DRĂGHIȚĂ (DOBRE) CRISTINA FLORICA

ANUL I MISMF- SEMESTRUL II

DISCIPLINA: FINANȚAREA ȘI EVALUAREA ECONOMICĂ A
SERVICIILOR DE SĂNĂTATE
TITULAR DISCIPLINĂ: CONF. DR. OPRIȘAN OANA

REFERAT PROGRAM MASTERAT

FINANȚAREA SERVICIILOR JUDEȚENE DE AMBULANȚĂ

Serviciile sanitare reprezintă un domeniu foarte important al sectorului serviciilor,
grupate sub denumirea generică de "sănătate", aceste servicii sunt implicate în crearea
condițiilor materiale pentru creșterea calității vieții. Prin creșterea standardului socio-
economic, a progreselor medicale și a perfecționării asistenței medicale, va crește ponderea
bolilor netransmisibile în general și a bolilor cardiovasculare în special.
Medicina de urgență în modul prin care este practicată în prezent este o
specialitate relativ nouă, apărută din dorința de a se promova acțiuni unitare, standardizate,
protocolizate, la un nivel de profesionalism superior pentru pacienții aflați în situații critice în
special, dar și pentru celelalte categorii de pacienți clasificați drept urgențe.
Serviciul de ambulanță este extensia medicinei de urgență în teren. Fundamental
este faptul că aici toate acțiunile au loc concentrat, fiecare membrul al echipei fiind parte
integrantă din joc, iar dirijorul fiind medicul de urgență.
Conceptul fundamental în medicina de urgență este "ora de aur", iar primele 10
minute sunt catalogate ca "minutele de platină". Acestea reprezintă primele minute din prima
oră, ora cea mai favorabilă pentru intervenții, ora ce nu trebuie pierdută, ora care crește
exponențial rata de supraviețuire a pacientului critic.
Declarația privind politica europeană în Medicina de Urgență (aprobată și avizată
de Consiliul UEMS la 17 octombrie 2009) stipulează următoarele standarde pentru Medicina
de Urgență:
1) Cea mai înaltă calitate de asistență de urgență pentru toți pacienții.
2) Acordarea acestei asistențe de urgență de către specialiști pregătiți în medicina de
urgență.
3) Un standard comparabil al îngrijitor clinice în departamentele de urgență din Europa.
4) Curricula europeană bazată pe competențe, ce include:
 Îngrijirea pacienților.
 Cunoștințe medicale.
 Abilități de comunicare, colaborare și relații interpersonale.
 Profesionalism, aspecte etice și legale.
 Abilități de planificare organizațională și management al serviciilor.
  Activități academice - educație și cercetare.
5) Programe de educație și formare profesională pentru a implementa curricula de bază.
6) Structură de evaluare și examinare pentru a confirma dobândirea competențelor
necesare.
7) Standarde clinice și un program robust de audit pentru a asigura ca aceste standarde să
fie atinse.
8) Proiecte de cercetare care să contribuie la dezvoltarea unei baze de date internaționale
de dovezi pentru specialitate.
9) Includerea medicinii de urgență ca parte esențială a curriculei medicale universitare
(Declarația, 2009).
Principala lege după care funcționează medicina de urgență în România este
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, titlul IV "Sistemul național de
asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat" și Normele metodologice de
aplicare ale acestuia aprobate prin Ordinul comun nr.2021/691 din 2008 și Ordinul nr.
105/2016 privind aprobarea criteriilor de alocare a fondurilor pentru finanțarea serviciilor de
ambulanță județene și a Serviciului de Ambulanță București-Ilfov.
În România serviciile de urgenţă sunt finanţate în acest moment exclusiv de la
bugetul de stat. Sistemul actual de urgenţă din ţara noastră rămâne în responsabilitatea
statului, serviciile de urgenţă fiind în exclusivitate publice.
 Se aprobă criteriile de alocare a fondurilor pentru finanțarea serviciilor de ambulanță
județene, respectiv a Serviciului de Ambulanță București- Ilfov, după cum urmează:
a) Criterii orientative:
1. populația județului, conform datelor de la Institutul Național de Statistică;
2. bugetul istoric per capita și execuția bugetară pentru anul anterior;
b) Criterii de modulare a bugetului:
1. suprafața județului;
2. numărul de posturi ocupate la sfârșitul anului anterior;
3. numărul de posturi vacante la sfârșitul anului anterior care pot fi ocupate în anul in curs,
conform criteriilor stabilite de Comisia Interministerială pentru Suport Tehnic;
4. numărul total de solicitări în cursul anului anterior;
5. numărul total de kilometri parcurși în anul anterior;
6. prezența unui centru de formare acreditat.
c) Criterii particulare pentru:
1. regiunea București-Ilfov, unde există o populație suplimentară în tranzit;
2. centrele universitare regionale București, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureș,
Iași, unde există o populație suplimentară reprezentată de studenți;
3. județul Constanța, unde există o populație suplimentară reprezentată de turiști în sezonul
estival.
Sumele necesare pentru finanțarea serviciilor de ambulanță județene, respectiv a Serviciului
de Ambulanță București-Ilfov pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale și investiții,
stabilite conform criteriilor menționate, se alocă conform unui referat întocmit de către
Serviciul de medicină de urgență din cadrul Ministerului Sănătății avizat de către secretarul de
stat - coordonator al Departamentului de medicină de urgență și aprobat de către ordonatorul
principal de credite.
Cererea de finațare este întocmită de către directorul economic, pe bază de istoric, la care se
adaugă posibile fluctuații bugetare în legătură cu evoluția prețurilor, măririle de salarii,
cheltuieli legate de mentenența echipamentelor medicale, a autosanitarelor dar și în legătură
cu planul anual de investiții. Necesarul de capital al ficărui compartiment din cadrul
instituției, este întocmit de către șeful fiecărui compartiment și constituie un exercițiul
financiar, exprimat într-un document complex, care va sta și la baza constituirii planului de
cheltuieli și investiții. Prin urmare, la începutul ultimului trimestru al anului în curs, termen
planificat procedural, directorul economic primește din partea fiecărui șef de structură, o
radiografie a necesarului de capital, pentru desfășurarea în bune condiții a activității anului
urmator. Documentele care fizic alcătuiesc acestă ,, radiografie,, sunt standardizate, și
reprezintă instrumente de lucru în cadrul unei proceduri operaționale.
Directorul economic, alături de comitetul director, iau deciziile ulterior analizei acestor
documente, și stabilesc sumele care se vor așeza pe cererea de finanțare, care v-a fi
obligatoriu însoțită de Planul anual de cheltuieli și investiții pentru anul următor, celui în curs,
și se vor trimite spre abrobare Ministerului Sănătății.
Ca urmare firească, aprobarea finanțării efective, sosește în instituție, sub forma unei ,,file de
buget,, în care sunt specificate sumele alocate pentru fiecare capitol bugetar finanțat. De
specificat este faptul că destinație sumelor este fixă, tranferul creditelor bugatare dintr-un
articol în altul se poate realiza doar cu acceptul Ministerului Sănătății, urmând pașii legali, iar
execuția bugetară la finalul anului trebuie să fie integrală, astfel că, toții bănii alocați, au fost
cheltuiți.
De exemplu:
În anul 2019 situația veniturilor și cheltuielilor Serviciului deAmbulanță Constanța a
fost următoarea:
TOTAL SUME ALOCATE PE ANUL 2019= 28.929,000 LEI (100%),
Din care:
TITLUL I- CHELTUIELI PERSONAL = 20.561.000 LEI (71%)
TITLUL II- BUNURI ȘI SERVICII = 8.200 LEI (29%),

Din care:
- Medicamente și materiale sanitare = 690.000 lei
(reprezentând 5,5% din total cheltuieli materiale 1,6% din total sume alocate)
defalcat, reprezentarea este:
- medicamente = 186.000 lei (0,7% din total sume alocate)
- materiale sanitare= 442.000 lei (0,8% din total sume alocate)
- dezinfectanți = 62.000 lei (0,1% din total sume alocate)
Execuția bugetară la finalul anului fiind integrală. Toate informațiile legate de bugetul de
investiții și cheltuieli sunt publice și se regăsesc pe site-ul instituției.