Studiu de caz 1:

ANALIZA SURSELOR SECUNDARE DE DATE

 Tema: Piața investigată: piața serviciilor bancare din România

1. COORDONATELE PIEȚEI
1. Caracteristicile pieței
Apariția băncilor în România -  În țara noastră, sistemul bancar își are originea în vremurile
demult apuse, din Antichitate, atunci când au fost descoperite 50 de tăblițe cerate în minele de
aur ale Daciei Traiane. În anul 1834 se înființează o bancă comercială care are menirea de a
realiza operațiuni de depozit, de scont și de transfer.
Prima bancă din România - Anastasie Basota a fost un intelectual al vremii care a încercat
să modernizeze, timpuriu totuși, operațiunile de credit de pe teritoriile românești. Acesta a
fondat o bancă, în anul 1845, care efectua operațiuni de scont și de schimb de monede.
Prima instituție bancară a apărut la începutul secolului al XIX-lea, în București. Prima
bancă a Moldovei a fost înființată în anul 1857 la Iași, iar Banca Națională București a fost
înființată în anul 1866.
Prima bancă a țării a fost constituită la inițiativă principelui Grigore Alexandru Ghica, însă
a dat faliment în mai puțin de un an. O a doua bancă a fost înființată și autorizată să funcționeze
ca filială a Băncii Imperiale Otomane din Constantinopol, dar fără beneficii în favoarea
guvernului. Cu toate acestea, Banca Națională a României a fost înființată ca bancă centrală în
anul 1880, iar aceasta a fost constituită după modelul băncii centrale a Belgiei.
În Transilvania, băncile au apărut la jumătatea secolului XIX, acestea fiind subordonate
sistemului bancar austro-ungar.
Apariția BNR - La o jumătate de secol după apariţia primului proiect de înfiinţare a unei
bănci naţionale, la 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea
pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Astfel, a lut fiinţă Banca Naţională a
României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul
băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi
particularilor.
Din 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială, implicându-se în tranziţia de la economia
centralizată la economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci centrale,
similare celor ale unor bănci centrale din Europa şi din lume, obiectivul său fundamental fiind
asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

2. Capacitatea actuală și potențială

Capitalul băncilor din România – Banca fondată de Anastasie Basota  în anul 1845,
prezenta un capital care, inițial, a fost de 7.232 de galbeni, ca mai apoi, în anul 1847 să ajungă
la un nivel de 30.866 de galbeni.
Banca Națională a României (înființată ca bancă centrală în anul 1880), la acea vreme,
capitalul băncii a fost stabilit la 30 de milioane, dintre care 20 prin subscripție publică, restul de
10 milioane fiind depuse de către stat.
La nivelul anului 2018, rentabilitatea capitalului în zona bancară a fost surclasată de cea a
firmelor din comerț (23,6%), din servicii (21,6%) și din industria prelucrătoare (18,2%). Topul
se păstrează și pentru anul 2017. Anul anterior, rentabilitatea capitalului în sectorul bancar s-a
plasat la 14,9%, nivel relativ similar cu cel EVOLUȚIA SECTORULUI BANCAR 27 din
agricultură (14,7%) și din construcții (14,2%). Dar să analizăm și profitabilitatea industriei
bancare din România în raport cu cele din Uniunea Europeană. Dacă ne raportăm la ultimul
deceniu, pentru o imagine completă, România se situează pe locul 11 din Uniunea Europeană
din punct de vedere al rentabilității capitalului, ROE fiind de 4,65% în perioada 2008 – 2018.
ROE  – Rata rentabilității capitalului propriu.
Taxa bancară – Rating-urile băncilor mari (BCR și BRD) vor fi diminuate cu o treaptă de către
Fitch, dacă măsurile punitive anunțate de Guvern împotriva băncilor vor fi menținute în actuala
formă, ceea ce va afecta serios profitabilitatea și solvabilitatea instituțiilor de credit.
Agenția de rating Fitch a anunțat că a scăzut perspectivele de rating ale BCR și BRD de
la stabil la negativ, ceea ce înseamnă că este posibil ca rating-ul celor două bănci românești să
fie diminuat cu o treaptă, de la BBB+ în prezent la BBB, din cauza introducerii taxei bancare.

Ratingul Unicredit a fost menținut la BBB- și perspectiva negativă, cu două trepte sub
BCR și BRD, în timp ce ratingul Băncii Transilvania (BT) a rămas de asemenea neschimbat, la
BB+ si perspectiva stabiliă, cu trei trepte sub ratingul BCR și BRD.

Băncile vor rămâne profitabile și în 2019. În același timp, Fitch consideră că mediul de
operare al băncilor românești va deveni tot mai dificil, după propunerea sau adoptarea de către
autorități a mai multor măsuri împotriva băncilor. Cea mai severa este taxa pe activele bancare
legata de indicii interbancari ROBOR, luați în calcul la majoritatea creditelor retail.

De fapt, ROBOR este indicatorul și pentru majoritatea creditelor în lei pentru firme.
 BCR si BT au cele mai puternice surse de finanțare, volumul de credite brute fiind
acoperit confortabil de depozitele clienților (raportul credite/depozite fiind de 71%, respectiv
65% la jumătatea lui 2018).

3. Dinamica
Modificarea ratei dobânzii - La creditele cu dobândă variabilă, legislația actuală obligă
băncile să utilizeze reguli clare atunci când modifica rata dobânzii, astfel încât să nu apară
abuzuri.

Rata dobanzii = Indice referinta + Marja dobanzii

Marja dobânzii este specificată în contract și este fixă pe toată durata creditului. Indicii de
referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”,
„rate de referință” sau „dobânzi de referință” – sunt rate ale dobânzilor actualizate periodic și
accesibile publicului. Acestea reprezintă o bază utilă pentru toate tipurile de contracte
financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai
complexe.
Rata dobânzii (ROBOR) 3.03.2020 - 3M 2,94
- 6M 3,05
- 12M 3,15

4. Cererea și oferta
Cerea și oferta de credite în 2019 - BCR, rezultate financiare în primele nouă luni din 2019:
creștere a creditării cu 10%, servicii digitale inovatoare în universul George și sprijin puternic
pentru IMM-urile și start-up-urile din România.
Portofoliu total de credite acordate de Banca Comercială Română (BCR) în creștere cu 10%
comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, susținut atât de segmentul retail, cât și de cel
corporate.

Credite nou acordate în valoare de peste 5,8 miliarde de lei aprobate în primele nouă luni din
2019 pe segmentul persoane fizice (credite ipotecare și nevoi personale) și microîntreprinderi.

Finanțări nou acordate companiilor de peste 5,4 miliarde RON în primele nouă luni din
2019, din care 45% au reprezentat finanțări pentru investiții
 Profitul net a fost de 348,8 milioane de lei (73,6 milioane de euro) in primele 9 luni din
2019. Astfel, în urma unei simple analize a pieței putem afla că cererea de la începutul anului
2019 a crescut considerabil.

Oferta din partea BCR tinde să crească, astfel încât, la finalul anului 2019, în depozitul
băncii mamă se află nu mai puțin de 74,938 miliarde lei, în comparație cu 71,538 miliarde lei,
suma deținută de bancă la finalul anului 2019. Așadar, BCR își mărește oferta către clienți, cu
un depozit ce le permite acestora accesarea de credite în număr cât mai mare.

5. Prețurile
Politica monetara - Pe termen scurt, evoluţia preţurilor este supusă unor influenţe multiple,
generate de factori provenind din economia naţională şi din mediul extern, care acţionează
asupra cererii şi ofertei agregate. Pe termen mediu şi lung, însă, un rol fundamental în
asigurarea stabilităţii preţurilor îi revine conduitei politicii monetare.
Mecanismul de transmisie a politicii monetare reprezintă totalitatea canalelor prin care
banca centrală, utilizând un set variat de instrumente de politică monetară poate influenţa
dinamica cererii agregate şi a preţurilor din economie
Cursul de schimb influenţează preţul relativ al bunurilor interne faţă de cel al bunurilor
tranzacţionate pe pieţele externe. Un exportator va câştiga mai mult dacă preţul obţinut în
valută din vânzarea bunurilor sale pe pieţele externe este transformat în lei la un curs de schimb
mai ridicat (moneda naţională este mai depreciată). Pe de altă parte, un importator va câştiga
mai mult dacă bunurile vândute pe piaţa internă sunt achiziţionate în valută la un cost mai mic
exprimat în lei, echivalent al unei monede naţionale mai apreciate.
Cursul de schimb transmite astfel (prin intermediul canalului exporturilor nete, sau
canalului indirect al cursului de schimb) cu un anumit decalaj în timp, impulsurile iniţiale ale
ratei dobânzii de politică monetară asupra activităţii economice.
Un alt mecanism important prin care cursul de schimb şi ratele dobânzilor acţionează
asupra activităţii economice este efectul de avuţie şi bilanţ. O depreciere a cursului de schimb
al monedei naţionale generează o diminuare a apetitului pentru contractarea de credite în
valută. În acelaşi timp, deprecierea leului va reduce venitul disponibil al celor care au deja
contractate astfel de credite. Acest efect decurge din faptul că agenţii economici care obţin
venituri în monedă naţională vor fi nevoiţi, în situaţia unei deprecieri, să plătească mai mulţi lei
pentru serviciul datoriei contractate în valută.
 6. Canalele de distribuție
Mobile Banking este un serviciu bancar disponibil non-stop prin care îți poți administra
conturile bancare, dacă ai unui smartphone sau tableta cu conexiune la Internet. Dar iată ce poți
face, concret, în condiții de deplină siguranță prin Mobile Banking: plăți, transferuri între
conturile proprii, plăți de facturi, schimburi sau conversii valutare, administrarea limitelor de
tranzacționare pe carduri, achiziții de fonduri de investiții, activarea serviciului SMS Alert
pentru tranzacțiile derulate cu carduri, transmiterea și recepționarea de fonduri prin Western
Union. În plus, poți vizualiza online tranzacțiile efectuate, soldurile conturilor, limitele de
cheltuieli zilnice setate pe carduri sau date despre credite tale.

7. Tendințele viitoare
O dată cu modernizarea tuturor serviciilor de pe piață, nu au rămas mai prejos nici serviciile
bancare, ele luând amploare din ce în ce mai mult prin aplicațiile de mobile banking, acestea
făcând mult mai ușoară accesarea conturilor personale precum și tranzacționarea cât mai
rapidă, fără a mai fi nevoie de deplasarea în sucursala băncii.
În viitor sperăm ca toate băncile îți vor îmbunătății aplicațiile de mobile banking, atât prin
simplitatea menu-ului, cât și prin rapiditatea transferului bancar.
O soluție mai bună de tranzacționare ar fi utilizarea unui sistem non-stop, astfel putem
tranzacționa în orice moment al zilei, fără a mai avea nevoie de timp de livrare.
O altă metodă de îmbunătățire a serviciilor bancare ar fi înlocuirea tuturor persoanelor
dintr-o bancă, cu aparate multifuncționale, reducând timpul de așteptare și costul cu salariile
angajaților.
In plus, nu trebuie să uităm nici de atm-urile care sunt răspândite în toate părțile orșelor. Ele
ar trebui să apară în tot mai multe locuri pentru a reduce deplasarea clienților în sucursalele
centrale, deoarece acestea sunt dotate și cu posibilitatea de a realiza o depunere, nu numai o
extragere a unei anumite sume de bani.
O bună inițiativă ar fi și eliminarea comisionului la retragerea din alte bancomate, așa s-ar
reduce timpul de căutare a unui bancomat potrivit.

2. ANALIZA SURSELOR SECUNDARE EXISTENTE

1. Actualitatea datelor
 Actualitatea datelor este oarecum exactă, momentul la care se face referire fiind relativ
recent (anii 2018-2019) în raport cu perioada în care se realizează cercetarea ( anul 2020), ceea
ce ne da o oarecare siguranță a actualității datelor. Cifrele nu sunt cu mult modificate, crescând
în cele mai multe cazuri cu câteva procente.
Actualitatea datelor ne demonstrează că sistemul bancar este într-un continuu proces de
schimbare, dezvoltare, lucru ce ne determină ca pentru o informare corectă, să utilizăm datele
recente, pentru a nu produce erori.

2. Suficiența datelor
Datorită multitudinii de resurse informaționale, datele sunt suficiente realizării unei
cercetări în domeniul serviciului bancar, fiind la îndemâna oricărei persoane doritoare de a
cunoaște cat mai multe informații referitoare la acest domeniu vast.
Această cercetare abordează multiple problematici ale sistemului bancar din țara noastră,
vorbind inclusiv despre istoria băncilor române, lucru ce demonstrează vasta existență a acestui
sistem, dar și despre viitorul în care avansează, aducând in prim-plan idei inovatoare în vederea
dezvoltării

3. Acuratețea datelor
Gradul în care aceste date reflectă realitatea este unul ridicat din punctul meu de vedere,
deoarece informațiile prezentate mai sus reprezintă aspirațiile pe care domeniul bancar le
prezintă, modernizarea și avansarea acestui domeniu fiind de la an la an, atât prin tehnologii noi
cât și prin implementarea noilor aplicații, având ca scop principal satisfacerea nevoilor
clienților, dar și studii/cercetări în care adevărul are ca bază date ce reprezintă utilizarea
sistemului de un anumit număr de persoane, acest lucru fiind reprezentat prin procent, procent
ce se află în creștere.
Sistemul bancar este unul utilizat zilnic și preferat în special de marile întreprinderi, de
aceea se dorește îmbunătățirea de la an la an, având ca scop satisfacerea, nu dezamăgirea
clienților existenți.

4. Relevanța datelor
Cerințele specifice problemei sunt satisfăcute într-o proporție considerabilă, deoarece am
urmărit cu atenție pașii, am încercat să prezint informații relevante, care să răspundă temei
abordate.
 Din punct de vedere al relației cerință-conținut, textul se află în legătură directă cu ceea ce
se cerea prezentat, de aceea eu consider că am atins un grad de satisfacere adecvat cerințelor.

3. RECOMANDĂRI

1. Recomandări privind utilizarea surselor secundare

Sursele secundare pot fi folosite în următoarele situații: datorită dificultăţilor întâlnite în
obţinerea informaţiilor din surse primare, a costurilor ridicate pe care acestea le presupun.
Sursele secundare de informaţii pot fi instituţionale şi documentare.

Sursele instituţionale sunt fie guvernamentale, fie private. Principalele tipuri de instituţii

care furnizează informaţii de piaţă sunt:

bibliotecile 
misiunile economice străine
organismele guvernamentale
asociaţiile comerciale 
camerele de comerţ
instituţiile de cercetare 
editurile
băncile
organizaţii ale consumatorilor ,
firmele 
alte organizaţii internaţionale şi ale Uniunii Europene

Sursele documentare se prezintă sub forma diverselor publicaţii, cum ar fi:

statisticile comerciale 
ziarele şi revistele 
lucrările în domeniu apărute la edituri 
ghidurile comerciale 
rapoartele şi studiile publicate de firme mari 

Acestea își arată unitatea atunci când dorim să avem un rezultat mai precis al cercetării și
când vrem să luăm o decizie radicală privind activitatea firmei.
 2. Recomandări privind modalitățile potențiale de obținere a unor informații din
surse primare
Sursele primare pe care le poate folosi o întreprindere din orice domeniu de activitate,
inclusiv Serviciul bancar, sunt următoarele:
Discuții directe
Simularea
Ancheta
Experimentul
Observarea faptică
Focus grup etc.
Observarea faptică presupune obţinerea datelor asupra fenomenelor economico-sociale
prin măsurarea, observarea şi înregistrarea unităţilor componente cu ceea ce are individual
fiecare. Observarea faptică a elementelor se realizează acolo unde acestea există şi sub forma în
care acestea există în momentul producerii lor
Interviul de tip focus grup este un interviu de grup, focalizat pe o anumită temă, strict
delimitată, care este condus de un moderator și face parte din categoria tehnicilor calitative de
culegere a datelor pentru analiza percepțiilor,
motivațiilor, sentimentelor, nevoilor șI opiniilor oamenilor.
Aceasta tehnica este o „discuție de grup planificată, organizată pentru obținerea
percepțiilor legate de o arie de interes strict delimitată, desfășurată într-un mediu permisiv;
discuția este relaxată și adesea plăcută pentru participanții care își împărtășesc ideile și
percepțiile; membrii grupului se influențează reciproc, răspunzând ideilor și
comentariilor" (Kreuger, apud. Marlow, 1993: 55-56).

4. BIBLIOGRAFIE
 Asociația Română a Băncilor, „Evolutia sectorului bancar”,
https://www.arb.ro/sistemul-bancar-din-romania/sistemul-bancar-din-romania/ (accesat
la data de 03.03.2020)

 Banca Centrală Europeană, „Ce sunt ratele dobânzilor de referință, de ce sunt acestea
importante și din ce motive sunt reformate?”, 2019.06.11
https://www.ecb.europa.eu/explainers/tell-me-more/html/benchmark_rates_qa.ro.html
accesat la data de 03.03.2020
 Banca Centrală Română, „BCR, rezultate financiare în primele nouă luni din 2019:
creștere a creditării cu 10%, servicii digitale inovatoare în universul George și sprijin
puternic pentru IMM-urile și start-up-urile din România”, 2019.10.30,
https://www.bcr.ro/ro/presa/informatii-de-presa/2019/10/30/bcr-rezultate-financiare-in-
primele-noua-luni-din-2019-crestere-a-creditarii-cu-10-procente accesat la data de
02.03.2020
 Banca Comercială Româna, „Informații financiare”, 2019,
https://www.bcr.ro/ro/investitori/informatii-financiare accesat la data de 03.03.2020
 Banca Națională a României ,2020, https://www.bnr.ro/Istoria-BNR-1052-Mobile.aspx?
fbclid=IwAR2HbTQ6XFF9xW9rLHJNgOAq3VtuwwroYm9vVNBzjC8s5veekwvO_o
Bv0Us accesat la data de 03.03.2020
 Banca Națională a României, „Mecanismul de transmisie a politicii monetare”, 2019,
https://www.bnr.ro/Mecanismul-de-transmisie-a-politicii-monetare--712-Mobile.aspx
accesat la data de 03.03.2020
 Bancherul.ro, „Ratingurile bancilor mari vor fi taiate, daca taxa bancara ramane
neschimbata”, 2019.01.28, https://www.bancherul.ro/stire.php?
id_stire=18696&titlu=ratingurile-bancilor-mari-vor-fi-taiate,-daca-taxa-bancara-
ramane-neschimbata, accesat în data de 03.03.20202
 Biblioteca REGIELIVE, „Metoda observării”,
https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/statistica/metoda-observarii-87377.html accesat la
data de 04.03.2020
 Cojocaru, S., „Focus grupul - tehnica utilizata pentru evaluarea nevoilor din
comunitate”, 2005 https://www.rcis.ro/en/section1/8-volumul-8-2005-martie/100-focus-
grupul-tehnica-utilizata-pentru-evaluarea-nevoilor-din-comunitate-7.html accesat la
data de 04.03.2020
 Conspecte COM, „Sursele de informații”, 2017.10.17,
https://conspecte.com/Marketing/sursele-de-informatii.html?
fbclid=IwAR26XmzKNldkeQBKTR0cMO6ogm0HY_iUv4Nd_UV6HIRLJQFT8yUJ9t
Mf8bk accesat la data de 04.03.2020

 INF CREDIT, „Istoria Sistemului Bancar Din România”, 2019.03.19

https://ifncredit.ro/istoria-sistemului-bancar-din-romania/ (accesată la data de
02.03.2020)