1 Cercetările privind apariţia primelor forme de viaţă sugerează că:

A. ARN-ul a fost primul acid nucleic sintetizat

A. ADN-ul a dirijat sinteza primelor polipeptide
B. ARN nu putea cataliza autoreplicarea în condiţiile existente pe planetă
C. Nu a fost posibilă cuplarea mai multor tipuri de ARN cu proteine diferite în condiţiile
existente pe planetă
D. Toate cele de mai sus

2 Proteinele uniport au următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:

A. Coeficientul de partiție K este irelevant în cazul moleculelor transportate
E. Fiecare uniporter transportă mai multe tipuri de molecule
F. Există Vmax pentru acest tip de transport
G. Rata difuziei facilitate prin uniporteri este superioară celei prin difuzia simplă
H. Sunt molecule mici hidrofile

3 Care din următoarele evenimente celulare sunt procese pasive:

A. Difuzie simplă,osmoză,pompare ionică
I. Difuzie simplă,pompare moleculară,fagocitoză
J. Transport prin ionofori,transportul glucozei prin plasmalema enterocitelor,osmoză
K. Difuzie simplă,osmoză,difuzie facilitată
L. Transportul aminoacizilor prin plasmalema eritrocitelor,simportul Na+/glucoză,difuzia
simplă

4 Difuzia facilitată de proteine cărăuș  NU este caracterizată de unul din următoarele aspecte:
A. Are la bază mecanismul de ping-pong –modificare conformațională reversibilă
M. Sensul trecerii substanţelor prin plasmalemă este determinat de gradientul de
concentraţie
N. Moleculele au dimensiuni relativ mari
O. Solubilitatea în lipide este scăzută
P. Schimbările conformaționale au la bază fosforilarea/defosforilarea proteinei

5 MDR-ATP-aza numită și proteina P170:

A. Este situată în REN
Q. Este o proteină cărăuș
R. Realizează o translocare de grup
S. Este supraexprimată în celulele tumorale
T. Este implicată în mecanismul transcitozei

6 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la MDR-ATP-aza(P170) este corectă?:

A. Este o proteină transmembranară
U. Utilizează energia furnizată de ATP pentru a pompa molecule hidrofobe
V. Este exprimată în ficat,rinichi și intestin
W. Toate cele de mai sus
X. Nici una din cele de mai sus

7 Caracteristicile receptorilor intracelulari ce reglează în urma activării transcripția unor gene

includ următoarele cu EXCEPȚIA:
A. Situs de legare la ADN
Y. Un domeniu membranar de legare a moleculelor semnal
Z. Pot fi activați de molecule solubile în lipide
AA. Modificarea conformației după legarea moleculei semnal
8 Ce enzime activează diacilglicerolul (DAG)în cadrul căii de semnalizare fosfoinositidice:
A. protein kinaza A
BB. proteinkinaza C
CC. MAP kinaza
DD. Tirozin kinaza
EE. Fosforilaza b

9 Un receptor leagă o moleculă hormonală pe fața externă a plasmalemei și activează o

proteinkinază în interiorul celulei;în acest caz receptorul este:
A. O proteină membranară periferică
FF. O proteină membranară intrinsecă
GG. O proteină transmembranară ce transmite un semnal de natură lipidică către
interiorul celulei
HH. O proteină membranară periferică ce transmite informația primită de la
molecula hormonală prin intermediul unor molecule fosfolipidice
II. O proteină membranară intrinsecă care poate activa o proteină G

1 Etapa intramembranară de semnalizare prin hormoni polipeptidici NU include:

0 A. subunitatile α ale proteinei G
JJ. Activarea unor receptori nucleari
KK. adenilat ciclaza
LL. subunitatile βγ ale proteinei G
MM. receptori membranari

1 Etapa intracitoplasmatică a transmiterii de informaţii prin hormoni polipeptidici include:

1 A. existenţa unei zone receptoare capabilă să recunoască o anumită structură de
moleculă hormonală
NN. prezenţa unei zone de amplificare reprezentată de adenilatciclază
OO. existenţa unui traductor care preia informaţia de la receptorul activat şi o
transmite amplificatorului.
PP. activarea adenilatciclazei care amplifică informaţia primită de la complexul
hormon-receptor.
QQ. toate de mai sus

1 Interacțiunea actină-miozină este reglată de :

2 A. GTP și temperatură
RR. Tropomiozină și trei troponine-C,I,T
SS. Numai de ionii de Ca2+
TT. Profilină
UU. Nici una din cele de mai sus

1 Care din următoarelor proprietăţi este comună microfilamentelor de actina și microtubilor:

3 A. structuri dinamice, polarizate
VV. 2 capete globulare
WW. abilitatea de a se lega la membranele organitelor celulare
XX. activitatea ATP-azică
YY. domenii de legare a capului de miozina

1 Care din următoarele caracteristici NU sunt adevărate pentru filamentele intermediare:

4 A. Formează lamina nucleară
ZZ. Oferă stabilitate mecanică celulelor animale
AAA. Compoziţia proteică este specifică ţesutului în care se găsesc
 BBB. Sunt formate din monomeri globulari ce polimerizează pentru a forma fibre
CCC. Includ filamenetele de keratină din celulele epiteliale

1 Cilii vibratili au următoarele proprietăți cu EXCEPȚIA:

5 A. Au un miez format din microtubi
DDD. Au o rădăcină care are o structură similară cu cea a unui centrozom
EEE. Au o zonă intermediară, în care dispare dubletul central de microtubi
FFF. Fiecare microtub A din dubletele periferice are două brațe de kinezină
GGG. Dubletul central de microtubi posedă un perete complet

1 Din punct de vedere molecular la nivelul joncțunilor impermeabile sunt localizate :

6 A. Cateninele,vinculina,plakoglobina
HHH. Proteine din familia MAGUK,GTP-aze,tirozin-kinaze non-receptoare
III. Actinina,selectinele
JJJ. Toate cele de mai sus
KKK. Numai B și C

1 Selectinele reprezintă :
7 A. Molecule implicate în imunitate
LLL. Glicoproteine intrinseci cu rol în medierea interacțiunilor dintre leucocite și
peretele vascular la locul inflamației
MMM. Proteine cu rol în transportul ionic
NNN. Molecule ce mediază interacțiunea specifică a limfocitelor cu unele celule
pentru realizarea unui răspuns imun
OOO. Proteine ce mediază adezivitatea între celulele non-imune

1 Joncțiunile de adezivitate în bandă formează:

8 A. O structură ce blochează trecerea ionilor și macromoleculelor
PPP. Structuri ce fac legătura între celulă și matricea extracelulară
QQQ. Împreună cu joncțiunile impermeabile la nivelul celulelor epiteliale complexul
joncțional apical
RRR. Structuri care ancorează filamentele intermediare din celule
SSS. Doar B și D

1 Printre caracteristicile contactelor focale NU se regăsește una din următoarele:

9 A. Conțin fascicule de filamente de actină
TTT. Permit celulelor să rămînă intim asociate cu filamentele matricei extracelulare
UUU. Sunt structuri care se leagă la receptorul pentru fibronectină
VVV. Împiedică anumite tipuri de mișcare celulară
WWW. Printre proteinele structurale din matrice la care se conectează se numără
colagenul

2 Caderinele au următoarele roluri cu EXCEPȚIA:

0 A. Pot activa receptorul pentru fibronectină
XXX. Mediază adezivitatea celulară Ca2+-dependentă
YYY. Transmit semnale de la matrice către citoplasmă
ZZZ. Sunt proteine transmembranare de legătură
AAAA. Sunt implicate în edificarea joncțiunilor celulă-celulă

2 La nivelul desmozomilor se descriu următoarele structuri cu EXCEPȚIA:

1 A. Două plăci citoplasmatice în care se ancorează filamente de keratină în cazul
 celulelor epiteliale
BBBB. Filamente de desmină în cazul miocardului
CCCC. Inele formate din filamente de actină
DDDD. Toate cele de mai sus
EEEE. Doar B și C

2 Joncțiunile de tip desmosomal diferă de hemidesmozomi prin următoarele cu EXCEPȚIA:

2 A. prezintă localizări diferite în membrană
FFFF. elementele citoscheletului care participă la formarea lor sunt filamente
intermediare
GGGG. proteinele transmembranare sunt diferite
HHHH. ultrastructura lor diferă la nivel subplasmalemal
IIII. conectează elemente tisulare diferite

2 Matricea extracelulară NU include:

3 A. Glicozaminoglicani
JJJJ. Proteoglicani
KKKK. Acid hialuronic
LLLL. Heparina
MMMM. Vimentina

2 Funcțiile proteoglicanilor din matricea extracelulară NU includ:

4 A. Agregarea lor în prezența cationilor divalenți ce determină o vîscozitate mai mare a
matricei deosebit de utilă celei ce înconjură articulațiile
NNNN. Pot lega molecule semnal
OOOO. Funcţie în ghidarea celulelor embrionare
PPPP. Acționează ca un filtru molecular
QQQQ. Rol în formarea aparatului de filtrare renal

2 Membrana bazală:
5 A. Are aceeași structură moleculară în toate țesuturile
RRRR. Formează un suport pe care pot migra celulele în cadrul proceselor de
regenerare tisulară
SSSS. Organizează lipidele în plasmalemele adiacente
TTTT. Proprietățile filtrante sunt conferite în special de laminină
UUUU. Este formată din polianioni

2 Condroitin sulfatul este un GAG. În care din următoarele structuri celulare considerați că
6 putem găsi forma finală a acestei molecule?
A. Lumenul RER
VVVV. REN
WWWW. Complexul Golgi - cisternele din zona trans
XXXX. Mitocondrii
YYYY. Ribosomi

2 Codonii stop au ca rol:

7 A. Inserţia unui factor de eliberare la nivelul locului A din ribosom
ZZZZ. Inserţia unei molecule de apă la nivelul locului A din ribosom
AAAAA. Inserţia unui AA-ARNT pe locul P
BBBBB. Inserţia unei molecule GTP pe locul E
CCCCC. Desfacerea ribosomului
2 Reticulul endoplasmatic neted:
8 A. Apare adesea sub formă de vezicule
DDDDD. Uneori prezintă ribozomi ataşaţi la membrana sa
EEEEE. Este predominant în celulele în care au loc procese de detoxifiere
FFFFF. Este întâlnit doar în hepatocite
GGGGG. Este implicat in fagocitoza

2 Enzima marker a reticulului endoplasmatic este:

9 A. ATPaza
HHHHH. Manozo-6-fosfataza
IIIII. Glucozo-6-fosfataza
JJJJJ. Reticulina
KKKKK. Uricaza

3 În camera externă mitocondrială, enzima marker este:

0 A. ATP-aza
LLLLL. Proteina G
MMMMM.Cardiolipina
NNNNN. Monoaminoxidaza
OOOOO. Urat-oxidaza

3 Electronii din ciclul Krebs sunt colectaţi de o enzimă mobilă a lanţului respirator care îi
1 transmite complexului III, şi anume:
A. Cardiolipina
PPPPP. ATP-aza mitocondrială
QQQQQ. Coenzima Q
RRRRR. Citocrom c oxidază
SSSSS. Citocrom c reductaza

3 Motorul molecular pentru ATP- sintetaza este :

2 A. Fluxul de electroni spre camera externă
TTTTT. Densitatea mare de protoni din camera externă care va conduce la apari ția
unui flux prin membrana internă spre matricea mitocondrială
UUUUU. Transferul de protoni din matricea mitocondrială spre camera externă
VVVVV. Energia furnizată de GTP
WWWWW. Energia furnizată de ATP

3 Următoarele afirmații sunt valabile pentru afecțiunile metabolice ala lanțului respirator
3 mitocondrial cu EXCEPȚIA:
A. Pentru diagnostic necesită identificarea anomaliilor morfologice mitocondriale
XXXXX. Se numesc citopatii mitocondriale
YYYYY. Necesită identificarea unor anomalii la nivel molecular-prezența acidozei lactice
ZZZZZ. Sunt prezente la pacienți cu insuficiență hepatică
AAAAAA. Nu afectează procesele de sinteză și secreție celulară

3 Enzima marker a membranei interne mitocondriale este:

4 A. Monoaminoxidaza
BBBBBB. ATP-sintetaza
CCCCCC. Nucleotid-fosfokinaza
DDDDDD. Cardiolipina
EEEEEE. Uratoxidaza
3 În care dintre fazele interfazei are loc intervenția lui p53
5 A. Faza G1
FFFFFF. Faza G2
GGGGGG. Faza G3
HHHHHH. Faza S
IIIIII. Faza M

3 În celulele care se divid:

6 A. Membrana nucleară se fragmentează în timpul profazei
JJJJJJ. Nucleolul este implicat în biogeneza peroxizomilor
KKKKKK. Atât profaza cât şi metafaza apar în timpul fazei S a ciclului celular
LLLLLL. În interfaza celula este inactiva metabolic
MMMMMM. Existenta punctului de restrictie in etapa G1 explica proliferarea
necontrolata a celulelor tumorale

3 După gradul de asemănare morfo-funcțională dintre celula mamă și cele două celule fiice
7 mitoza somatică se clasifică în
A. Homeotipică, heterotipică, homo-heterotipică
NNNNNN. MitozaI și mitozaII
OOOOOO. Mitoza de dediferențiere și mitoza diferențiată
PPPPPP. Diviziunea I și diviziunea homeotipică
QQQQQQ. Amitoză și mitoză de dediferențiere

3 Care dintre următoarele NU FACE parte din rolurile mitozei:

8 A. Vindecarea leziunilor
RRRRRR. Creștere
SSSSSS. Producerea de gameți din celule
TTTTTT. Înlocuirea celulelor moarte
UUUUUU. Împărțirea genomului între cele două celule fiice

3 Efectul citotoxic al radicalilor liberi asupra celulelor senescente constă în:

9 A. Oxidarea glucidelor
VVVVVV. Oxidarea fosfolipidelor membranare
WWWWWW. Oxidarea proteinelor
XXXXXX. Oxidarea glicolipidelor
YYYYYY. Fosforilarea oxidativă

4 În lizozomii secundari ai celulelor senescente se acumulează reziduuri de:

0 A. Pigmenţi
ZZZZZZ. Metaboliţi
AAAAAAA. Lipofuscină
BBBBBBB. Produşi nedigeraţi
CCCCCCC. Proteine

4 O caracteristică principală a celulelor senescente este:

1 A. Creşterea potenţialului proliferativ
DDDDDDD. Creşterea elasticităţii vaselor de sânge
EEEEEEE. Scăderea permeabilităţii endoteliului vascular
FFFFFFF. Creşterea capacităţii endoteliului vascular de a produce substanţe vaso-
active
GGGGGGG. Scăderea potenţialului proliferativ
4 Care din următoarele modificări este caracteristică pentru celulele senescente:
2 A. Aglomerarea mitocondriilor
HHHHHHH. Creşterea bazofiliei citoplasmei
IIIIIII. Picnoză nucleară
JJJJJJJ. Scăderea numărului şi mărimii lizozomilor
KKKKKKK. Dispariţia plsamalemei

4 Inactivarea copierii multiple a secvenţelor ADN în cadrul senescenței celulare implică:

3 A. inactivarea secvenţială a genelor repetitive
LLLLLLL. activarea secvenţială a genelor repetitive
MMMMMMM. inactivarea genelor bcl-2
NNNNNNN. activarea genelor bax-2
OOOOOOO. inactivarea genelor bax-2

4 Apoptoza se caracterizează prin:

4 A. Dezorganizarea citoscheletului si fragmentarea materialului genetic
PPPPPPP. Hipertrofierea RER
QQQQQQQ. Îngroșarea plasmalemei
RRRRRRR. Se bazează pe acțiunea unor flipaze
SSSSSSS. Creșterea numărului de nucleoli

4 Cele mei importante modificări morfologice în citoplasma celulelor tumorale se produc la

5 nivelul:
A. Citoscheletului
TTTTTTT. RER
UUUUUUU. Mitocondriilor
VVVVVVV. Lizozomilor
WWWWWWW. Peroxizomilor

4 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la proto-oncogene nu este corectă?

6 A. Au fost iniţial identificate în retrovirusuri
XXXXXXX. Includ gene ce codează factori de creştere
YYYYYYY. Includ gene ce codează tirozin-kinazele
ZZZZZZZ. Includ gene ce codează serin-kinazele
AAAAAAAA. Sunt activate de AMPc

4 Expresia slabă a proteinei tumoro-supresoare p53 poate fi reglată în:

7 A. Etapele transcripţională şi post-transcripţională
BBBBBBBB. Etapa transcripţională
CCCCCCCC. Etapa post-transcripţională
DDDDDDDD. Etapele transcripţională şi post-translaţională
EEEEEEEE. Etapa translaţională