Literatur des mittelalterlichen Europas

Mittelalterliche Literatur – Literatur aus der Zeit, die in der Spätantike (IV - V Jahrhunderte) beginnt
und im XV. Jahrhundertendet.
Die frühesten Werke, die den größten Einflussauf die spätere mittelalterliche Literatur hatten, waren
die christlichen Evangelien (1. Jahrhundert), die religiösen Hymnen von Ambrosius dem Mediolaner
(340—397), das Werk des hl. Augustinus („Bekenntnis"). 400 Jahre; "Über die StadtGottes" (410-
428), eine Übersetzung der Bibel ins Lateinische von Jerome Stridon (vor 410) und anderen Werken
der lateinischen Kirchenväter und Philosophen.
Die Entstehung und Entwicklung der mittelalterlichen Literatur wird von drei Hauptfaktoren
bestimmt: den Traditionen der Volkskunst, dem kulturellen Einfluss der Antike und dem
Christentum.
Der Höhepunkt der mittelalterlichen Kunsterreichte in den XII-XIII Jahrhunderten. Zu dieser Zeit
waren seine wichtigsten Errungenschaften gotische Architektur (Kathedrale Notre Dame), ritterliche
Literatur und ein Heldenepos.
Das Aussterben der mittelalterlichen Kultur und ihr Übergang zu einer qualitativ neuen Phase – der
Renaissance – ereignete sich im 14. Jahrhundert in Italien, im 15. Jahrhundert in anderen Ländern
Westeuropas.
Dieser Übergang wurde durch die sogenannte Literatur der mittelalterlichen Stadt vollzogen, die
nach einem ästhetischen Plan einen vollständig mittelalterlichen Charakter hat und ihre Blütezeit im
14. und 16. Jahrhundert erleb.

Literatura medievală – literatura din perioada care începe în antichitate târzie (secolele IV - V) și se
termină în secolul al XV-lea subțire. Primele lucrări care au avut cea mai mare influență asupra
literaturii medievale ulterioare au fost Evangheliile creștine (secolul I), imnurile religioase ale lui
Ambrose Mediolians (340-397), lucrarea Sfântului Ioan Botezătorul. Augustin ("Mărturisirea"). 400 de
ani; "Despre orașul lui Dumnezeu" (410-428), o traducere a Bibliei în latină de Jerome Stridon (înainte
de 410) și alte lucrări ale Părinților și Filosofilor Latini. Originea și dezvoltarea literaturii medievale
este determinată de trei factori principali: tradițiile de artă populară, influența culturală a antichității
și creștinismului. Apogeul artei medievale a atins apogeul în secolele XII-XIII. La acea vreme, cele mai
importante realizări ale sale erau arhitectura gotică (Catedrala Notre Dame), literatura cavalerească și
o epopee eroică. Extincția culturii medievale și trecerea acesteia la o nouă fază calitativă – Renașterea
– au avut loc în secolul al XIV-lea în Italia, în secolul al XV-lea, în alte țări din Europa de Vest. Această
tranziție a fost efectuată de așa-numita literatură a orașului medieval, care, conform unui plan
estetic, are un caracter complet medieval și a experimentat zilele sale de glorie în secolele al XIV-lea și
al XVI-lea.