singur lucru (societas unius rei) si societatea al crei obiect il formau veniturile Ceea ce trebuie remarcat este faptul cé, indiferent de forma sa, socictatea era lipsita personalitate juridicé. Bunurile care formau fondul social erau considerate c& aparfin pciatilor In proprietate, iar nu societati, ca patrimoniu distinct al acesteia. __ 190. Perioada Evului Mediu. Societatea comercialé cu principalele ei atribute earacteristice apare in Evul Mediu. Incepand din secolul al Xil-lea, in republicie italiene Genova, Florenta si Venetia, comertul maritim si terestru cunosc o mare inflerre. Dezvol a comertului a declangat o mare nevoie de credite. Dar cleric, nobili i milari, dejiné- ‘mari capitaluri, nu puteau s& acorde imprumuturi cu dobanda comerciantior, 4 interdictiei impuse de dreptul canonio, respectiv incompatibilitafii cu rangul de bil sau militar. Pentru a eluda aceste oprelisti, comercianfii au folosit contractul de commend. in ul acestui contract, © persoand (sau mai multe persoane), denumita commendator, Inctedinleaza une’ alte persoane (comerciant), numita tractor, o suma de bani oro cantitate marfuri pentru a face comer in alte {&ri, urmand ca beneficille sa se imparta intre ele. Prin folosirea acestui contract, creditorul (imprumutatorul de fonduri) devine asociat ‘comerciantului, Pentru creditor, riscul este limitat la suma ori bunurile puse in joc. In scoput protejarii tertlor, sumele de bani si bunurile puse in comun de cétre iali constituie un patrimoniu distinct si care are drept titular persoana juridica, reou- joscuta ca atare de care autorta Aceasta institujie a fost folosita gi in Franta, sub numele de contract de command. 8 fost reglementata, pentru prima oard, prin Ordonanta lui Ludovic al XIV-lea privind mer{ul terestru din 1673, sub denumirea de societate in comandité. In secolul al XVII-lea apar primele societati pe actiuni. infntarea acestor societati _esle legata de expansiunile coloniale ale unor tari maritime, ca Olanda, Anglia si Franta Au luat fina Compania Olandeza a Indilor Orientale (1602), Compania Otandezé a Indilor "Occidentale (1621), Compania Insulelor Americii (1626) pentru colonizarea Insulelor _ Martinica si Guadelup, Compania Noii Franje (1628) pentru colonizarea Canadei etc. | Asura functor socetati comercial, a se vedea C. Bitsan, V.Dobrincu, A. Tiles, M. Toma, C. Tuan, Secotitie comerciale, Casa de edturd § presa .Sensa", Bucurest, 1995, p. 14-16: RL Motica,V. Popa, Dropt Gomera roman sare bancar, . 93, ogg Wodea IL Georgesci, opt comer romdn vo I, Sootaie comercial, £8, Sose, Bucs {Ase vedea C. Tomulescu, Dre privat roman, Tipogratia Universiti Bucurest, 1972, p. 292. 2.0 excepte de la aceasta regula a constiuio, pentru puna vreme, socielatsa publican (sosietas im), care avea ca obiectarendarea impoztelrslatull (C. Tomulescu, op cf, p. 293)“TRaTAT DEDREPT COMERCIAL RO ‘Aceste companii erau constituite pe baza unor patente regale sau concen pariciparea unui mare numar de posesori de fonduri(regele; Curent negustoril Bantrbufiie asociatorformau un patrimoniu cistinct de celal agocialion, ot Ae Fee eatpania, Tn caltate de persoana juridcd, Pentru prima card, contsbullie la fo tea patrimoniului au primit numele de ,acfiun’. In sfrsit, riscurie asociatilor erau limita ia contibujile lor a formarea patrimoniului companiel, "TOT. Berioada moderns. Prima reglementare sistematica si cuprinzaioare tatlcr comerciale 0 reprezinta Codul comercial franoez din 1807. El confine is privind formele de societate existente in activitates ‘comerciala! eerie rma de socictate cunoscuta sub numele de société générale este cones crata sat denumirea de societate in nume colectv. Societatea are personaly juries Reeociti au 0 faspundere nelimitata i solidaré pentru toate oblige societati ‘Apoi pe baza contractulul de command se reglementeaz’ sociela(oe In comand nee ee spSetate cuprinde doud catego de asocial: comand, care av. © spun aimilaté $i soldaré, si comanditari, care rAspund numat in limita ‘contributilor lor. Thsfagit, preluand principile care regiementau marie compar coloriale, Codi com cat pandas roglomenteaza societates anonims, cu cele doud forme alo sale: <8 ‘ietatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni. to oe sir aotni putea funcfiona numai pe baze autorizajel guvornul, He pentru care aceesté societate va cunoaste 0 adevarata expansiune abia dupa adoptares legii din 1867, cere suprima aceasta autorizalie. tts tonne ale sociotaor comercale au fost preluate de reglementitle. din ale tari, ca lala, Olanda, Belgia, Spania etc. Ele au fost consactoe st ‘de Codul come Xan fi 887, pan intermediul Codului comercial italian din 1882, care ia sservit ca Set cotollor al XIX tea si al XX-ea, socetaiile comerciale au cunoscit 9 dezviltae, Po fendul marilor cuceri ale stnelstehnic, industria si comert 2° tart prefacer,alingand niveluri de crestere nebaruite. In acest proves, societéfile come Trae permenent adaptate [a cerinele economice si sociale, au jucet He rol deosebit i Setgurarea gl ructficarea capitaluror tn beneficiulintreprinzatoroy si al societati. ce saetul secoluiul al XIX-lea, nevoile practic comercialo au impus, Sresiee & form nel de societate comercial, gi anume societatea cu réspunders Iimitaté. Aceast tome oe oe tate Ingomaneaza traséturi ale societal in nume colecy gl ale Sor pe ao{uni Ea cuprinde un numa restrans de asocal st faspunderea acestora este limit la partea lor de capital ee os carraspundere limtaté a fost reglementaté, pont prima oars Germani sn 1602 do unde a fost proiuata si reglementaté in Franta In 1825 si abel alte tai Soe naracteristclor sale, socetatea cu raspundere limitaté a dover alaturi societatea pe acti jeSbcietate cea mai raspanditd In actvitatea comercial toate térile lumi, Sectiunea a Ill-a Reglementarea juridica a societdtilor ‘comerciale in Romania 4192. Precizari prealabile. Regimul juridical societailor comerciale a fost regen tat in Godel comereial, Cartea |, in Till Vill (art. 77-269), inttulat ,Despre societati “age vedoa M. Jeartn, Dro des said, 9 éd, Montcrestien, Pari, 1804. FO ASE eee rsertansoietaior comersae in ate tr a se vedea DO. Sanna MR. Nicolese ‘Soctetif comerciale europene, Ed, Oscar Print, Bueurest, 1996.SETATILE PRIVINO ACTIVITATEA COMEROLA asociatiuni comerciale". Prin acest act normativ se reglementau: societatea in colecti, societatea in comandita simpla, societatea anonima (pe actiuni), societatea juni si asociatia in participatie. ical reglementarea societailor comerciale cuprinsé in Codul comercial era, in mare 8, depasité, ea a fost inlocuité cu 0 noua reglementare, care face obiectul Legii /1990 privind societatie comerciale! reglementéiri, dispozifile Codului comercial privind socie- Ine (art. 257-256) si a color referitoare la asocialia de asigurare mutuala (art. 257-263) ‘OdatA cu intrarea in vigoare a noului Cod civil au fost abrogate i aceste dispozifi 11991 (M. OF nr, 263 dn 29 decembrie 1991) prin Legea nr. 78/1992 (M. Of nt. 269 dn 23 decembrie siptin Legea nr. 78/1982 (M, Of nr 178 din 28 ile 1982) fea nr 31/1980 a fost substantial modiicata si completaté prin O.U.G, nr 32/1887 (M, Of mr. 133 din 1987), aprobetd prin Legea ny. 195/1997 (MOF nr. 335 din 28 nolembrie 1967) In tomeiul ait. X din OU. nv, 32/1987, Legea nr. 31/1990 privind socletaile comercicle a fost blcata, cu 0 noua numerctare a teseler, in Rl. Of nr. 33 din 29 lanuarie 1998. Legea nr 31/1990, in Fepubleal, 2 fost modifeaté prin: OU G. nr. 16/1998 (M. OF. nr 359 din 22 septembre 1998), Legea 9 (Ml, OF nr. 238 din 27 rai 1990); Legea rr. 1272000 (M. OF. rv. 345 dn 25 lule 2000); 0.U.G. 61200" (MOF. nr. 283 din 31 mai 2001): Legea ne. 314/2001 (M. Of. rr. 338 din 26 lune 2001); Legea 5/2002 (M, Of ry. 230 din 5 aprile 2002), OU. nr. 102/2002 (M. Or. 873 din 11 septembrie 2002), 1 16172003 (M. Of. n.279 din 21 aprie 2003); Legea nr 297/2004 (M. Of. nr. 671 din 29 iunie 2004). intemal art XII cin tll I el rte la din Legea 161/200, Legea nr. 31/1900 @ fos republicaté, © ar (MOF. v. 1066 din 17 noiemibxie 2004) Dups tepublcare, Legea nr. 31/1880 a fost masficat prin 1, 802/2006 (MOF. nr. 952 din 27 octombrie 2006), Legea nr. 65/2006 (M. OF. nr. 369 din 21 apribe 2006), Legea nr. 164/2008 (MOF. nr. 430 din 18 mai 2006), Legea nr. 441/200 (M. OF. nr. 955 din 28 noiern- le 2006), O.U.G. nr. 62/2007 (M, Of. nr. 448 din 29 iunie 2007), aprobaté cu rodfici si completa prin 1, 88/2008 (MOF rr. 248 din 14 aprile 2008), O.U.G. nr. $2/2008 (MO. nr. 333 din 30 aprile 2008), aif cu modifica si completa prin Leyea nr. 264/2008 (M, Of nr. 778 din 20 noiembe 2008), O.U.G. 432010 (M. Of nr. 316 cn 13 mai 2010), O.UG. nr. 542010 (M. OF nr. 421 din 23 nie 2010), OUS. I, 9072010 (M. Of nr. 674 gin 06 octombrie 2010), aprobata prin Legea nr. 34/2041 (M. Of. nr. 208 din 24 le 2011), Legea nr. 202/2010 (M. OF. nr. 714 dn 26 octombrie 2010); OU. nr. 37/2011 (M. OF. nr. 285 12 apie 2011); Logea or. 71/2041 (Mt, Of. nr. 49 din 10 unie 2011); O.UG. nr. 22012 (M. OF or. 143 dn ale 2012); Legoa nr. 76/2012 (V. OF, nt. 368 din 30 mai 2012) O.ULG. nr. 47/2072 (M. OF. nr_ 385 din © septembrie 2012}, Logos we. 18722012 (M. Of. re. 757 din 12 neiombrio 2012}; Logoa nr. 255/2013 (M. Of BE S16.dn 4 august 2019), Lepoa ms 122016 (MOF. 610 dn 3a 2015) 9 Loge 1692018 MO in 12 ue 2018). 2/0 vedea art. 290 Ii. c) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea In apicare a Legi nr. 267/2008 privind cd ci 9A se vedoa: O. Cépatind, Insilul ale noulul dept comercial, Societe comercile, Ed. Lumina Bere, 1961, SLD. Cspenar, rea comercial romén, vol. I, Societe comercial, Ed. Alas, Bucrest, 8, SLD. Cérpenaru, S. David, C. Predoiu, Gh. Pperea, Legea socitéior comertiale, Gomentany pe acole, 4,240, Ed, CH. Beck Bucuresti, 2008, a se vedea 9 S{D. Carpenaru, S. David, Gh, Perea, ed. 5-2, 2014 IM. Scheaua, Legea societéior comerciale nr. 31/1990, Comenista si adnotat, Ed, Al Back, Bucurest, 2000, |. Schiau,T.Prescure, Legos socieior comercial nv. 3171990 Anal $i comentai po arizole, Ed. Hamangi, Bucuresti 2007, Cristina Cucu, Manlena-Veronica Gavi, C.. Bédolu, C: Haraga, Legea societtior comers 1 3171990, Repere bblografce, Practica judiciara. Ded ale Curl Consttujonale. Adhotan, Ed. Hamangi, Bice 20071 Adam, CN. Sam Lege Socio amore. Comorian i expleat,Ed. CH. Beck, i 2010116 “TRATAT DE DREPT COMERCIAL RON Reglementarea societiilor, at€t cea generala, cat si cea speciala se completes cu prevederile Codului civil (art. 287 din Legea ov. SAGO Cea ie) ~"Dispozifile Tegele privind regimul juridic al societaflor au, in general, un_caracts “impart Reas toe Stored fepll ,aga cum se Va aaa, soctaca desin Tuer Se datoreaza faplului o&, aga cum se va aféia, sociotatea destina ‘aclivitati comerciale nu este numai un contract, ci i o persoana juridica 193. Reglementarea general a socletafilor destinate activitajii comercial Reglementarea generalé, dreptul comun in materia societaiflor comerciale, este cuprin in Legea nr. 31/1990, Prin Legea nr. 76/2012, titlul legii a fost modificat, Titlul pv sodietatie comercial” a devent,Leges socbtffor. rept utero 10 ot CUP Tegii, sintagma ,societate comercial’ se inlocuieste cu termenul ,sooietate “ca mod de reglementare, Legea nr. 31/1990 cuprinde reguli_genefale_aplicabi oricarei societati, precum i regull speciale privind fiecare forma juridica de societate (so ce Poi Sotecv, socctaten tn comands smpla,socetatoa pe aC{Um, Soca in comandita pe actiuni, societatea cu raspundere limitata Caracterul de reglementare general a societatilor destinate activitatii comerciale, care il re Legea nr. 31/1990, Se manifesta sub mai multe aspecte CB In primul rand, 0a priveste orice societate indiferent de obiectuTei de actvitate. In Trdiul legii, activtale care nu pot face obiectul unei societati destinate activtatii cor le se stabilesc de guvern (art. 287 din Legea nr. 31/1990)". jn al doilea rand, Legea nr. 31/1990 se aplica si societatilor cu participare straing, ‘Aceasta reglementare se completeaza Se Sete re ron ile privind regimul investor sain 194. Reglementarile speciale privind societatile destinate activitatii comerciale, Unele societati destinate activi rentari speciale. Socéetatle pe acfiuni_admise vactivitatea de asigurare tafile de asigurare si supravegherea asigurarilor® lt, vo. p. 29-30. In acest sens, a se vedea Tribunal Mov, deci "A se vedea IL. Georgescu, op din 26 lunie 1897, in ROC, 1897, p. 873. oAsupra unor fezerve privnd aceesta .novapo" a legiuitoruki, a se vedes St. C&rpenaru, Drop comercial inre contintate i contestare,p. 11 gi urm. ‘se vedea 11.6. nv 1323/1080 privind unele masur pentru aplicarea lei privind societaile comercial (WW. Of nv. 149 din 27 decembrie 1990). 7 A'se vedea, OU. nr. 22/1997 privind stimularea investiilordirecte (M. Ot. nr. 388 din 30 decembs 1997) of ne. 57 din 26 junio 2004, A e vod: 7. Presse, N.C, D, Clin, Lege tl de cop Comentar!s! expla, £d. C-H. Beck, Bucuregt, 2008; C. Dujescu, Legea privnd pata de capital. Comentart po arlooka, Ea, CH. Beck, Bucurest, 2009, A. Tfuianu, Legea privind prafa de captal Regimul jurcic aplicabt Perttipeniibr, Bd, Hamangiu, Bucuresti, 2007. A se vedea gi C. Ap. Bucuresti, sa V-a com, dec. nr. 4/2007, InG. Ap. Bucuresti, Culegere, |, 2007, p. 4, Of v.88 din OB august 1950. 7 MOL. nr. 1027 din 27 decembrie 2006. Ordonanta a fost modifcata prin O.UG. nr, 25/2009 (M. Of rr, 179.din 23 martie 2008), aprobald cu complet prin Logoa nr. 270/2008 (M, Of. nr. 483 din 13 ilie 2009) [A se vedea V. Nemes, Drept bancar, Ed. Edits, Bucurest, 2004 Tit OF nr 148 Gin 10 apille 2000. A se vedea V. Nemes, Dreptulasiguanior, Ed, Hamangiu, Bucurest 2000.SSDCIETATILE PRIINO ACTIVITATEA COMERCIALA 495. Reglementarile subsidiare privind societatile destinate a fale, Reglomentarile privind societatile, cuprinse in Legea nr. 31/1990 si legile speciale, ‘se completeaza cu prevederile Codului civil, Codului mungii etc. ‘) Codi civil Noul Cod civil reglementeaza regimiul persoane’ juridice (Cartea |, Titul IV) reqiul uridic al contractului de sccietate (Cartea a V-a, Titlul IX, Capitolul Vi). Porsoanele Jurdice legal Infinite se supun dispozlilor apicable categorie dn care parte, precum si celor cuprinse in Codul civil, daca prin lege nu se prevede altfel Dispozitile privind contractul de societate constituie dreptul comun in materia societati- y, Decl prevederile Legii nr. 31/1990 se complateaz’ cu dispozitile Codului civil privind, actilde societate (art. 1887 C. civ.)". b) Codlul munei. In privinta personalului salariat al societatilor comerciale sunt aplica- bile prevederie legislatiei munci. Potrivit art. 284 din Legea nr. 31/1990, incadrarea sala- atlor la societatile comerciale se face pe baz de contract individual de muncé, cu peace legislatiei muncii si asiguréirilor sociale”. islajia fiscalé. Desfagurand o activitate producatoare de profit, societaile desti- Faia comerciale intr si sub incidenta legiorfiscale. Menfonam Tn acest sens Codi fiscal si Codul de procedurs fiscals*. “196. Reglementarile Unit juropene privind societatile comerciale. Intrucat Ro- ania este membru al Uniunii Europene, reglementarea societajilor din Legea nr, 31/1990 ie armonizata cu reglementarile Uniunii Europene, In privinta reglementarii societétlor comerciale, Uniunea European a adoptat mai te directive’, Prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2157/2001 a fost reglementata o societate co- jale de tip european’— societas europaea? , TegulrCUprInSe Th Girectivele adoptate au fost implementate Legea nr. 31/1990 prin actele normative de modificare si completare a legi societtilor erciale. Avem Tn vedere, in principal, O.U.G. nr. 32/1999, Legea nr. 161/2003 si Legea in prezent, aspectele esentiale privind infiintarea si functionarea, precum si fuziunil i divizérile societaflor comerciale sunt codificate in Directiva (UE) 2017-1132 a Paria- s0cierea in partcipatie (art 1949-1984 C. cv.) Legea privind Codul muncit nr. 63/2003 (M. Of. nr. 72 din 05 februarie 200). A se vedea Beligrédeanu, Derogati de la creptul comun al muncii cuprinse in Legea ir. 31/1980 privind societaile ertiale, In Dreptul nr, 9-12/1980, p. $2 sur, C.S. Selaru, Puncte de vedere asupra retail de munca In hu societflor comercial, in RDC nr. 5/1994, p. 60. 3 Legea nr. 227/2015 (M. OF. nr. 88 din 10 septembrie 2075) ‘ Legea nr. 207/2016 (M. OF. nr, 547 din 23 iuie 2015). “4.../,A 88 vedea C. Gheorghe, Drept comercial comunitar, institut’ de drapt comunitar ain porspectiva __Gheptululromén, Ed, Logistcon, Bucurest, 2005, p71 si urm,; D.M. Sandru, Societéiiie comerciale fn Uniunea | Firopean’, Ed. Universitars, Bucuresti, 2008. ‘Asse vedea si Corina Leicu, Repare ale legisliei comunitare in dreptul societfior comerciate, in ROC | _ PF. 11/1995, p. 35 gi um. C. Rotary, Armonizaree legislate! roménestiprivind socitatie comercial cu legisljia ‘uropene, in RDC nr. 4/1996, p. 37 gi urm. _._*Ase vodea C. Gheorghe, Drept comercial comunitar,p. 150 gi umm. A se vedea gi B. lori, Societatea __@uropeané (societas europaea) o noull forma de societate comercial, in RRDA rr. 1, 2/2008. V. Patules, So- etatee anonimé pe acfuni europeans, in Dreplul nr. 8, 9/2008. " Publica in Juraiul Ofcial al Uniunii Europene L. 169/46 din 30 iunie 2017,118 “TRATAT DE DREPT COMERCIAL ROM Subcapitolul II Regulile comune aplicabile oricarei societati privind activitatea comerciala Sectiunea I Nofiunea, elementele specifice si clasificarea societdtilor privind activitatea comercial Subsectiunea! Nofiunea societatii privind activitatea comercialés §1. Nofiuni generale 197. Denumirea societatii reglementate de Legea nr. 31/1990. Legea nr. 31/19 {in forma modificata prin Legea nr. 76/2012, obliga la folosirea denuminii de .societate' locul cele’ inliale de ,societate comerciala” Denumirea de societate impusa de lege are un caracter ambiguu, deoarece aceeasi cu cea folosité de Codul civil {In fata acestoi situafi, considerdm ca, pentru a identifica societatea regiementata d Legea nr. 31/1980, trebuie sa avem in vedere obiectul de activtate al societati in cauza ‘Art. 1 din Legea nr. 31/1990, in forma sa originara, prevedea ca, ,in vederea de acte de comert, persoanele fizice gi persoanele juridice se pot asocia si consti sociatati comerciale (...) Prin Legea nr. 71/2011, art. 1 a dobandit urmatorul confinut: .{n vederea desfagura de activtati cu scop lucrativ, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si p constitui societaiti comerciale (...)’. In sfargit, art. 1 din Legea nr. 31/1990, in forma actuala, data de Le prevede 4, ,In vederea desfasurairii de activitati cu scop lucrativ, persoanele fizice $b persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societafi cu personatate juriica (...) ‘Cum se poate observa, prin modificarile suocesive ale art. 1 din Legea nr. 31/199 sa urmarit escamotarea oricdror elemente care definesc obiectul specific al societal reglementate prin aceasta lege — activitatea comerciala ‘Scopul lucrativ la care se refera art. 1 din lege este nerelevant, deoarece si tatea simpla reglementata de Codul civil poate urmari un atare scop. Nici referirea la personalitatea juridica la care se refera acelasi art. 1 din lege nu esl relevant, deoarece §/ societatea simpla reglementata de Codul civil se poate consti cu personalitatejuridica, prin voinfa asociajilor. ‘in opinia noastra, societatea reglementata de re_a_unei intreprinderi economice (comerciale) ea nr. 31/1990 reprezinté forma | in conditile art. 3 "Tato opine, notiunea de .societate comereialé” nu mai are temel practic ca urmare a dispariei da CCodul cv noiuni de ycomerciant’. A se vedea G. Tit-Nicolescu, op at, p. 100, Aceasta opin ignct cispozilile art. 8 din Legea nr. 71/2011, 7 A se vedea supra nr. 38 si wm.SplETATILE PIVIND ACTIVITATEA COMERCIAL 119 ™ Deci se poate afirma ca, in prezent, societatile reglementate de nr 31/1990 au egea nr. 74/2011 denumeste ,activilali de productie, comer jale, in sens tradi in marca individualitatea lor, societatile reglementate de Legea nr. 31/1990 trebuie denu- printr-o perfraza, si anume ,societafe privind activtatea comercial {§2. Notiunea si caracterele juridice ale societatii reglementate de Codul civil (societatea simpla) +498, Definitie. Legea nr. 31/1990 nu cuprinde o defintie a societatii comerciale. Int-o fenca situatie, trebule SA apekim la dispoziile Codului civil, care reglementeaza ul de socistate, adicd societatea civil. Solutia se intemeiaza pe art. 1887 C. civ prevede cA dispozitile privind contractul de societate ,constituie dreptul comun in ia societaitior’ “Acelasi articol mai prevede ca legea poate reglementa diferite tipuri de societati in snsiderarea formei, naturi sau obiectului de activitate. Dispozitile Codului civil, intregite cu unele elemente cuprinse in Legea nr. 31/1990, it definirea societaii comerciale’. ‘Art. 1881 C. civ. dispune: ,Prin contractul de societate, dou sau mai multe persoane biga reciproc : i 88 contribuie la Din dispozitile citate rezulta ca societatea este un contract in temeiul céruia doue 1u mai multe persoane (asociati') se Infeleg sa puna in comun anumite bunuri, pentru a ‘niractul de societate are urmatoarele elemente esentiale (defferentia specifica), ell deosebesc de alte gontracte: a) fiecare asociat se obliga s4 pundi in comun o valoare patrimoniala (aport); ___) social se_obligg asoare it ftuie obiectul lor. _¢)tofi asociati participa la realizarea si impartirea benef = socletafi comerciale poate rezulta gi din mentionarea actului normativ ~ societatile regle- - mentate de Legea nr. 31/1990" 70 situatie similara exista gi in dreptul francez. A se vedea Y. Guyon, op. cit, vol. |, p. 89. Problema s-a discutat gi in trecut sub imperiul Codului comercial gi a vechiului Cod civil. Aplceren doctor Cecut cv prvind conratu de soceate a aut mull susfnatr. A se vedea: IW Fieseu op. ct, oL.p 178: CA. Stoeanovic. Curs do dept comercial in Curr Judir, Bucures 4825,p.8: Rodire, Roun op cl, p33, 910. Caxpenat, ta do dep comercial romp, 168 Uni auton au considerate esl nevoe 88 ape la Codd cil deoarece pe de opie, Cod co- ‘mera ar cupid sementesufcient spe de ala parte, dspocie Cod cv ru ar corespuncatoare Ase yedea IL Georgescu op of vol Ip 38 gms precam s auto aco ca ""Avandin vedere noua de socks. membr societal ar Vebu safe denumi societr delasocus ‘care inseamnd tovardis, partas). In acest fel s-ar evita orice confuzie intre societate $i asociatie, Dar, traditional, Se olesestenofunea Ge asoca. ‘De remacat ea ojlnes de aso este onofune genera ea priest orcs forma de socket pent ‘ielatca yo ain’ in comand pe acu, se loses gi nolunes species de achonen * Asupra contractului de societate, a se vedea: Fr. Deak, Tratet de drept civil, p. 453 gi urm.“TRATAT DE DREPT COMERCIAL ROM 199. Caracterele ju tractului de societate: ‘a) contractul gste bi sau pluniateral, in sensul ca la incheierea sa participa doua sa mai multe persoane, fecare asumandu-si anumite obliga b) centractul este cu fitlu oneros: fiecare asociat urmareste realizarea unui fogs patrimonial, adica obfinerea de benefi ) contractul este comutativ, intin momentu incheierii contractului; d) contractul este consensual, ceea ce inseamna c se incheie prin simplul acord voin{é al partilor, forma scris& este ceruta ad probationem §3. Societatea simpla (civila) si societatea privind activitatea comerciala 200. Precizari prealabile. Intre societatea simpla (civlé) si societatea privind activ tatea comerciala exista aseménari. Dar, Intrucat sunt doua forme ale societai, intre exist $i deosebir?, 201. Asemanari. Societatea simpla (civilé) si societatea privind activtatea comerci aceeasi esenté: fiecare reprezints 0g cnstiulé penitu desfgurarea unelacvisis imparrea benef rezulae: De aoa conceptul general de societate definit de art ‘iv. este valabil si pentru defini 5 jetati privind activitatea comercial. Atat societ ila). cat $i rivind activitatea comerciala fau na {Gre printr-un contract de societate: lementele esentiale ale contractului de societate cil Se regsesc stn contractul de societate privind activitatea comerciala (aportul asociat infentia de a desfégura in comun 0 anumita actvitate si obtinerea si imparfirea beneficio Ambele societati au un scop lucrativ; asociafi lizarea si impérfirea und nefici®. Sub acest aspect, societatea simpla (civila) gi societatea privind aciivitatea “comertialé se deosebesc de asociati, In care membrii acestora urmaresc realizarea Und ‘scop moral, ideal, iar nu patrimonial (pecuniar). in sférsit, at societatea simpia (civla), cat $ "are calitatza de profesionist : osebiri. dle de esenta intre societatea simpla (civil) $i societat privind activitatea comerciala nu exclud anumite deosebiri dintre ele, Aceste deoss privese, in principal, functia gi structura lor. Ga) 0 prima deosebire se refera la objectul sau natura operatiur fe le lizeazé societatea, Sociotatea privind actvitatea comerciald are ca obiect realizarea und operafiuni economice, adica activitati de productie, comert sau prestari de servicit. "Tn cazul infin unei societal} cu personalitate jridica, contract se Inchete In forma scrisé, sub san fiumea nultati absolute (art. 1884. civ) * Ase vedea D.D. Garota, Cure de socket comerciale, Bucurest, 1928, p. 8 si urm.; C. Balescu, op. . 204-2685, A'se vedea gE. Salta Romano, Unele aspacte mal importante ale contractulu de societal ‘in Dreptul nr. 21992, p. 27-29. Tn drooiul francez, dstinctia dine socitatea comerciald gi societatea civil tinde = se estompes regimal jurdie al socetafi civle se apropie da cel al societal Comercial; societatea civlé beneficiaz’ ¢ personalitatejuridc gi este supusa procaduniorcolectve ‘Ase vedea Y. Guyon, op. ct, vol. Ip. 215. Bent socieltle eglementate de Lagea nr 31/1980, Legea nr, 161/2003 a ilocult notiunea de be cu noinea do prof 'A'so veda art 8 alin, (2) din Legea nr. 71/201, pentru punerea in aplcare a Legi nr. 2872009 prvind Cod evil }121 ACTIVITATEA CONERCIALA “Intrucat aceasta societate exploateaza o intreprindere economic (comerciala), ea itatea de profesionist comerciant’ Societatea simpla (civila) are un obiect civil gi deci, exploatdnd o intreprindere civil ercial), are calitatea de profesionist, dar nu si calitatea de comerciant, )5) 0 alta deosebire intre cole doua societali consté in acoea cf societatea privind fviatea comercialé este investité cu personalitale juridicé. Art. 1 alin. (2) din Legea 71990 prevede c&: ,Societéijle prevazute la alin. (1) cu sediul in Romania sunt nero roméne? Agar, socefstea prvind actvatea comercial ny est nua inct de asociafi care o compun, cu a simp (civila) nu are personaitate juridicd (art. 1892 C. civ.). Aceasta so- ppoato beneficia de personalitate juridicd [art. 1881 alin. (3) C. civ.) Potrvit art. 1889 (2) C. civ., daca, potrivt vointei asociatilor, societatea urmeazai sA alba personalitate prevazute de legea speciala care Ti confera personalitate juridica. azul in care nu beneficiaz’ de personalitate juridic’, societatea simpla (civilé) in simplu contract fara a fi subiect de drept distinc, iar bunurle puse in comun de i Sunt bunuri ale asociatilor, nu ale Sov 0) Intre. societatea privind activitatea Sats | societatea simpla (civild) exist seb privind condifile in care acestea se constitule si ‘anajonoaese activitafea comerciala se constituie, Tunchoneaza, se modifica si prevazute de Legea nr. 31/1990. spozitile Legii nr. 31/1990 au. in principiu, un caracter imperativ, asociatii neputand sroga dé la ele. Th privinfa societati simple (civile), trebuie facuta o distinofe. in registrul comerfului; obligafia de a {ine registrele comerciale si obligatia 2 desfagura activitatea inlmitele unei concurent lit). In plus, n oaz de insolvent’, Societatea privind actvitatea comerciala poate fi supusa procedurilinsolventei, in condi leat, nu si societatea simplai (civld) fra personalitate juridic’. 0),intre socistatea privind activitatea comerciala si societatea simpla (civil8) exist Socistatea ‘activitatea comerciala desfaisoara activitati cu scop lucrativ (art. 4 Legea 34/1900) Specie CWA SomaSabs ests Soynetca Seta aro” cin €gea nr. 31/1990)*. Societatea civil realizeazd 0 activitate in scopul obfinerii de beneficii (art. 1881 calea dil reaizeard 0 aclvete fn scopu obinet ds bene (a. 1 civ.) {Ase vedea spr 28 20. Capa Scottie comer, pcp. 421-424 Ou ao moe 108 9 Te, Douifos se prota fat votes Lege n.217190 prin median eis sod kel pn Legea nr. 16112003, i z ce422 “TRATAT DE OREPT COMERCIAL ROM §4. Definitia societatii privind activitatea comercial 203. Elementele definitiei. Din cele ardtate rezuitd elementele care definesc so: tatea privind activitatea comerciala. Unele dintre aceste elemente sunt comune orica societati, iar altele sunt specifice societaifi privind activitatea comercial. Ins& nur Impreuna aceste elemente pot contura definitia societati privind activitatea comerciala, Asttel, trebuie avut in vedere ca o societate privind activitatea comerciala se cong tuie in temeiul unui contract de societate, care este actul ei constitutiv'. Prin contractul care il incheie, asociatiirealizeaz& o tripla Infelegere: s& puna in comun anumite bun 88 realizeze Impreuna o activitate economic’ sis imparta intre ei profitul rezultat. Apoi, in societatea privind activitatea comerciald, activitatea economicé pe care desfagoara asociafi are caracter comercial, adica sunt activitati de productie, comert sal prestari de servi. Th sfargit, se impune a se refine 8, prin Indeplinirea conditiior gi formaltatior i vazute de lege, societatea privind activitatea comerciala dobandeste personalitate juridieg care fi conferd calitatea de subiect de drept de sine statator. un contract si, totodat, 0 persoand juridic. Aceastd dubla esenta a acestei societ este, aga cum se va arata, bogata in consecinte juridice”. 204. Definitie. Pe baza elementelor mentionate, sock §5. Conceptii privind natura juridica a societaii comerciale 208. Precizairi prealabile. Referitor la natura juridic& a societatii comerciale, in doctri ‘au fost exprimate conceptii diferite. Dupa ce muita vreme a dominat conceptia contrac: tuala, au fost sustinute conceptii noi, cum sunt teoria actului colectiv si teoria insttufiel’, 206. Teoria contractuala. Pornindu-se de la conceptia clasica a dreptulul romal -a considerat ca societatea este un contract. Aceasta conceptie a fost consacrata si d art. 1491 din vechiul Cod civil. Deci societatea comerciala este gi ea un contract; la baz societati comerciale se afla un contract care stabileste raporturile dintre asociati. Conceptia contractuala privind societatea comercialé a fost multa vreme unanim ac: ceptaté, deoarece ea constituia expresia teoriel autonomiei de vointa. In numele libertai contractuale, aceasta concepiie a permis recunoasterea unor largi posibiltafi de const tuire a societatilor comerciale si de adaptare a lor la nevoile comertului 207. Teoria actului colectiv. Unii autori au sustinut c& actul juridic care sta la be societaiji nu este un contract, ci un act complex sau colectiv, care nu este reglementat Codul civil, Un atare act nu este contract, deoarece un contract sinalagmatic presupung * Contractul de societato mai este denumit si pact social 2 supra caracleristiolor sositafi privind activlalea comercial, a se vedea si Gr. Florescu, Drop ‘comercial roman, Ed. Fundetii Romania de Maine", Bucurest. 2003, p. 55-86 "TA so vedea G Ripert, R. Roblot. Traié do doit commercial, Tome |, 18° &d, Lbrare generale de d et de jurisprudence, Pare, 1996, p. 816-518. A se vedea g| Balan, Natura jundicé a societal comercial, vt sustnator, mal ales In doctrina german gtaliand. A se vedea M. de Jug B.lepolto, op. cit, vol. Il, p. 145-148,= ATILE PRIVIND ACTIVITATEA COMERCIALA jozitie intre vointele parflor contractante, care urmaresc scopuri divergente (de plu, contractul de vanzare-cumparare). Or, actul de constituire a societatfi exprima le convergente ale asociafilor. Avestia urmaresc acelasi scop: realizarea si impértrea fitului rezultat. observat c, in realitate, conceptul de contract este destul de larg; el cuprinde nu numai manifestari de voint&, care urmaresc realizarea unor scopuri opuse, oi si acor- ile de voin{a prin care parfle contractante urmaresc acelasi scop, dar care satisfac ele flecdreia dintre parti. Totodaté, la 0 riguroasa analiza, se poate constata od si zul contractului de societate exists, chiar daca nu sunt destul de pronuntate, anumite ¢ antitetice ale asociafilor. Asemenea inlerese privesc obtinerea profitului, evaluarea “Trebuie observat ca, daca anumite interese pot fi divergente la constituirea societ2ti, jor, interesele asociatlor converg spre realizarea scopului social’. 208. Teoria institutiei. Alli autori au contestat conceptia contractual’, invocénd iente care tin de efectele actului constitutiv al societati, precum gi de rolul voinfel sociatior la constituirea societaii S.a ardtat cd ideea de contract nu epuizeaza efectele juridice care rezulta din const- sociotafi, Contractul nu reglementeazé numai raporturile dintre asociati, ci el d& re, In condifile leg, i unei persoane juridice. Dar, cu toate ca reprezinta punctul de e in constituirea societéti, totusi, contractul nu determina in mod exclusiv conditia (cd a societ&ti, Acest lucru se datoreaza faptulul ca vointa asociatilor se limiteaza la a formel juridice de societate reglementate de lege si la adaptarea prevederilor , cand este permis, pentru satisfacerea intereselor asociatilor. jeriale in activitatea economicé. Datorité acestui caracter, teoria institute! nu a fost ata de practica judiciard, 209, Concluzii. Cele aratate cu privire la natura juridical a societafi comerciale permit mite concluzi De la inceput, trebuie refinut ca, indiferent de conceptia adoptaté, tofi autorii sunt de Fd cA la originea oricdirei societati se afid consimtamantul individual al asociafilor. Vointa asociatilor joacd un ro| important la constituirea societatii. Participarea la cistate este prin excelent voluntard; asociatii convin cu privire la bunurile pe care le pun in comun, asupra activité ce urmeaza sa o realizeze impreuna gi in legatura cu "Ase vedea: LL Georgescu, op. cit, vol. Il p. 6061; C. Balescu, op, cit, p. 206-208, P. Demetrescu prindenile comercial, p. 161 2G. Ripert R. Robot, op. cit, vol. p. 517; M. de Juglart, B.Ippolit, op cit, vol. tl, p. 146, 8. Guyon, op. ot, voll, p. 91 1G. Ripert, R- Roblet, op, cf, vol. Ip. 518424 “TravAT DE DREPT COMERCIAL ROME ‘mpaitirea proftului. Avand posibiltatea s& aleagéi forma juridica @ societal comercial asociati vor decide, in condifile legi, asupra organizaii si functionari societati Din moment ce, indepiinindu-se formalitafile cerute de lege, societatea a doband personalitate juridic8, rolul vointei asociatilor se estompeaza, iar societatea dobandesi i un caracter insitufional', Societatea comercialé apare ca un grup organizat de perso: Gare, gratie personalititi juridice, actioneaza ca un subiect de drept distinct. Asocia pastreaz’ insa dreptul de a decide, in conditile actului constitutv si cu respectarea pr derilor legi, asupra societfi, putand modifica actul constitutiv ori chiar dizolva societatea: Din cole arditate, rezulta c& societatea comerciala este deopotriva contract $I inst tutie2, Chiar dac& nu se reduce la a fi numai un contract, deoarece este $i 0 persoang juridica, societatea comerciala are o origine contractual, care isi pune amprenta nu numa ‘supra constiuiri, ci si asupra organizarii gi functionari ei. ‘Aceste concluzii se intemeiaza pe cispozitile Legi nr. 31/1990. Ele isi pastreazs valabiitatea si in prezent, chiar dacé Legea nr. 31/1990 nu mai regiementeaza socis tale comerciale ci... societatile” definirea societatii comerciale §6. Tendinte noi 210. Caracterizare general. Pornindu-se de la rolul pe care 1! au societaile comet ciale Tn lumea contemporana, in doctrina dreptului comercial au aparut preocupari pent 0 redefinire a societatii comerciale* Promotorii acestor idei recunosc dubla natura juridica a societaiti_ comerciale, Jmbina o laturé contractuala (Vointa asociatilor) cu o latura instituionala, adic& person ltatea juridica (ca efect al legii). Dar, In concept lor, natura institutfonala este precum panitoare, in dauna naturiicontractuale care s-a erodat. Actul constitutiv nu mal este me s& realizeze 0 grupare de persoane, ci de a asigura afectarea unor bunuri in ve ‘organizatii societal. In consecint&, chiar o singura persoand are aptitudinea juridioa dé asigua capitalul necesar realizarii actvitai. Erodarea laturi contractuale impune, potrivit acestor concept, necesitatea relevatl structuri tipice de organizare a societafi. Instrumentul optim al organizari structuri tung fionale a societati 1 constituie intreprinderea, definita ca organizare sistemalicd a une acivititi cu ejutorul factorilor de productie. Societatea se prezinta, in esent, ca un mo de organizare juridica a intreprinderi ‘Avand in vedere aceste elemente, societatea comercial este definité cao intrepri az prin actul constitutiv, in vedere alizarii de benefici, ca subiect de drept autonom sau si far ta re afecta fe 4 bunurile necesare pentru a indepini, In conditi de rentabiltate, actele gi faptele de com: acfice obiectulutstatutar de activitate’ Pee coasld detnife a SOCeIAAT comercial exprima aoea tendinfa, manifestata in doc dreptului comercial, de ,publicizare” a unor institut ale dreptului comercial, tendints ca este diferita de conceptia clasica a societatii comerciale. ‘Ase vedea gM. Jeantin, op cit, p. 11-13 YS CkMtina, Sociotatle Gbmorciole, . 62. A se vedea si M. Toma, Al. Tiles, Cu privre la notund natura ried 9! funcile societati comercial, in Dreptul nr. 6/1992, p. 20 i urm; N. Tandéreanu, eatsade st practice pavind define $ caractensbile societal comercial, tm RDC nr. 4/2003, p. 75 9 urn.fETATILE PRIVIND ACTIVITATEA COMERCIALA Definitia unei institu juridice trobuie s8 retina acele elemente care exprima trasaturile saractoristice, de esenté, ale institufiel. Or, definitia data societaiii comerciale este vulne- bila pentru ca, pe de o parte, consider ca element esential ceea ce nu are aceasta joare si, pe de alta parte, nu retine anumite elemente care exprima esenta acestel ttt © Se susfine ca societatea comerciald este o intreprindere sau un mod de organizare juridica a intreprinderi, Este adevéirat ca activitatea societatii comerciale este organizata intreprindere. Dar acest element nu este, In sine, un element esenjial, Totodata, el nu sso de esenta societatii comerciale, deoarece el exist si in cazul societaii simple (Givile), precum si Tn cazul activitati’Inreprinzétorului individual. ‘Apoi, in definitie se omit elemente care cu adevairat reprezinta trasaturi definitori ale ociotti: pluralitatea asocialilor, fondul social format din aporturle asociatilor si actvitatea omuna pe care acestia o desfasoara. Cat priveste existenta, In perioada moderna, a societafi comerciale cu un singur ociat, ea reprezint& un aspect alipic, pe care legea ll ecunoaste cu caracter excepfional, in cazul societAtii cu réspundere limitatd. De aceea, nu ni se paré cd acest aspect parti cular ar trebui sé afecteze definitia traditionala a societatii comerciale. Acelasi lucru se poate spune si in privinta societatii comerciale fara personalitate juridica. Lipsa personalitti juridice reprezint& un caz exceptional, si nu un aspect care ar ui rotinut in definitia societatii comerciale. Toate aceste considerente ne conduc la concluzia c& incercarile de redefinire a socie- nu numai c este suscaptibila de obiecti sub aspect stintific, dar ea poate avea si unele gonsecinfe practice negative in interpretarea dispezifilor legale care guverneaza regimul ridic al societafior comerciale. De aceea, consideréim ca definitia traditional a societal pastreaza valoarea gi In actuale. Ea reprezinta cheia de bolts a Subsectiunea a Ia Elementele specifice ale contractului de societate care se aflé la baza societatii privind activitatea comerciald §1. Nofiuni generale 211. Precizari prealabile. Din defintia dat& societati privind activitatea comercialé @ ultat c, prin incheierea contractului de societate, asocialii realizeaza o trpla infelegere. Ih primul rnd, asociatii convin sa puna ceva In comun, adic fiecare asociat se obliga 84 aduc anumite bunuri in sociotate. Acgasta contribute a asociatlor poarté denumirea sau miza. in_al doilea rand, asociatii pun laolalta anumite bunuri cu intentia de a coopera la sfagurare: ‘comun 0 activitate comercialé, precum si impaitirea profitului Prin aceste elemente, contractul de socistate se deosebeste de alte contracte, cum ‘Sunt contractul de vanzare-cumparare, locafiune, imprumut etc.“TRATAT DE DREPT COMERCIAL ROM ‘Aceste elemente sunt indisponsabile pentru existenta contractului de societate; j absonta unuia dintre ele, contractul nu va fi nul, dar el nu va fi un contract de societate! §2. Aporturile asociatilor A. Regimul juridic al aporturilor 212, Nofiunea aportului. Aceasté notiune are un sens juridic si unul etimologic. Sub aspect juridic, prin aport se infelege obligatia pe care si-o asumé fiecare asodi de a aduce in sociotate in anurmt bun, 0 valoare patrimonial&, Operatiunea este analizal Tcheiat intre asociati si vitoarea societate comerciala (contractul de aporl ‘asociatul devine debitor al societafi, cu toate consecinfele care dec din aceasté calitate. Potrivit art. 1882 alin. (3) C. civ., flecare asociat trebuie SA contribuie la constitu societati prin aporturi banestl, in bunuri, tn prestafi sau cunostinte specifice. "Sub aspect mol imologi ‘noliunea de aport desemneaza chiar buNUT adus in societal de ctre asociat —“Dagr sensu! juridic este sensul propriu al notiunii de apor, totusi, notiunea este folosit siin sensul ei etimologic. 213. Obiectul aportului, Aportul poate avea ca obiect orice bun cu valoare eco micd al asociatulu, care prezinta interes pentru activitatea societati Potrivt art. 1884 C. civ, prin contractul de societate, asocialii se obliga sa cooperezs pentru desfagurarea unei activitati si sa contribuie la aceasta prin aporturi banest i unuri in prestati sau cunostinfe specifice. Deci aportul poate fi in numerar, in bunuri in prestatii sau cunostinfe specifice a) Aportul in numerar. Acest aport are ca obiect o sum de bani pe care asociatul s ovigias 0 transmila societati ‘Intrucét sumele de bani sunt indispensabile pentru acoperirea cheltuielilor de constituire a societati si inceperi actvitat e in numerar sunt obliga tori la constituirea societati,indiferent de forma el (art. 16 din Legea nv. 31/1 De observat cA legea impune obligativitatea aportului in numerar, fara a stabil plafon minim al acestuia®. In consecinfa, asociatii sunt liberi sé decida asupra, ‘cuantut lui aportului in numerar, in functie de nevoile consiituini societ&fir sf Tnceperi activi acesteia, tul In numerar poate fi in lei sau in valuta’. Dar, potrvit lagi, numai nerezidenf pot tee plaiain valu Age vedea: DD. Gerota, Curs de societal comerciale, p. 37; LL. Georgesou, op cil, vol. lp. 75, 2 Gonttoctul de apor are caracter oneros 51 esle transla de dreptur, in cazul aporturior constitute ‘capital social A'se vedea Y. Guyon, op. ct, vot I, p. 85. Ase vedea gi O. CBpatina, Societapile comercial Inforpreterea unsprudentel, In RDC rv. 1/1888, p. 14 *SCSJ, com, dae. ar. 117/199, in Drepiul nr. 5-6/1998, p. 198). + Suma de bani se depune In contul deschis la banca pertiu vitoarea socitate, A se vedes ©. Tura [Aportul in numerar. Stucco drept comparat, in Dreptl nr. 4/2008, p- 263 gi ur i Aportul Tn numerar confera asociatulul un dept la parle de interes, partie sociale sau act corespunestoare capilaull subscris. ar nu un drept de proprietate asupra bunuiul cumparat din aportul i humerar, propriateral Bunuul este societatea, Tait 3 cin Lagea nr. 31/1990, informa sa iial, prevedea, pentru societates cu raspundere limita @ aporturte In natura vor putea reprezenta cel mult 60% din capital social "Tse vadea O. Capatina, Socieiaie comersiale, p. 173. ®t 8 din Reguamentul Banci Najjonale a Romaniei nr. 4/2008 privin regiml valutar