Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AH + HO
- A- + H2O
În ecuaţia Henderson-Hasselbalch, care se aplică la soluţiile tampon, raportul A-/HA
apare ca funcţie logaritmică. Prin urmare, modificări ale raportului A-/HA duc la mici schimbări
de pH, în domeniul de lucru al tamponului. Acesta este determinat de pKa-ul sistemului.
Cele mai folosite sisteme tampon conţin raporturi molare egale de acid şi bază conjugată.
În acord cu ecuaţia Henderson–Hasselbalch, dacă [A-]=[HA], atunci pH=pKa. Domeniul efectiv
pentru sistemele tampon este de 2 unităţi pH centrat pe valoarea pKa, adică intervalul pKa±1.
Prin urmare, sistemele tampon acţionează cel mai bine când raportul [HA]/[A-] este între 10 şi
1/10.
Capacitatea de tamponare depinde de volumul tamponului şi de concentraţia celor doi
componenţi. Soluţiile tampon fiind mai eficiente atunci când au concentraţii mai mari. De
remarcat că molaritatea unui tampon se referă totdeauna la concentraţia totală a speciilor
tamponului. Astfel, un tampon 0,5 M H2PO4-/HPO42- va avea [H2PO4-]+[HPO42-] = 0,5 moli/l.
Capacitatea de tamponare este definită, uzual, ca fiind numărul de echivalenţi de H+
(respectiv OH-) care sunt necesari pentru a schimba pH-ul unui volum dat de tampon cu o
unitate de pH.
pH = pK + log
[A ] −
[ HA]
b) la o cantitate cunoscută de HA (sau A-) se poate adăuga o cantitate de bază (sau acid)
până la atingerea pH-ului dorit iar amestecul se diluează în continuare până la volumul
stabilit.
Valoarea pKa în sânge a acestui sistem cuplat, în condiţii fiziologice, este pKa=6,1. pH-ul
normal al sângelui fiind pH=7,4 se pot calcula, pe baza ecuaţiei Henderson-Hasselbach,
concentraţiile sanguine de CO2 şi HCO3– necesare menţinerii pH-ului fiziologic:
–
Condiţiile fiziologice care satisfac această condiţie sunt: [HCO 3]=24mM şi
–
[CO2]=1,2mM. În locul raportului [HCO3 ]/[H2CO3], un raport mai practic este
[HCO3-]/pCO2, unde pCO2 reprezintă presiunea parţială a dioxidului de carbon din sânge.
Scăderea acestui raport duce la acidoză, iar creşterea lui la alcaloză.
–
În funcţie de modul în care variază cantităţile de CO2 şi HCO 3 se va modifica şi valoarea
pH-ului sanguin:
• Modificarea pH-ului sanguin datorată schimbării [CO2] se numeşte acidoză ([CO2]
creşte) sau alcaloză ([CO2] scade) respiratorie.
–
• Modificarea pH-ului sanguin datorată schimbării [HCO 3] se numeşte acidoză ([HCO–3]
–
scade) sau alcaloză ([HCO 3] creşte) metabolică.
• În organism aceste modificări au loc fie la nivelul plămânilor (modificări respiratorii ale
–
[CO2]), fie la nivelul rinichilor (modificări metabolice ale [HCO 3]). În acest fel se
desfăşoară permanent o reglare a pH-ului la valoarea de 7,4 prin compensarea acidozei
sau alcalozei respiratorii cu alcaloza sau acidoza metabolică.
2-
B. Sistemul tampon fosfat (HPO4 /H2PO4-)
Ecuaţia globală după care funcţionează acest sistem tampon este:
HPO42- + H+ H2PO4-
Raportul HPO42-/H2PO4 trebuie să fie 4/1 (pKa=6,8) pentru a menţine pH-ul sângelui
la valoarea 7,4. Deoarece fluidul extracelular nu conţine cantităţi mari de fosfat, sistemul
tampon al fosfaţilor acţionează mai mult intracelular, unde împreună cu proteinele reprezintă
principalele sisteme tampon intracelulare. La nivel renal, sistemul tampon fosfat acţionează
pentru neutralizarea H+ secretat de către rinichi în urină, nivelul de H+ secretat de către rinichi
fiind mai mare în prezenţa tamponului. Sistemul tampon fosfat nu joacă nici un rol în eliminarea
H+ secretat, ci doar în neutralizarea acestuia, de aceea H+ secretat de către rinichi trebuie să fie
eliminat pentru a nu se depăşi capacitatea de tamponare a sistemului tampon.
Prot + H+ Prot +H
La nivel plasmatic, albumina este capabilă să neutralizeze H+ provenit chiar şi din acidul
carbonic.
D. Sistemul tampon al hemoglobinei
În eritrocite, hemoglobina reprezintă principalul sistem tampon care acţionează prin
intermediul grupărilor imidazolice ale resturilor de histidină. Ca şi în plasmă, în eritrocite sunt
neutralizaţi H+ generaţi de către CO2 rezultat din catabolismul celular. Hemoglobina
neutralizează (tamponează) acest exces de proton prin două modalităţi:
- Tamponare prin grupările ionizabile la valoarea pH=7,2 din eritrocite. Acestea cuprind
cele 4 grupări amino-terminale ale globinelor şi azotul heterociclului imidazolic din
catenele laterale ale resturilor de His:
Hb + H+ H+Hb
- Efectul Bohr în care H+ rezultat din CO2 + H2O ↔ HCO3- + H+ sunt incluşi în eritrocit şi
transportaţi sub formă de HHb+ la plămâni unde are loc reacţia inversă
HCO3- + H+ ↔ CO2 + H2O, după care CO2 va fi eliminat prin respiraţie.
Parte practică:
1) Prepararea demonstrativa de catre cadrul didactic a 100 mL soluție tampon
CH3COOH/CH3COONa cu pH 4.8
2) Verificarea capacitatii de tamponare
Materiale și aparatură:
pH = pK + log
[A ]
−
[ HA]
Pentru a obţine soluţia tampon cu pH=4.8 se ţine cont că pKa pentru acidul acetic este
4,76 şi se calculează raportul concentraţiilor molare ale celor două soluţii.
V[CH3COONa]/V[CH3COOH]=1,09.
Ştiind volumul de soluţie tampon care trebuie obţinută prin amestecarea celor două
componente V[CH3COOH] + V[CH3COONa]=100 mL, se calculează cele două volume care trebuie
amestecate:
V[CH3COONa] = 1,09 V[CH3COOH];
1,09 V[CH3COOH] + V[CH3COOH]=100 → V[CH3COOH] = 100/2,09→ V[CH3COOH] = 47,8 mL
Mod de lucru:
• Se amesteca 47.8 mL solutie CH3COOH 0.01M cu 52.2 mL solutie CH3COONa 0.01M
intr-un pahar Berzelius si se omogenizeaza
• Se verifică, cu ajutorul pH-metrului, pH-ul soluției tampon preparata.
Mai jos sunt prezentate volumele de soluție de acid acetic 0,01M și acetat de sodiu 0,01M care se
amestecă pentru a prepara 100 mL soluție tampon acetat de un anumit pH. (pKa = 4,76).