LP1: Pregatirea materialului biologic in vederea efectuarii analizelor de

laborator

SÂNGELE = țesut lichid, eterogen

• alcătuit din 2 faze:
1.lichidă = plasmă
-50-60% din volumul sanguin
- lichid transparent, ușor gălbui
- H2O, substante anorganice (Na, K, Ca,
Mg, Zn, Fe, fosfat, clorură, bicarbonat), substante organice azotate (proteine, uree,
creatinină, bilirubină), substante organice neazotate (glucoză, colesterol, TG, AG
liberi, fosfolipide)
2.solidă = elemente figurate
- 40-45% din volumul sanguin
- eritrocite, leucocite, trombocite
RECOLTAREA SÂNGELUI:
Cum se realizeaza prelevarea?
- pacientul este invitat să se așeze pe un scaun
- se aplică garoul deasupra plicii cotului
- se sterilizează zona în care urmează să se realizeze puncția
- pacientul trebuie să strângă pumnul pt. a se produce stază (și datorită garoului)
- se face puncția cu siringa în vena plicii cotului
- se prelevează sângele
Cu ce instrumente se poate realiza recoltarea sângelui?
A. cu siringa- tehnică utilizată rar în prezent
B. cu sistemul holder și vacutainere (= recipiente vidate)
- dopurile vacutainerelor au diferite culori și fiecare culoare indică prezența /
absența unui anumit anticoagulant
 Fig 1. Sistem holder + vacutainer Fig 2. Vacutainere
- vacutainere fără anticoagulant – utilizate pt. aproape orice analiză biochimică
!!! în urma centrifugării sângelui (fara anticoagulant) se obține:
➔ serul sanguin (supernatant)

➔ cheagul sanguin (sediment)

Exemple:
- tub de sticlă cu dop roșu – activează coagularea în mod natural
- tub de plastic cu dop roșu – conține Si ca activator al coagulării
- cu dop cafeniu – conține ca activator al coagulării și gel de acril care separă serul
de cheagul de sânge
- cu dop portocaliu (conține ca activator al coagulării trombina) – timp de
coagulare: 5 minute
- vacutainere cu anticoagulant
Anticoagulantii împiedica coagularea sângelui prin 2 mecanisme:
- legarea calciului: EDTA, citrate de K, NaF, KF,etc
- inhiba formarea factorilor implicati in cascada coagularii: heparinat de Na

!!! în urma centrifugării sângelui (cu anticoagulant) se obține:

➔ plasma sanguină (supernatant)

➔ elemente figurate (sediment)

Exemple:
- cu dop verde (heparinat de Li) – utilizat pt. aproape orice analiză biochimică
- cu dop verde deschis (heparinat de Li și un gel care separă plasma de elementele
figurate) – poate fi utilizat pt. aproape orice analiză biochimică
- cu dop gri (KF și EDTA) – utilizat la determinarea glucozei
- fluorura inhibă glicoliza
- dacă lăsăm sângele e lasat în repaus în eprubetă, hematiile vor
consuma glucoza -> val. glicemiei obținuta peste 4-6h va fi fals scăzută
- cu dop mov (anticoagulant: EDTA) – se utilizează pt. mai multe tipuri de analize:
analize hematologice din sânge integral (hemograma, grupe sanguine),
determinarea Hb glicozilate (parametru de evaluare a metabolismului glucidic)
- cu dop albastru (anticoagulant: citrat de Na) – se utilizează pt. testele de coagulare
- cu dop negru (anticoagulant: citrat de Na) – se utilizează pt. VSH (viteza de
sedimentare a hematiilor) = indicator în infecții și inflamații

ERORI LEGATE DE RECOLTAREA SÂNGELUI:

- alimentația pacientului (recoltarea se face după un post alimentar de 10-12h;
cafeina crește glucoza și scade timpul Quick)
- anticoagulantul folosit (vezi exemplul de mai sus cu KF si EDTA)
- medicația co-administrată
ERORI LEGATE DE PRELUCRAREA SÂNGELUI (POSTRECOLTARE):
- hemoliza (liza hematiilor):
->serul/plasma devine mai roșie
-> în momentul în care are loc liza hematiilor, anumite enzime care se găsesc în
interiorul celulelor ajung în fluxul sanguin -> vor apărea valori fals crescute pentru
o serie de enzime LDH, ALAT, ASAT, etc
- plasma/serul icteric: culoarea caracteristică acestora interferă semnificativ în
determinările colorimetrice
- plasma/serul lipemic: datorită prezenței chilomicronilor în ser – indică faptul că
pacientul a mâncat recent
Video: https://www.youtube.com/watch?v=SHx_P08m3_Y&list=PLwYICl63HBzk9-kb-
i3uDQthQAz3JuRTW&index=17
URINA = lichid biologic, produs al excreției renale
-se pot recolta 2 tipuri de urină:
A. PRIMA URINĂ DE DIMINEAȚĂ
- pentru determinările CALITATIVE (proteine, glucoză, bilirubină, urobilinogen,
corpi cetonici)
- mult mai concentrată decât urina din timpul zilei
B. URINA RECOLTATĂ PE UN INTERVAL DE 24h
- pentru determinările CANTITATIVE (proteine totale urinare, glucide, electroliți)
- prima urină de dimineață nu se ia în considerare
- toate celelalte urini se colectează
- dimineața următoare, urina de dimineață se va colecta doar pentru măsurarea
volumului urinii, nu se va adăuga la restul cantității de urină
- urina se recoltează într-un recipient steril
- din volumul colectat în 24h se prelevă 50-100 mL și se transportă la laborator
- se păstrează la frigider: 4 grade C
Examenul sumar de urina
a) examen macroscopic
1) volumul: doar in cazul urinii recoltate pe un interval de 24h
2) aspectul
3) culoarea
4) mirosul
b) examen biochimic- se determina cu ajutorul stripurilor urinare
1) densitatea urinara
2) pH-ul
3) leucocitele
4) nitriti
5) proteinele (albuminele)
 6) glucoza
7) corpi cetonici
8) bilirubina
9) urobilinogen
10) hematii

Fig 3. Stripuri urinare

c) examen microscopic al sedimentului urinar
Video: https://www.youtube.com/watch?v=uxBCLb5cQpc

Metode de separare: Centrifugarea

- componentele amestecului se separă pe baza densității

- partea inferioară: densitatea mai mare (SEDIMENT)
- partea superioară: densitatea mai mică (SUPERNATANT)

Factorii care influenteaza viteza de sedimentare:

Direct proporțional:
-diferența dintre cele doua faze (particule-mediu)
-distanta dintre particular si axul de rotatie
-turatia (rotatii/minut)
Invers proportional:
-vascozitatea mediului
Timpul de centrifugare depinde:
Direct proportional:
- vascozitatea mediului
Invers proportional:
- turatia (rotatii/miunut)
- dimensiunea particulelor
-diferenta de densitate particular-lichid
Aparatura: Centrifuga (alcatuit dintr-un dispozitiv în care se așează probele și um ax, numit
rotor, în jurul căreia se rotesc probele)

Fig 4. Centrifuga
Rotorul poate fi:
-orizontal
-vertical
-unghiular
Clasificare dupa viteza de operare:
a) centrifugi de viteza joasă: până în 6000 rpm
b) centrifugi cu viteza mare: până la 25 000 rpm,
-au sistem de racire
c) ultracentrifugi: până la 60 000 rpm
-prevăzute cu sistem de răcire
-sunt operate sub vid
-utilizată pentru separarea organitelor celulare, lipoproteinelor plasmatice și determinarea
masei moleculare a proteinelor, poliglucidelor

Video: https://www.youtube.com/watch?v=XAhBzUosvsU