Anton Janu DR2003

1 O navă comercială sub pavilionul statului Alfa este parțial distrusă în urma ciocnirii cu o
formațiune stîncoasă în marea teritorială a statului Beta. Nava emite semnale SOS către toate
navele aflate pe o rază de 10 mile marine, dar singura navă care sosește în ajutor este o navă
militară sub același pavilion.

În timpul operațiunilor de salvare, o navă patrulă sub pavilion betan ajunge în zonă și,
identificînd nava militară, îi cere să părăsească imediat marea teritorială a statului Beta, întrucît
a pătruns în acest spațiu fără aprobarea prealabilă a statului costier, regulă de drept
internațional ce nu admite excepții potrivit reglementărilor de drept betan.

- Care este temeiul juridic al cererii statului Beta?

- Cum se poate apăra statul Alfa?

1. În primul rând putem menționa faptul, că statul Beta este un stat riveran. Astfel, din
Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 1982, putem evidenția Articolul 25 „
Drepturile de protecție ale statului riveran” din conținutul căruia rezultă că statul riveran(beta)
poate lua în marea sa teritorială, măsurile necesare pentru a împiedica orice trecere care nu
este una inofensivă. Din alin. 2 acestui articol rezultă că navele care se îndreaptă spre apele
interioare sau spre o instalație portuară în afara apelor interioare, statul riveran(beta) are,
dreptul de a lua niște măsuri necesare pentru a preveni orice violare a condițiilor cărora le este
subordonată admiterea acestor nave în apele sau în instalațiile portuare. În acest sens, statul
Beta avea dreptul să cere părăsirea imediată a navei militare statului Alfa.
2. Statul Alfa se poate apăra prin Articolul 18 alin. 2 din Convenția națiunilor Unite asupra
dreptului mării din 1982: „ Trecerea trebuie să fie continuã și rapidă. Cu toate acestea, trecerea
include oprirea și ancorarea, dar numai dacă acestea constituie incidente obișnuite ale
navigației sau se impun ca urmare a unui caz de forță majoră sau de avarie sau în scopul
ajutorării persoanelor, navelor sau aeronavelor aflate în pericol sau avariate. ”. Un alt argument
este principiul acordării ajutorului suferinzilor pe mare, nava care a primit un semnal SOS este
obligată să acorde ajutor. Astfel, nava comercială este din aceeași țara cât și nava militară, ceea
ce poate admite faptul că nava maritimă nu poate să părăsească teritoriul până când nu va
acorda ajutor deplin acestei nave comerciale.

( O altă întrebare, de ce nava militară a statului Beta n-a primit semnale SOS sau de ce ea nu a
acordat ajutor navei comerciale? Din conținutul speței evidențiem că „ Nava emite semnale SOS
către toate navele aflate pe o rază de 10 mile marine, dar singura navă care sosește în ajutor
este o navă militară sub același pavilion.”. Și dacă nava comercială emitea semnale SOS, nava
statului Beta trebuia să le primească și să-l acorde ajutor )
 2

Apele maritime interioare Reieșind din faptul că aceasta constituie teritoriul unui stat, din cauza că
hotarele apelor interioare sunt guvernate de dreptul internațional, iar
navele maritime străine au anumite niște drepturi generale care pot fi
exercitate în apele interioare, regimul acestor teritorii, chiar și regimul
juridic navelor care trec spre acest teritoriu, nu este reglementat de către
statul căruia aparțin. Dar totuși are niște atribuții asupra acest teritoriu și
poate: să adopte legi și reguli ce privesc trecerea inofensivă; să declare
anumite sectoare ale mării teritoriale temporar închise pentru trecere; să
stabilească coridoarele maritime și schemele de navigație pentru navele
maritime etc.
Marea liberă Este un teritoriu situat în afara limitelor zonei economice exclusive și este
deschis pentru toate statele. În marea liberă, nu poate fi exercitată
suveranitatea căruiva stat asupra navelor comerciale. Astfel, acesta
activează conform principiilor libertății mprii libere care includ: libertatea
navigației; libertatea de a plasa cabluri și conducte submarine; libertatea
pescuitului; libertatea de a construi insule artificiale și alte instalații
autorizate de dreptul internațional; libertatea de realizare a cercetărilor
științifice martime; libertatea de survol în spațiul aerian deasupra mării
libere;
Apele arhipelagice Reieșind de la Convenția din Montego-Bay, apele arhipelagice, mai au şi
funcţia de lege ferenda prin codificarea noilor instituţii ale dreptului
internaţional maritim: zona economică exclusivă, zona internaţională a
spaţiilor submarine etc.

Zona economica exclusiva Zona Int. Spațiilor submarine

Zona economica exclusive este
supusă regimului juridic special
din care rezultă că drepturile şi
jurisdicţia statului riveran,
drepturile şi libertăţile altor
state ,sunt guvernate de
Convenţia ONU asupra dreptului
mării din 1982.
Zona și resursele în cadrul acesteia
sunt patrimoniu comun al umanității
și nici un stat nu poate să revendice
sau să exercite suveranitatea sau
drepturile suverane asupra navelor
aflate pe acest teritoriu ,unei părți
oarecare acestei zone internaționale
sau a resurselor acesteia.