DATELE INIȚIALE

VARIANTA 34
Sarcina: de ales tipurile protecțiilor prin relee (PPR) și automatizare pentru elementele
indicate a unui sistem de alimentare cu energie electrică a întreprinderii industriale, de calculat
parametrii și de elaborat schema protecției prin relee. Schema de principiu a sistemului de
alimentare cu energie electrică a întreprinderii industriale este prezentată în fig. 1.
Tabelul 1 – Elementele care trebuie protejate şi automatizate

Elementele pe care trebuie de protejat Sarcina pentru partea de automatizare

CB1, CB2 – reglarea puterii reactive a
T1, T2, CB1, CB2
bateriei de condensatoare

Tabelul 2 – parametrii sistemului

Reprezentarea Puterea de scurtcircuit la barele statiei A
Tensiunea nominală, kV
pe schemă (regim maximal/minimal), MVA
SE 220 6000/3600

Tabelul 3 – Parametrii liniilor electrice

Notarea pe schemă Tensiunea nominală, kV Lungimea liniei, l, km x 0 , Ω/km
W1, W2 220 45 0,4
W3, W4 35 6,5 0,4

Tabelul 4 – Parametrii generatoarelor

Notarea pe Capacitatea înfășurărilor statice
Unom, kV Pnom, MW cosφ x ''d
schemă pentru trei faze, µF
G1, G2 6,3 6 0,8 0,20 0,11

Tabelul 5 – Parametrii transformatoarelor

Notarea pe Pierderi de scurtcircuit ∆

Snom, MVA UÎT, kV UJT, kV Us.c.
schemă Psc , kW

T1, T2 40 220 35 12,5 220

T9, T10 1,6 35 0,4 1,6 18,5

Tabelul 6 – Parametrii cuptoarelor cu arc electric și ai instalațiilor cu condensatoare

Cuptoare cu arc electric Instalații cu condensatoare
Puterea, Tensiunea, Tipul de reglare Puterea Tensiunea, Tipul de reglare a puterii
 reactivă,
kW kV a tensiunii kV reactive
kvar
6800 35 Reglarea 1100 10 Reglare în funcție de
funcție de timp cu corecție de
distanță tensiune

Tabelul 7 – Parametrii motoarelor electrice de medie tensiune

Multiplul Puterea de
Puterea Tensiunea
Tipul cos n n, curentului scurtcircuit
nominală, nominală,  n ,%
motorului rot/min de pornire la bare,
kW kV
MVA
Sincron 2000 10 0,9 95 750 7

Tabelul 8 – Parametrii cuptoarelor cu arc electric și ai instalațiilor cu condensatoare

Reprezentare Tensiune Puterea nominală, kW cos n n , Condițiile
a pe schemă a de
%
nominală, pornire
M1 M2 M3 M4 M5 M6
kV
M1-M6 0,38 5,6 11,2 2,2 30 3,0 1,5 0,65 0,85 ușoare

Notă lungimile liniilor în cablu W5, W6 se vor lua de la 20 până la 50m. Pentru cel mai îndepărtat
receptor electric (cu puterea nominală cea mai mică), lungimea conductorului de alimentare se va
lua de la 10 până la 30m.

3
 SEE

220 kV

Q1 Q2

W1 W2
K1

220 kV

Q3 Q4

T1 T2
K2

Q5 Q6 Q7
35 kV

Q8 Q9

T5 T6

G1 G2

K3 K3
Q10 Q11
CA1 CA2
10 kV Q12

Q13 FU1

T9 K4 T10

QF1 QF2

QF3
CB1 QF4 FU2 CB2

M7 M8 M7 M8 K5

0,38 kV
QF5 FU3
KM KM

M1 M2 M3 M4 M5 M6 M1 M2 M3 M4 M5 M6

Figura 1 – Schema de principiu a sistemului electric

4
 CUPRINS

SARCINA........................................................................................................................ 2
CUPRINS........................................................................................................................ 5
INTRODUCERE............................................................................................................. 7

1 ALEGEREA SIGURANȚELOR FUZIBILE.................................................................. 10

2 ALEGEREA REGLAJELOR DECLANȘATOARELOR ÎNTRERUPTOARELOR

AUTOMATE................................................................................................................... 12
2.1 Întreruptorul automal destinat protecției motorului asincron.......................................... 12
2.2 Întreruptorul automat destinat protectiei transformatorului de putere de secție
împotriva scurtcircuitelor și suprasarcinilor la partea de 0,4 kv...................................... 14
2.3 Valoarea reglajelor de curent ale declanșatoarelor întreruptorului automat de secție la
barele 0,4 kv ale transformatorului de putere.................................................................. 14

3 CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT..................................................... 15

3.1 Elaborarea schemei echivalente....................................................................................... 15
3.2 Calculul impedanțelor..................................................................................................... 16
3.3 Completarea tabelului pentru introducerea datelor în calculator şi obţinerea tabelelor
cu rezulatele calculelor.................................................................................................... 21

4 VERIFICAREA SENSIBILITĂŢII ŞI TIMPULUI DE ACŢIONARE AL

SIGURANŢELOR FUZIBILE ŞI ÎNTRERUPTOARELOR AUTOMATE.................. 23

5 VERIFICAREA SELECTIVITĂŢII FUNCŢIONĂRII PROTECŢIILOR PRIN

RELEE ALE ELEMENTELOR SCHEMEI................................................................... 25

6 CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A MOTOARELOR ELECTRICE DE

MEDIE TENSIUNE........................................................................................................ 27
6.1 Calculul protecţiei împotriva scurtcircuitelor polifazate în înfăşurările statorului şi la
bornele lui........................................................................................................................ 27
6.2 Calculul protecţiei împotriva punerilor simple la pământ în înfăşurarea statorului........ 28
6.3 Calculul protecţiei împotriva suprasarcinilor tehnologice............................................... 29
6.4 Calculul protecţiei împotriva scăderii tensiunii............................................................... 29

7 CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A TRANSFORMATORULUI DE

PUTERE DE LA STAŢIA PRINCIPALĂ DE COBORÂRE........................................ 31
7.1 Calculul PDL de curent împotriva s.c. polifazate în înfășurări și la borne...................... 31
7.2 Calculul protecţiei maximale de current temporizate...................................................... 35
7.3 Calculul protecţiei împotriva suprasarcinilor.................................................................. 38
7.2 Protecția de gaze a transformatorului de putere.............................................................. 38

8 CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A CUPTOARELOR CU ARC

ELECTRIC...................................................................................................................... 40
8.1 Calculul SCR impotriva s.c. polifazate........................................................................... 40
8.2 Protecția de gaze a transformatorului.............................................................................. 42
8.3 Protecția maximală de curent impotriva suprasarcinelor................................................ 42
5
8.4 Protecția împotriva punerilor simple la pământ.............................................................. 43

9 VERIFICAREA TRANSFORMATORULUI DE CURENT LA EROAREA DE 10%. 45

10 REGLAREA AUTOMATĂ A TENSIUNII................................................................... 47

CONCLUZII.................................................................................................................... 51
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................. 52

INTRODUCERE

Prin automatizarea sistemelor electroenergetice se înțălege aplicarea principiilor și

metodelor automaticii în conducerea și exploatarea acestora; automatica fiind știința aplicată care se
ocupă cu dispozitivele ce realizează fără participarea omului operațiile de conducere automată.
Echiparea sistemelor electroenergetice cu diferite dispozitive de automatizare este impusă de
o serie de particularități ale procesului de producere, transport și distribuție a energiei electrice, care
de desfășoară în cadrul acestor sisteme. Dintre particularitățile specifice de funcționare ale
sistemelor electroenergetice merită a fi menționate: tensiunea și frecvența energiei livrate trebuie să
se păstreze în anumite limite, apropiate de valorile puterii cerute de consumători, neexistând
posibilitatea stocării energiei electrice; asigurarea continuității în alimentare cu energie electrică a
consumătorilor; localizarea, separarea și remedierea avariilor apărute trebuie să se facă cât mai
rapid pentru evitarea extinderii asectora.
În cadrul automatizării o importanță mare o are reglarea automată, care urmărește asigurarea
în exploatare a valorilor optimale pentru diferite mărimi (tensiune, frecvență, turație etc.). Pe lângă
6
reglarea automată, în cadrul automatizărilor în sistemele electroenergetice se întâlnesc probleme de
comandă automată (pornire, oprire automată a motoarelor, generatoarelor), control automat și
probleme de protecție prin relee a sistemelor electrice.
Protecția prin relee este una din principalele forme ale automatizării sistemelor
electroenergetice având drept spoc principal detectarea avariei și deconectarea elementului avariat
în vederea evitării extinderii avariei și a revenirii cât mai rapide la regimul normal de funcționare
pentru restul sistemului. Cu alte cuvinte, protecția prin relee este formată din ansamblul aparatelor
și dispozitivelor destinate să comande automat deconectarea instalației electrice protejate în cazul
apariției unui defect sau a unui regim anormal periculos și/sau să semnalizeze apariția regimului
respectiv.
Pentru a asigura spocul urmărit – protejarea sistemului împotriva avariilor și regimurilor
anormale de funcționare, protecția prin relee trebuie să îndeplinească următoarele performanțe:
1. Selectivitatea. O protecție este selectivă atunci când asigură deconectarea numai a
elementului avariat, toate celelalte părți ale sistemului rămânând alimentate.

2. Rapiditatea acționării protecției se impune tot mai mult, odată cu dezvoltarea sistemelor
energetice, având în vedere că trebuie să se asigure:
- Menținerea stabilității funcționării în paralel a mașinilor electrice legate la sistem;
- Reducerea timpului cât consumătorii sunt alimentați cu tensiune scăzută;
- Reducerea defectelor provocate de curenții de scurtcircuit prin deconectarea rapidă a
parților avariate din instalație, reducându-se astfel atât timpul cât și cheltuielile
necesare pentru repararea elementelor avariate;
- Mărirea eficacității reanclanșării automate rapide (RAR).
Timpul de deconectare a avariei se compune din timpul de acționare al protecției și din
timpul propriu de deconectare al întreruptorului. Timpul minim de acționare al protecției
în stadiul actual al tecnicii este de 0,01÷0,03 s, iar al întreruptorului – 0,04÷0,06 s.
3. Siguranța în funcționare. Prin această condiție se înțelege că protecția trebuie să sesizeze
defectul pentru care a fost prevăzută, să nu aibă refuzuri de acționare sau acționării false.
Acționarea sigură a protecției se realizează prin alegerea și exploatarea corectă a schemei
de protecție, prin realizarea schemelor de execuție simple, prin folosirea unui număr cât
mai mic de contacte ale releelor care participă succesiv la funcționarea schemei.

7
 Schemele de protecție cu cât sunt mai simple facilitează întreținerea lor, evitându-se de
asemenea riscurile defectărilor.
4. Sensibilitatea protecției este proprietatea protecției de a acționa la defecte sau la
perturbări oricât de mici ale regimului normal de funcționare. Sensibilitatea se
caracterizează prin coeficientul de sensibilitate k sens care pentru protecții maximale
reprezintă raportul dintre valoarea minimă a parametrului controlat în cazul unui defect
metalic în zona protejată M min și valoarea de pornire a protecției M pp. În cazul
protecțiilor minimale raportul este invers.
Pentru coeficientul de sensibilitate se recomandă valori cuprinse între 1,2 și 2,5 fiind
stabilite prin norme. Îndeplinirea condițiilor de sensibilitate mare în sistemele actuale
este destul de dificilă, pentru că în cazul rețelelor de înaltă tensiune curenții de
scurtcircuit de linii în regim minim de funcționare pot fi comparabili sau chiar mai mici
decât curenții maximi de sarcină.
Dacă o protecție nu se încadrează în limitele impuse pentru k sens, ea va fi înlocuită cu
o protecție mai sensibilă.
5. Independența față de condițiile exploatării. Protecția prin relee trebuie să funcționeze
corect independent de schema de conexiuni a sistemului electric în momentul respectiv
și independent de numărul centralelor respectiv al generatoarelor în funcțiune.

6. Eficacitatea economică. Costul echipamentului de protecție este mai mic în comparație

cu costul echipamentului principal din sistemul electric protejat și în comparație cu
eventualele pagube provocate de întreruperea alimentării consumatorilor în cazul unei
avarii greșit sau întârziat lichidate.
7. Gabarit redus. În vederea reducerii spațiilor ocupate de panouri de protecție, gabaritele
releelor trebuie să fie căt mai mici. Releele electronice se pretează cel mai bine la
miniaturizare.
8. Elasticitatea în modificarea caracteristicilor de acționare este o cerință impusă în special
în cazul protecțiilor complexe pentru ca același echipament să poată fi utilizat pentru
diferite elemente protejate care ar necesita caracteristici de acționare diferite.
9. Tipizarea subansamblurilor prezintă avantaje atât din punctul de vedere al uzinei
producătoare de aparataj de protecție, cât și din punctul de vedere al montării și
exploatării instalațiilor de protecție, întreținerea fiind astfel mult ușurată. De precizat că
tipizarea subansamblurilor este posibilă mai ales în cazul protecțiilor electronice.
La elaborarea lucrării de curs prezentate s-a ținut cont de cerințele și performanțele
impuse protecției prin relee menționate mai sus.

8
1 ALEGEREA SIGURANȚELOR FUZIBILE PENTRU PROTECȚIA
MOTOARELOR ELECTRICE M1-M6 CÂT ȘI A GRUPULUI DAT DE MOTOARE

Siguranțele fuzibile și elementele lor fuzibile se caracterizează prin tensiunea nominală și

curentul nominal. Tensiunea nominală a siguranțelor fuzibile U ns trebuie să fie aleasă mai mare sau
egală cu tensiunea nominală a rețelei U rețea :
U ns ≥U rețea
Curentul nominal al elementului fuzibil depinde de condițiile de demarare ale motoarelor
protejate.

9
 0,38kV

FU2

FU3 FU4 FU5 FU6 FU7 FU8

KM1 KM2 KM3 KM4 KM5 KM6

M1 M2 M3 M4 M5 M6

Fig.2 – Schema protecției motoarelor electrice de joasă tensiune

realizată cu siguranțe fuzibile
Curentul care parcurge elementul fuzibil se calculează cu expresia:
Ip
lf =
α
unde α este coeficientul ce ține cont de condițiile de demarare ale motorului:
– pentru condiții ușoare când timpul de pronire constituie (t p=2 ÷ 2,5 s ¿−α =2,5 ;
– pentru condițiile grele de pornire (t p=5 ÷ 10 s ¿−α =1,6 ÷ 2,0;
– alegem α =2,5;
I p – curentul de pornire al motorului electric:
I p=K p ∙ I nm
unde K p este multiplul curentului de pornire al motorului, K p =5÷ 7 ;
I nm – curentul nominal al motorului electric determinat cu relația:
Pnm
I nm= ,
√3 ∙ U nm ∙ cos φn ∙ ηn
unde Pnm este puterea nominală a motorului, kW;
U nm – tensiunea nominală a motorului, U nm=0,38 kV ;
cos φn – factorul de putere nominal, cos φn=0,65
ηn – randamentul nominal, ηn =0,85.
5,6
I nm1 = =15,4.
√3 ∙ 0,38∙ 0,65 ∙ 0,85
După valoarea calculată din catalog se alege cea mai apropiată valoare standatdizată a
curentului nominal al elementului fuzibil: I nf ≥ I f .
Rezultatele calculelor se înscriu în tab.9. Tipul siguranței fuzibile și parametrii ei se aleg din
tab.34

10
[1].Tabelul 9 Parametrii siguranțelor fuzibile
Tipul
Curentul nominal al
Notarea pe schemă siguranței
Pnm , I nm , I p, elementului fuzibil, A
Kp alese
kW A A
Motor Siguranță Calculat, I f Ales, I nf

PPNI-33-
M1 FU3 5,6 15,4 7 107,8 43,9 50
00C-50
PPNI-33-
M2 FU4 11,2 30,8 7 215,6 86,2 100
00C-100
PPNI-33-
M3 FU5 2,2 6,0 7 42,3 16,9 16
00C-16
PPNI-35-1-
M4 FU6 30,0 82,5 7 577,5 231 250
250
PPNI-33-
M5 FU7 3,0 8,2 7 57,7 23,1 25
00C-25
PPNI-33-
M6 FU8 1,5 4,1 7 28,9 11,5 12
00C-12
Curentul elementului fuzibil al siguranței fuzibile care alimentează un grup de receptoare se

I'p
determină cu expresia: If = ,
α
în care
n−1
'
I p =K c ∙ ∑ I nmi + I p .max =¿ 0,7 ∙ ( 15,4+30,8+6+ 8,2+4,1 ) +¿ ¿
i=1

+577,5=622,7 A .
unde K c este coeficientul de cerere, K c =0,7;
n −1

∑ I nmi – suma curenților nominali ai motoarelor electrice fără curentul nominal al motorului
i=1

cu cea mai mare putere;

I p .max – curentul de pornire al motorului electric cu cea mai mare putere.
622,7
lf = =249,1 A .
2,5
b)Condiția de asigurare a selectivitații în raport cu siguranțele individuale ale motoarelor:
I f =(1,26−1,6)∙ I n ,fMax
I f =1,4 ∙250=350 A
Din tab.6.4 [12] alegem siguranța fuzibilă de tip PPNI-37-2 cu parametrii:
l nFU =400 A , l nf =355 A .
2 ALEGEREA REGLAJELOR DECLANȘATOARELOR ÎNTRERUPTOARELOR
AUTOMATE PENTRU PROTECȚIA MOTOARELOR ELECTRICE M1-M6,
GRUPULUI DE MOTOARE ȘI TRANSFORMATOARELOR T9, T10

11
 Întreruptoarele automate se caracterizează prin tensiunea nominală și curentul nominal, iar
declanșatoarele lor prin curentul nominal și reglajul de curent.

2.1 Întreruptorul automat destinat protecției motorului asincron

Se alege conform condițiilor:
U nî ≥ U rețea ;
I nî ≥ I rețea ;
I nde (dt ) ≥ I nm ;
I reg. de (dt ) ≥ I de ( dt) .
unde U nî și I nî sunt respectiv tensiunea și curentul nominali ai întreruptorului;
I nde (dt ) și I reg. de (dt ) – curenții nominali și reglajele de curent ai declanșatoarelor
electromagnetic și termic ale întreruptorului automat.

0,38 kV

QF4

QF5 QF6 QF7 QF8 QF9 QF10

KM1 KM2 KM3 KM4 KM5 KM6

M1 M2 M3 M4 M5 M6
Fig.3 – Schema protecției motoarelor electrice de joasă tensiune
realizată cu întreruptoare automate

Reglajul de curent al declanșatorului electromagnetic al întreruptorului automat se determină

cu relația:
I ds =1,2∙ I p=1,2 ∙107,8=129,4
După valoarea calculată se alege cea mai apropiată valoare standardizată a reglajului de
curent al declanșatorului electromagnetic.

12
 Rezultatele calculelor se înscriu în tab.10. Tipul întreruptorului automat și parametrii lui se
aleg din tab A1.1 [13].
Tabelul 10
Parametrii întreruptoalor automate
Notarea pe
Reglajul de curent, A Tipul
schemă Pnm , I nm , I p, I nî ,
întreruptorului
Întreru kW A A Calculat, Ales, A I reg. dt
Motor automat
ptor I ds I reg. ds
M1 QF5 5,6 15,4 107,8 129,4 160 16 23,2 ВА47-29 3P C16
M2 QF6 11,2 30,8 215,6 258,7 320 32 46,4 ВА47-29 3P C32
M3 QF7 2,2 6,0 42,3 50,8 60 6 8,7 ВА47-29 3P C6
M4 QF8 30 82,5 577,5 693,0 800 80 116,0 ВА47-100 3P C80
M5 QF9 3 8,2 57,7 69,3 100 10 14,5 ВА47-29 3P C10
M6 QF10 1,5 4,1 28,9 34,6 60 6 8,7 ВА47-29 3P C6

b) reglajul de curent al declanşatorului de sectionare al întreruptorului automat ce

alimentează un grup de motoare electrice se calculează conform relaţiei:
1. I dsQF 4=1,5 ∙ I ' p=1,5 ∙ 622,7=934 A
2. I dsQF 4=1,5 ∙ I reg . s .max =1,5∙ 800=1200 A
c) reglajul de curent al declanşatorului termic
I reg. t ( I r ) ≥ I dt =1,6 ⋅ I reg .t . max=1,6⋅116=185,6 A

6
I reg. t ( I r ) ≥ I max =K c ∙ ∑ I nmi =0,7 ∙ ( 15,4 +30,8+6+82,5+ 8,2+ 4,1 )=103 A
i=1

.
unde I reg. t max - este reglajul declanșatorului termic al întreruptorului din grup de motoare.
d) reglajul de curent al declanşatorului de secționare selectiv
I reg. st ≥ I dst =I reg .s . max ⋅1,1=800 ⋅ 1,1=880 A

După calculele efectuate alegem din [2] întreruptorul automat de tip NSX250B cu
declanșator Micrologic 2.2 cu parametrii:

I cu=25 kA
I nomQF 4=250 A> I max . î =103 A ;
I nd=I 0=200 ≥ I dt =185,6 A ;

I reg. t=I r =I 0 ⋅m=200 ⋅0,93=186 A > I dt =185,6I reg. s=3000 A> I ds=1200 A

I reg. st =I r ⋅m=186 ∙ 5=930 A> I dst =880 At st =0,08 s

Funcția Reglaj Valoarea

13
 protecției
L Ir 186
S0 I reg. st (I ¿¿ sd ) ¿ 930
I I reg. s 3000

Întreruptorul automat de secție (QF3) la partea de 0,4 kV a postului de transformare

Condițiile de alegere:

U nî ≥ U rețea ;
I na ≥ I max ;
I nd ≥ I dt ;
I reg. s ≥ I ds ;
I reg. t ≥ I max ;
I reg. st ≥ I reg .s m ;

Pentru a determina I reg. s .QF 3 trebuie sa alegem QF3 acesta se alege conform conditiilor date:
I max=0.7 ∙ I nom .T 9 =1616

unde I nom. T 9 – curentul nominal al transformatorului T9(T10):

S nom.T 9 16 00
I nom. T 9= = =2309 A
√ 3 ∙U nom √3 ∙ 0,4
I max=0.7 ∙2309=1616 A
Reglajul de curent al declanșatorului termic
1) I dt =1,3 ∙ I max (QF 3 )=1,3 ∙1616=2586,5 A
2) I dt =1,6 ⋅ I reg .t . max=1,6 ∙ 186=297,6 A

Curentul de reglaj al secționării temporizate

I dst =1,1 ∙ I regsmax =1,1 ∙3000=3300 A
Valoarea reglajelor de curent ale declanşatoarelor întreruptorului automat de secţie la barele 0,38
kV ale transformatorului de putere se determină după relaţiile:

1. I ds=1,6 ∙ I max (QF 3) =1,6 ∙ 1616=2585,6 A

2. I ds =1,5∙ I reg. s max =1,5∙ 3000=4500 A ,
unde I reg. s max- este reglajul declanșatorului de secționare al întreruptorului de grup de plecare

14
Din catalog alegem intreruptor automat Masterpact MTZ2 Micrologic 5 X cu parametrii:
U nî =0.4 ≥ U rețea =0.4 ;
I n .a=3200 ≥ I max=1616 A ;
I n .d =3200 A ;
I reg. t=I r =0,9 ∙3200=2880 ≥ I dt=2586,5 A ;
I reg. st =I s . d=I r ∙ n=2880 ∙ 1,5=4320 ≥ I ds t=3300 A ;
I reg. s=I i=I n .a ∙ n=3200 ∙ 2=6400 ≥ I ds=45 00 A ;
tsd=0.14 s
Întreruptorul automat destinat protectiei transformatorului de putere la partea de 0,4 kV
a)reglajul de curent al declanşatorului de sectionare pentru protecţia
transformatorului în regimul de scurtcircuit este determinat cu relaţia:
−I dsQF 1=1,6 ⋅ I max T 9=1,6⋅3233=5172 A
unde I max=1.4 ∙ I nom .T 9 =3233 A ;
−I ds=1,5 ∙ I reg .s max =1,5 ∙6400=9600 A ,

b) reglajul de curent al declanşatorului termic pentru regimul de suprasarcină al

transformatorului de putere:
I dtQF 1=1,3⋅ I max T 9=1,3 ∙ 3233=4203 A .
c) Curentul de reglaj al secționării temporizate
I dst =1,1 ∙ I regsmax =1,1 ∙6400=7040 A

Din catalog alegem intreruptor automat Masterpact MTZ3 Micrologic 5 cu parametrii:

U nî =0.4 ≥ U rețea =0.4 ;
I n .a=5000 ≥ I max=3233 A ;
I n .d =5000 A ;
I reg. t=I r =0,9 ∙5000=4500 ≥ I dt =4203 A ;
I reg. st =I s . d=I r ∙ n=1,6 ∙ 4500=7200 ≥ I dst =7040 A ;
I reg. s=I i=I n .a ∙ n=2 ∙5000=10000 ≥ I ds=96 00 A ;
tst=0.2 s.

15
3 CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT
3.1 Elaborarea schemei echivalente

16
 S

Umn=220 kV 1
W1(AC-240/39)
L=45 km
K1 r0=0,124 mΩ/m
x0=0,438 mΩ/m
Umn=220 kV 2 T1 – ТМ-40000/35
Umn(TS)=230 kV
Umn(TI)=38,5 kV
K2 Usc%=7,5 %
ΔPsc=220 kW
Umn=35 kV 3 W3(АAШв-1х120)
L=6,5 km
K3 r0=0,26 mΩ/m
x0=0,066 mΩ/m
Umn=35 kV 4
T9 – ТМ-1600/0,4
Umn(TI)= 35 kV
Umn(TJ)= 0,4 kV
Usc%= 5,4 %
ΔPsc= 18,0 kW
Umn=0,4 kV 5
Bareta – A-2x(120x10) W5 – АВВГ 4х35
L= 10 m L=30m
r1=r0 =0,015 mΩ/m r0(1)=1,1 mΩ/m
x1= x0=0,126 mΩ/m x0(1)=0,068 mΩ/m
r0(0)=2,97 mΩ/m
Umn=0,4 kV 6 x0(0)=1,241 mΩ/m

QF1 – BA55-45
K4 r(1)=r(0)= 0,13 mΩ
x(1)=x(0)= 0,07 mΩ
Umn=0,4 kV 7 Umn=0,4 kV 12

ТШЛ-0,66 Separator – Interpact

r(1)=r(0)=0 mΩ Ins100 -100
x(1)=x(0)=0 mΩ r1=r0 =0,21 mΩ/m
K5 x1= x0=0,12 mΩ/m
Umn=0,4 kV 8
Bareta – A-2x(100x8) Umn=0,4 kV 13
L= 8 m QF12 – BA47-29
r1=r0 =0,044 mΩ/m r(1)=r(0)=23 mΩ
x1= x0=0,126 mΩ/m x(1)=x(0)=9 mΩ
Umn=0,4 kV 14
Cablul – АВВГ 4х2,5
Umn=0,4 kV 9 L=20 m
QF4 – BA51-31 r0(1)=7,7 mΩ/m
r(1)=r(0)= 0,9 mΩ x0(1)=0,098 mΩ/m
x(1)=x(0)= 0,38 mΩ r0(0)=10.87 mΩ/m
Umn=0,4 kV 10 x0(0)=0,57 mΩ/m
Umn=0,4 kV 15
КМИ 10910
ТB10 r(1)=r(0)=0,96 mΩ
K6
r(1)=r(0)=0,75 mΩ
x(1)=x(0)=0 mΩ
x(1)=x(0)=1,2 mΩ
Umn=0,4 kV 16
Umn=0,4 kV 11

Figura 2 – Schema echivalentă a sistemului electric.

17
3.2 Calculul impedanțelor
Sectorul 1:

Sistem: S sc.max  6000 MVA; S sc.min  3600 MVA; U med .nom  230 kV.

Sectorul 2:
S nomT 1 40000
I nomT 1    100, 4 A.
Alegerea liniilor aeriene W1, W2: 3  U mn 3  230

unde S nomT 1 este puterea nominală a transformatorului de putere T1 (T2).

I max T 1  I nomT 1 1, 4  100, 4 1, 4  140,56 A.

Secțiunea de calcul a conductorului se determină cu relația:

I max T 1 140,56
Fec    117,13mm 2 .
jec 1, 2

unde jec este densitatea economică de curent, pentru linii aeriene jec  1, 2 A / mm (tab.4.5 [4]).
2

Din tab.7.38 [5] alegem conductorul de tip AC-240/39 cu parametri:

r0  0,124  / km; x 0  0, 438  / km; l  45 km; U n  220 kV .

Sectorul 3:
Din tab. 27.6 [6] alegem transformatorul cu 3înfășurări de tip ТМ-40000/220 cu parametri:
S nomT  40000 kVA; U m.nomTI  230 kV ; U m.nomTM  38,5 kV ;
U m.nomTJ  11 kV ; U sc %  7,5%; Psc  220 kW .

Sectorul 4:
Alegerea liniilor W3, W4.

Curentul de calcul se determină cu relația: I maxW 3  I nomT 9 1, 4  I nom.mot .

I nom.mot este curentul maximal al motorului electric M7, raportat la tensiunea liniilor W3, W4,
unde
determinat cu relația:
Pnom.mot 2000
I nom.mot    38,58 A.
3  U n  cos n  n 3  35  0,9  0,95

Pnom.mot - puterea nominală a motorului, Pnom.mot  2000 kW ;

unde
U n - tensiunea liniilor în cablu W3, W4.

cos n - factorul de putere nominal, cos n  0,9;

n - randamentul nominal, n  0,95;

18
 I nomT 9 - curentul nominal al transformatorului T9:

SnomT 9 1600
I nomT 9    26, 4 A.
3  U mn 3  35

unde U mn este tensiunea medie nominală la partea de TS a transformatorului, U mn  35 kV .

I maxW 3  26, 4 1, 4  38,58  75,54 A.

Secțiunea de calcul a conductorului se determină cu relația:

I maxW 3 75,54
FecW 3    62,95 mm 2 .
jec 1, 2
2
Din tab.7.13 [5] alegem trei cabluri ААШв 1х120 cu secțiunea minimă F=120 mm cu
parametrii din tab. П-9 [7]:
r0  0, 26  / km; x 0  0, 21  / km; l  6,5 km; U mn  37 kV .

Sectorul 5:
Calculul rezistențelor și reactanțelor transformatoarelor T9, T10.
Din tab. 27.6 [6] alegem transformatorul cu două înfășurări de tip ТМ-1600/35 cu
parametrii:
SnomT  1600 kVA; U nomTI  35 kV ;U nomTJ  0, 4 kV ; U sc %  6,5%; Psc  18, 0 kW .

Conform tab. 2.50 [8]: r1  1,1 m; x1  5, 4 m ; r0 1,1 m; x 0  5, 4 m  .

Sectorul 6:
Alegerea barei la partea de joasă tensiune a transformatorului T9 (T10).
1, 4  S nomT 9 1, 4 1600
Ic    3233,16 A.
Curentul de calcul se determină cu relația: 3  U nom.TJ 3  0, 4

Din tab. 7.3 [5] după valoarea curentului de calcul alegem bara din aluminiu de tip

A-2x(120x10) cu parametrii: I max  3200 A; r1  r0  0, 015 m / m; x1  x0  0,126 m / m.

Alegem lungimea baretei l  10 m.

Sectorul 7:
Din tab. 2.54 [8] după valoarea curentului nominal al întreruptorului automat QF1
I nomQF 1=5000 A , alegem valorile rezistenței și reactanței de secvență pozitivă ale contactelor:
r1  0, 07 m; x1  0,04 m.

Rezistența și reactanța de secvență homopolară ale întreruptorului automat sunt egale cu cele

de secvență pozitivă: r0  r1  0, 07 m; x0  x1  0, 04 m.

19
Sectorul 8:
Alegerea transformatorului de curent (TC).

Curentul de calcul I c  3233,16 A.

După valoarea curentului de calcul alegem TC de tip ТШЛ-0,66 4000/5A, cu parametrii:

I nom1  4000 A, I nom 2  5 A. Conform tab. 2.49 [8], valorile rezistenței și reactanței de secvență

pozitivă, cât și cele de secvență negativă ale TC sunt egale cu zero:

r1  0; x1  0; r0  0; x0  0.

Sectorul 9:
Alegerea barei de distribuție.
0, 7  S nomT 9 0, 7 1600
Ic    1616, 6 A.
Curentul de calcul se determină cu relația: 3  U nom.TI 3  0, 4

Din tab. 7.3 [6] după valoarea curentului de calcul alegem bareta din aluminiu de tip

A-1x(100x8) cu parametrii: I max 1625 A; r1  r0  0, 044 m / m; x1  x0  0,126 m / m.

Alegem lungimea baretei l  8 m.

Sectorul 10:
Din tab. 2.54 [8] după valoarea curentului nominal al întreruptorului automat QF4
I nomQF 4=250 A , alegem valorile rezistenței și reactanței de secvență pozitivă ale contactelor:
r1  r0  0,9 m; x1  x0  0,38 m.

Sectorul 11:
Curentul de calcul:
I c  103 A .

Din tab.2.93 [8] după valoarea curentului de calcul alegem TC de tip ТТИ-А
cu parametrii: I nom1  150 A, I nom 2  5 A.
Din tab.2.49 [8] după valoarea raportului de transformare al TC k = 150/5 alegem valorile

rezistenţei şi reactanţei de secvenţă pozitivă ale contactelor: r1  0, 75 m; x1  1, 2 m.

Rezistenţa şi reactanţa de secvenţă homopalară ale TC sunt egale cu cele de secveţă pozitivă:
r0  r1  0, 75 m; x0  x1  1, 2 m.

Sectorul 12:

20
 Alegerea liniilor în cablu W5, W6.

Din tab.7.10 [5] după valoarea curentului de calcul I c  102,9 A alegem cablu de tip АВВГ 4х35

m m
r1  1,1 ; x1  0, 068
cu parametrii: m m
m m
r0  2,97 ; x0  1, 241
m m
alese din tab.П-10.2 [7].
Alegem lungimea cablului l = 30 m.
Sectorul 13:
Alegerea Separatorului de sarcină.

Din tab.2.52 [8] după valoarea curentului de calcul alegem Interpact Ins100 - 3 Poli - 100 Acu
parametrii:
I nom  100 A; r1  r0  0, 21 m; x1  x0  0,12 m
.

Sectorul 14:
Din tab.2.54 [8] după valoarea curentului nominal al întreruptorului automat QF12
I nomQF 12=5 A , alegem valorile rezistenţei şi reactanţei de secvenţă pozitivă și homopolară ale
contactelor:
r1  r0  23 m; x1  x0  9 m .

Sectorul 15:
Alegerea cablului se efectuează în raport cu curentul maximal de lucru al motorului M6.
I max.l  kc  I nm 4  0, 7  4,1  2,87 A

Din tab. 7.10 [5] alegem cablu de tip АПВГ (42,5) cu parametrii:
m m
r1  7.7 ; x1  0, 098
m m ];
m m
r0  10.87 x0  0, 57
m ; m .

Alegem lungimea cablului l = 20 m.

Sectorul 16:

21
 Din tab.6.1 [5] alegem contactorul de tip КМИ 10910 cu valorile rezistenţei şi reactanţei de

secvenţă pozitivă și homopolară ale contactelor: r1  r0  0,96 m; x1  x0  0 m .

Datele initiale pentru calculul curentilor de s.c.

────────────────────────────────────────────────────────────────────
| No | A | B | C | D | RNP | XNP | F | P | Q | E |
────────────────────────────────────────────────────────────────────
| 1 | 3600. 0.000 0.000 230.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 2 | .1230 .4380 45.00 230.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 3 | 40000 12.50 220.0 38.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 4 | .2600 .0660 6.500 38.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 5 | 1.100 5.400 0.000 .4000 1.100 5.400 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 6 | .0150 .1260 10.00 .4000 .0150 .1260 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 7 | .0700 .0400 0.000 .4000 .0700 .0400 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 8 | 0.000 0.000 0.000 .4000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 9 | .0440 .1260 8.000 .4000 .0440 .1260 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|10 | .9000 .3800 0.000 .4000 .9000 .3800 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|11 | .7500 1.200 0.000 .4000 .7500 1.200 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|12 | 1.100 .0680 30.00 .4000 2.970 1.241 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|13 | .2100 .1200 0.000 .4000 .2100 .1200 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|14 | 23.00 9.000 0.000 .4000 23.00 9.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|15 | 7.700 .0980 20.00 .4000 10.87 .5700 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|16 | .9600 0.000 0.000 .4000 .9600 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
────────────────────────────────────────────────────────────────────
Uzina - PPR
Proiectant - Grama Mircea EE 161

Rezultatele calculelor curentilor de s.c. in sistemul de AEE

────────────────────────────────────────────────────────────────
|Punctul| I''(3) | i de soc | Is | I''(2) | I''(1) |
|de s.c.| kA | kA | kA | kA | kA |
────────────────────────────────────────────────────────────────
| 2 | 3.811 | 8.640 | 5.009 | 3.300 | 0.000 |
| 3 | 3.967 | 10.196 | 6.064 | 3.436 | 0.000 |
| 4 | 3.495 | 6.640 | 3.885 | 3.027 | 0.000 |
| 5 | 37.294 | 79.300 | 45.784 | 32.297 | 38.715 |
| 7 | 30.752 | 65.996 | 38.108 | 26.632 | 31.711 |
| 9 | 26.949 | 56.818 | 32.805 | 23.338 | 27.684 |
| 13 | 5.969 | 8.441 | 5.969 | 5.169 | 3.836 |
| 16 | 1.069 | 1.512 | 1.069 | 0.926 | 0.898 |
────────────────────────────────────────────────────────────────
Curentul de s.c. monofazat in pct. 16 - 0.898 kA

22
Datele initiale pentru calculul curentilor de s.c.
────────────────────────────────────────────────────────────────────
| No | A | B | C | D | RNP | XNP | F | P | Q | E |
────────────────────────────────────────────────────────────────────
| 1 | 6000. 0.000 0.000 230.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 2 | .1230 .4380 45.00 230.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 3 | 40000 12.50 220.0 38.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 4 | .2600 .0660 6.500 38.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 5 | 1.100 5.400 0.000 .4000 1.100 5.400 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 6 | .0150 .1260 10.00 .4000 .0150 .1260 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 7 | .0700 .0400 0.000 .4000 .0700 .0400 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 8 | 0.000 0.000 0.000 .4000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 9 | .0440 .1260 8.000 .4000 .0440 .1260 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|10 | .9000 .3800 0.000 .4000 .9000 .3800 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|11 | .7500 1.200 0.000 .4000 .7500 1.200 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|12 | 1.100 .0680 30.00 .4000 2.970 1.241 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|13 | .2100 .1200 0.000 .4000 .2100 .1200 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|14 | 23.00 9.000 0.000 .4000 23.00 9.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|15 | 7.700 .0980 20.00 .4000 10.87 .5700 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|16 | .9600 0.000 0.000 .4000 .9600 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
────────────────────────────────────────────────────────────────────
Uzina - PPR
Proiectant - Grama Mircea EE 161

Rezultatele calculelor curentilor de s.c. in sistemul de AEE

────────────────────────────────────────────────────────────────
|Punctul| I''(3) | i de soc | Is | I''(2) | I''(1) |
|de s.c.| kA | kA | kA | kA | kA |
────────────────────────────────────────────────────────────────
| 2 | 4.570 | 9.976 | 5.764 | 3.958 | 0.000 |
| 3 | 4.087 | 10.475 | 6.225 | 3.539 | 0.000 |
| 4 | 3.583 | 6.755 | 3.961 | 3.103 | 0.000 |
| 5 | 37.399 | 79.469 | 45.881 | 32.388 | 38.790 |
| 7 | 30.824 | 66.113 | 38.175 | 26.694 | 31.762 |
| 9 | 27.003 | 56.905 | 32.856 | 23.386 | 27.722 |
| 13 | 5.969 | 8.443 | 5.969 | 5.170 | 3.836 |
| 16 | 1.069 | 1.512 | 1.069 | 0.926 | 0.898 |
────────────────────────────────────────────────────────────────
Curentul de s.c. monofazat in pct. 16 - 0.898 kA

23
4 VERIFICAREA SENSIBILITĂŢII ŞI TIMPULUI DE ACŢIONARE AL
SIGURANŢELOR FUZIBILE ŞI ÎNTRERUPTOARELOR AUTOMATE

Conform prescripţiilor pentru acţionarea fiabilă a aparatului de protecţie într-un timp cât mai
scurt pentru instalaţiile neexplozibile este necesar să se asigure următoarele condiţii:
I sc(1)  3  I nomf
1) − în cazul protecţiei cu siguranţe fuzibile;
I sc(1)  3  I reg .dt
2) − în cazul protecţiei cu întreruptoare automate;
3) în cazul protecţiei cu întreruptoare automate care sunt înzestrate numai cu declanșatoare de
secționare:
I sc(1)  1, 4  I reg de
− pentru întreruptoare cu curentul nominal Inoma ≤ 100 A;
I sc(1)  1, 25  I reg de
− pentru întreruptoare cu curentul nominal Inoma >100 A,

unde I (1)
sc − componeneta periodică a curentului de scurtcircuit monofazat la bornele motorului,

I sc(1)  898 A (tab.12).

Pentru aparate de protecţie instalate la motorul asincron M6 cu cea mai mică putere nominală
avem:

1) I sc  898 A  3  I nomFU 8  3 12  36 A ;

(1)

I sc(1)  898 A  3  I reg dtQF 10  3  8, 7  26,1 A

2) .
Sensibilitatea protecţiei transformatorului, realizată cu ajutorul întreruptorului automat la
tensiunea 0,38 kV se verifică cu condiţia:
I sc(2)min 32388
K sens    4, 31  1,5
I reg deQF 1 7500
,
2)
unde I (scmin − componeneta periodică a curentului de scurtcircuit bifazat la bornele 0,38 kV ale

transformatorului, I sc min  32388 A (tab.12.).

(2)

Aşadar din rezultatele calculelor se vede că sensibilitatea este asigurată.

Pentru protecţia motorului electric în regimul de scurtcircuit timpul de acţionare al siguranţei
fuzibile se determină din caracteristicile de protecţie (fig.4.3[2]) pentru siguranţa fuzibilă aleasă în

24
dependenţă de valoarea curentului de scurtcircuit trifazat la bornele motorului egal cu: I''(3) = 1069
A (tab.12).
Timpii de acţionare alese ai siguranţelor fuzibile sunt indicate în tab.13.

Tabelul 13 – Timpii de acţionare ai siguranţelor fuzibile

Notarea pe schemă FU2 FU8

Curentul nominal al
315 12
elementului fuzibil, A
Timpul de acţionare, s >2 0,01

Deoarece timpul de acționare a siguranțelor fuzibile FU2 este mai mare de 2s, înlocuim:
suguranța fuzibilă FU2 cu întreruptorul automat QF12 de tip NSX250B cu declanșator
Micrologic 2.2 cu parametrii: I cu=25 k A
I nomQF 4=250 A> I max . î =103 A ;
I nd=I 0=200 ≥ I dt =185,6 A ;

I reg. t=I r =I 0 ⋅m=200 ⋅0,93=186 A > I dt =185,6I reg. s=3000 A> I ds=1200 A

I reg. st =I r ⋅m=186 ∙ 5=930 A> I dst =880 At st =0,08 s

Întreruptoarele automate destinate pentru protecţia motoarelor M1÷M6 se prevăd fără temporizare,
adică sunt neselective ( td = 0,04 s).

25
5. VERIFICAREA SELECTIVITĂŢII ÎNTRE ELEMENTELE SCHEMEI
1. Selectivitatea funcţie de timp se asigură dacă se îndeplineşte condiţia:
a) între siguranţe fuzibile:
t f 1  (1, 7  3, 0)  t f 2
,
unde tf1, tf2 – timpii de topire ai elementelor fuzibile pentru siguranţele fuzibile instalate în amonte,
respectiv în aval.
Între siguranţele fuzibile FU8 şi QF11 (în loc de FU2):
t fQF 11  0, 06 s  1, 6  t fFU 8  1, 6  0, 01  0, 016 s
.
b) între întreruptoare automate:
td 1  1,5  td 2 ,

unde td1, td2 – timpii de acţionare ai întreruptoarelor automate instalate în amonte, respectiv în aval.
1) Între întreruptoare automate QF10 şi QF4:
tQF 4  1,5  tQF 10  1,5  0, 04  0, 06 s
.
După valoarea obţinută a timpului de acţionare admitem:
tQF4 = 0,08 s.
2) Între întreruptoare automate QF4 şi QF3:
tQF 3  1,5  tQF 4  1,5  0, 08  0,12 s
.
Admitem tQF3 = 0,14 s.
3) Între întreruptoare automate QF3 şi QF1:
tQF 1  1,5  tQF 3  1,5  0,14  0, 21 s

Admitem tQF1 = 0,2 s.

4) între protecţia maximală de curent (PMC) a transformatorului de putere şi întreruptorul

automat la partea 0,4 kV:
t PMC  td  t ,

unde Δt – treapta de selectivitate, Δt = 0,5 s.

Între protecţia maximală de curent a liniei care acţionează asupra întreruptorului Q13 şi
întreruptorul automat QF1:
t PMCQ11  tQF 1  t  0, 2  0,5  0, 7 s
.
Timpul de pornire al PMC a Q10:

26
t PMCQ10  t PMCQ11  t  0, 7  0,5  1, 2 s
.
Timpul de pornire al PMC a Q8 (Q9):
t PMCQ 8  tPMCQ10  t  1, 2  0, 5  1, 7 s
.
Timpul de pornire al PMC a Q3 (Q4):
t PMCQ 6  tPMCQ 8  t  1, 7  0,5  2, 2 s
.
Timpul de pornire al PMC a Q1:
t PMCQ 5  t PMCQ 6  t  2, 2  0,5  2, 7 s
.
2. Selectivitatea funcţie de curent între două siguranţe fuzibile se asigură dacă se îndeplineşte
condiţia:
a) între două siguranțe fuzibile:
I nomf 1  1, 26  I nomf 2
,
unde Inomf1 – curentul nominal al elementului fuzibil pentru siguranţa fuzibilă instalată în amonte;
Inomf2 – curentul nominal al elementului fuzibil pentru siguranţa fuzibilă instalată în aval.
b) între două întreruptoare automate:
I reg .ds1  (1,3  1,5)  I reg .ds 2

I reg .ds1
unde este reglajul de curent al declanșatorului de secționare pentru întreruptorul automat
din amonte;
I reg .ds 2
– reglajul de curent al declanșatorului de secționare pentru întreruptorul automat din
aval.
Între întreruptorul automat de grup QF4 și întreruptorul automat QF8:
I reg .ds 4  930 A  1, 4  I reg .ds8  1,1  800  880 A

Între întreruptorul automat de secție QF3 și întreruptorul automat de grup QF4:

I reg .ds 3  4500 A  1, 4  I reg .ds 4  1, 4  930  1302 A

Între întreruptorul automat destinat protecției transformatorului de putere la partea de 0,38

kV QF1 și întreruptorului automat de secție QF3:
I reg .ds1  10000 A  1, 4  I reg .ds3  1, 4  4500  6300 A

Rezultatele calculelor arată că selectivitatea între elementele protejate este asigurată.

6 CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A MOTOARELOR ELECTRICE DE

MEDIE TENSIUNE

Conform [9] motoarele electrice sincrone de medie tensiune se protejează împotriva

următoarelor defecte şi regimuri anormale:
27
- scurtcircuite polifazate în înfăşurările statorului şi la bornele lui;
- puneri simple la pământ în înfăşurarea statorului;
- regimul de suprasarcină;
- scăderea sau dispariţia tensiunii;
- funcţionarea în două faze.
Conform datelor iniţiale (tab.7) motoarele nu sunt supuse suprasarcinilor tehnologice, protecţia
împotriva suprasarcinilor nu se realizează.
Pentru protecția motorului electric împotriva defectelor mențonate mai sus se va folosi releul
numeric РДЦ-01-57-5.

6.1 Calculul protecţiei împotriva scurtcircuitelor polifazate în înfăşurările statorului şi la

bornele lui

Pentru motoarele electrice cu puterea nominală de la 2000 kW, pentru protecţia împotriva
scurtcircuitelor polifazate în înfășurările statorului și la borne se va utilizeaza protecția diferentiala
longitudinală (PDL), după schema în ”stea completă”.
Curentul de pornire al PDL se va calcula cu relaţia:
I pp  K sig  I n.m 7  1,1135  148, 5 A
,
unde Ksig – coeficientul de siguranţă, Ksig =1,1 pentru protecţia realizată cu relee numerice.
Inom,M7 – curentul nominal al motorului electric determinat cu relaţia:
Pnom.mot 2000
I nom.mot    135 A.
3  U n  cos n  n 3 10  0,9  0,95 ,
unde Pnom,m – puterea nominală a motorului, Pnom,m = 2000 kW;
Unom,m – tensiunea nominală a motorului, Unom,m = 10 kV;
cosφnom – factorul de putere nominal, cosφnom = 0,9;
ηnom – randamentul nominal, ηnom = 0,95.

Verificăm sensibilitatea protecţiei prin calculul coeficientului de sensibilitate:

I sc(2)min 1980
K sens    13,3  2,0
I pp 148,5
,
2)
unde I (scmin − valoarea minimă a curentului de scurtcircuit bifazat la barele motorului determinat
(2)
in program I sc min =1980.
Sensibilitatea se asigură.

28
 Determinăm curentul de pornire al releului:
I pp  k sch
(3)
148,5 1
I pr    4,95 A
kI 30 ,
unde kI – raportul de transformare al transformatorului de curent, după In,m7 = 135 A alegem
tansformatorul de curent tip ТОЛ-10 (tab.5.9 [5]) cu parametrii: Inom1 = 150 A, Inom2 = 5 A, kI = 150/5
= 30;
(3 ) (3 )
k sch – coeficientul de schemă, k sch=1 pentru schema de conexiune stea completă.
6.2 Calculul protecţiei împotriva suprasarcinilor tehnologice

Înpotriva suprasarcinilor tehnologice se utilizează PMC temporizată. Curentul de pornire al

protecției, pentru motorul sincron se determină cu relația:
( III )
I pp  I nom.mot  k sig
( III )
 148, 5 1,5  222, 75 A
( III )
ksig  1, 25
unde este coeficientul de siguranță pentru cazul când protecția acționează la semnal;
( III )
k sig  1, 4  1,5
- dacă protecția va acționa la deconectarea motorului și la conectarea ADR.
Pentru motoare sincrone aceasta protecție va funcționa și în regim asincron.
Curentul de pornire al releului se determină cu relația:
(1)
I pp  k sch
(3)
222, 75 1
I (1)
pr    7, 42 A
kI 30
t pp  12s.
Reglajul de timp:

6.3 Calculul protecţiei împotriva punerilor simple la pământ în înfăşurarea statorului

Pentru motoarele cu putere nominală până la 2000 kW când curenţii de punere la pământ
depăşesc valoarea de 10 A şi pentru motoarele cu puterea nominală peste 2000 kW când aceşti
curenţi depăşesc valoarea de 5 A, se prevede protecţia împotriva punerilor simple la pământ în
circuitul statorului cu acţionare la declanşare, realizată cu transformator de curent de secvenţă
homopolară (se instalează pe cablul de alimentare) şi relee de curent de secvenţă homopolară tip
РТЗ-50. La curenţi de punere la pământ mai mici decât cei stabiliţi protecţia se prevede cu acţionare
la semnal.
Curentul de pornire al protecției se determină cu relația
I 0 pp  K sig  K s  I cm  1,3  2  0,19  0, 494 A

Valoarea curentului capacitiv se determină cu relaţia:

I c  I cm  I cw  0,19  3,5  3, 69 A  10 A

29
 I cm  3  U nom ,m    Cm  3 10000  314  0, 035  10 6  0,19 A  10 A
,
unde Unom,m – tensiunea nominală a motorului în V, Unom,m = 6000 V;
ω – frecvenţa unghiulară, ω = 314 rad/s;
Cm – capacitatea unei faze a statorului motorului în raport cu pământul, F/fază.

În lipsa datelor uzinei producătoare, mărimea capacităţii poate fi determinată aproximativ

după relaţia:
K i  Snom
3
40  (2000 / 0,9) 4 F
3
4

Cm  ,m
  0, 034
3  (U nom ,m  3600)  n 3  (10000  3600)  750 3
1 1
3
fază
,
unde Ki – coeficient de proporţionalitate care ţine cont de grupa de izolaţie (B) la temperatura t =
25˚C, Ki = 40;
Snom,m – puterea aparentă nominală a motorului, kVA; n – numărul de rotaţii a rotorului, n =
750 rot/min.
U L 35
I cw    3,5 A
10 10
Pentru că valoarea curentului de pornire al protecției este mai mică de 10 A nu este necesar
de instalat protecţia împotriva punerilor simple la pământ în circuitul statorului.

30
6.4 Calculul protecţiei împotriva scăderii tensiunii

Protecția împotriva scăderii tensiunii va acționa la declanșare cu temporizare.. Se realizează

în două trepte:
- I treaptă:
Tensiunea de pornire a protecţiei motorului la scăderea tensiunii se alege în aşa mod ca să
fie asigurată demararea altor motoare mai responsabile (de categoria I) şi se ia egală cu:
Upp = (0,6÷0,7)∙Unom,m = 0,6∙10000 = 6000 V.
. După valoarea Unom,m =10 kV alegem transformatorul de tensiune de tip HOM-10-У2
(tab.5.13 [5]) cu parametrii: Unom1 = 10000 V, Unom2 = 100 V, kU = 10000/100 = 100;

Tensiunea de pornire a releului se calculează cu relaţia:

U pp 6000
U pr    60 V
kU 100 ,
unde kU – raportul de transformare al transformatorului de tensiune.
După valoarea obţinută se stabileşte reglajul de tensiune al releului – 60 V (scara de reglaje
inferioară).
Timpul de pornire al protecţiei de minimă tensiune se ia 0,5 s. Alegem releul de timp ЭВ-
113 (tab.2-21 [10]) cu reglajul de timp treg = 0,5 s.
- II treaptă:
Upp = 0,5∙Unom,m = 0,5∙10000 =5000 V.
U pp 5000
U pr    50 V
kU 100
t pp  (10  15) s.

31
6.5 Calculul protecţiei împotriva regimului asincron

Pentru motoarele sincrone trebuie să fie prevăzută protecția împotriva regimului asincron,
care se realizează, de regulă, în varianta monofazată. Releul reacționează la majorarea curentului în
înfășurarea statorică a motorului și dă comandă la dispozitivele de resincronizare sau la descărcarea
automată a mecanismului. Când nu poate fi asugurată resincronizarea sau descărcarea motorului,
protecția va acționa la deconectare. De asemenea, e posibilă acționarea la deconectare cu repornirea
automată ulterioară.
Curentul de pornire a protecției se va determina cu relația:
III
I pp  I nom.mot  k sig
III
 148,5 1,3  193, 05 A
(1)
k sig  (1,3  1, 4)
unde este coeficientul de siguranță.

Temporizarea protecției se admite egală cu (0,5  1, 0) s.

32
7. Calculul protecției prin relee a transformatoarelor de putere din posturile de transformare
Transformatoare de putere din secții cu tensiunea primara de 3 kV și peste trebuie sa fie
prevăzute, conform 1, cu protecții împotriva următoarelor tipuri de defecte și regimuri anormale
-s.c polifazate în înfașurări și la bornele lor;
- defecte monofazate la pământ (în dependență de schema de conexiune a
transformatoarelor);
- s,c exterioare;
- suparasarcini ;
- scăderea nivelului de ulei în cuvă și degajări de gaze provocate de s.c.
Pentru protecția transformatorului de putere împotriva defectelor menționate mai sus se va
folosi releul numeric РЗЛ-01.

1. Pentru protecția împotriva s.c polifazate în înfășurări și la borne se prevede SCR, pentru
transformatoare cu puterea până la 6300 kVA cu asigurarea unei sensibilități suficiente (Ksens> 2).
SCR se instalează pe partea de înaltată tensiune a transformatorului, nemijlocit lângă
întreruptor, asigurând astfel protecția transformatorului și conexiunilor cu întreruptorul. Ea
acționeaza la deconectarea întreruptoarelor ce-l delimitează. Shema de conexiune înfășurărilor a
secundare ale transformatoarelor de current și bobinelor releelor de curent depinde de modul de
tartare a neutrului rețelei și, în cazul rețelei cu neutral izolat sau compensat se va utiliza schema stea
incompletă.
Curentul de pornire al protecției se va calcula cu relația
I I pp  K I sig  I (3) sc.max.ext  1,1  426  468, 6 A
.
K I sig K I sig
unde este coeficientul de siguranță, -1,1 în cazul utilizării releului numeic.
I (3) sc.max.ext -Valaorea supratranzitorie a curentului ce trece prin locul instalării protecție la un

s.c trifazat la partea de JT (0.4 kV)

33
 U mnJT
I (3) sc.max. IT  I (3) sc.max. JT   37, 4  0, 011  0, 426 kA
U mnIT .
Sensibilitate protecției se verifică la un s.c bifazat în locul instalării protecției (la partea de
înaltă tensiune a transformatorului).
I sc(2)min 3103
K sens    6, 62  2, 0
I pp 468, 6
;
I sc(2)min  3103 A .

2. SCR se va completa va completa cu protecția maximală de curent temporizată , prevăzută

și ca protecție împotriva s.c exterioare
Curentul depornire a protecției se determină cu relația
K sig III  K aut 1, 2  3
I pp III
  I nt   36,95  140 A;
K rev 0,95

K sig III
în care =1,1÷1,2;
K rev =0,95 pentru releul numeric;

K aut - coeficientul de autopornire ce ține cont de creșsterea curentului de sarcină țn regim de

postavarie, admis pentru sarcină predominantă de motoare electrice egal cu 2,5÷3,5.

Sensibilitate protecției se verifică la un s.c trifazat pe partea de joasă tensiune a
transformatorului și depinde de grupa de grupa de conexiune a înfășurărilor transformatorului,
precum și de schema de conexiune a în fașurărilor secundare a TC și bobinelor releelor de curent.
Coeficinetul de sensibiliate trebuie să fie mai mare sau egal cu 1,5 pentru rezerva apropiată
și mai mare cu 1,2 – pentru rezerva îndepartă. Se va utiliza schema schema stea completă.
I (3) sc.min 37294  (0, 4 / 35)
K sens III
   3, 04
I pp III 140
>1,5.
Curentul de pornire al releului trepta I:
(III)
I pp  ksch
(3)
468, 6 1
I (III)
pr    23, 43 A
kI 20 ;
Curentul de pornire al releului trepta III:
( III )
I pp  ksch
(3)
140 1
I ( III )
pr   7A
kI 20 .

34
 3. Pentru protecția transformatoarelor împotriva regimului de suprasarcină
vom utiliza o PMC temporizată, realizată într-o singură fază, instalată de partea alimentării. Protecția
acționează cu temporizare la semnal.
Curentul de pornire a protecției se determină cu relația
K sig III 1,05
I pp III   I nt   36,95  40,8 A
K rev 0,95 .
K sig III
Unde =1,05.
Curentul de pornire al releului:
( III )
I pp  ksch
(3)
40,8 1,
I ( III )
pr    2, 04 A
kI 20 .

Reglajul de curent al PMC se ia cu o treaptă de selectivitate mai mare decât cel al protecției
transformatorului împotriva s.c exterioare. Dar de regulă se recomandă 9 s.

4. Protectia împotriva scăderii nivelului de ulei se realizează cu ajutorul releului de gaze tip
RGCZ-66.

35
VERIFICAREA TRANSFORMATORULUI DE CURENT LA EROAREA DE 10%

Conform prescripțiilor, eroarea transformatoarelor de curent utilizate în protecții prin relee

nu trebuie să depășească 10% pentru secțiunea aleasă a conductoarelor circuitelor secundare de
curent.
Pentru verificare se impune condiția:
Z 2calc  Z 2 adm ,

unde
Z 2calc este impedanța secundară de calcul;

Z 2adm - impendanța secundară admisibilă a transformatorului de curent.

Vom verifica la eroarea de 10% transformatorul de curent de tip ТЛМ-10 -1 instalat în

circuitul secționării de curent rapide a motorului sincron de medie tensiune – TA2.
Verificarea transformatorului de curent se efectuează în modul următor:
Pentru determinarea valorii impendanței secundare admisibile se calculează valoarea

K10
multiplului de supracurent pentru circuitul primar, pentru care trebuie să se asigure
funcționarea transformatorului de curent cu eroarea mai mică sau egală cu 10% conform expresiei:
K 2  I1max
K10  ,
K1  I1n

unde
K1 este coeficientul ce ține cont de posibila înrăutățire a caracteristicii de magnetizare a TC.

K1  0,8 ;

I1n I1n  150 A;

- curentul nominal primar al transformatorului de current,
K 2 - coeficientul ce ține cont de inexactitatea calculelor și influența componentei aperiodice

a curentului de s.c. la fucționarea TC (se ia din tab. 14)

36
 I1max
- curentul maximal primar pentru care trebuie să fie asigurată funcționarea
transformatorului de curent cu eroarea nu mai mare de 10%. Se alege în funcție de tipul si
principiul funcționării protecției.
I1max
Pentru protecția diferențiala se ia egala cu cea mai mare valoare a curentului de
s.c. exterior.
Se determină cu relația:
Uj
I1max  I s.c max. JT (3)   37400  0, 011  426 A;
UI
1, 25  426
K10   4, 43,
0,8 150
Pentru transformatorul de curent ales se determină valoarea admisibilă a impedanței sarcinii

K10  f ( Z 2 adm ),
secundaredin graficele (fig. A 2.4 [13]);
Z 2 adm  3, 75 .

In continuare se va determina valoarea impedanței secundare de calcul care depinde de

schema de conexiune a înfășurărilor secundare ale transformatoarelor de curent și a bobinelor
releelor și de tipul scurtcircuitului.
Pentru schema de conexiune stea completă, conform tab.13 [12], impedanța secundară de
calcul va fi egală:
Z 2(3)calc  Z 2(2)
calc  Rcond  Z rf  Rcont ;
- Pentru s.c. trifazat, bifazat
Z 2(3)calc  2  Rcond  Z rf  Z ro  Rcont .
- Pentru s.c. monofazat

unde
rcont este rezistența de contact, în calcule rcont  0,1;

Z rf
- impedanța releului conectat în conductorul de fază, se determină cu relația:
S rf
Z rf  2
,
I reg .min

S rf  0,8VA
în care este puterea consumată de releu conectat în circuitul de fază, pentru releul de
tip RT-40/50, (tab.2-28 [10]);
2
I reg .min
- valoarea minima a reglajului de current al releului, pentru releul de current de tip

.min  12,5 A
2
I reg
RT-40/50, , (tab.2-28 [10]);
Z ro - impedanța releului conectat în conductorul de retur, fiindcă în conductorul de retur nu

se conectează releul,
Z ro  0.

37
 Rcond - rezistența conductorului de la transformatorul de curent până la releul de curent, se

determină cu relația:
l
Rcond    ,
S

în care  este rezistivitatea conductorului, pentru aluminiu   0,029   mm / m;

2

l - lungimea conductorului de legătură, admitem l  12 m;

S - secțiunea transversală a conductorului, admitem S  6 mm .

2

0,8
Zr   0, 064 ,
12,52
12
Rcond  0, 029   0, 058 ,
6

calc  0, 064  2  0, 058  0,1  0, 28;

Z 2(2)

Z 2(3)calc  0, 064  3  0, 058  0,1  0, 264.

Verificăm condiția:

calc  0, 28   Z 2 adm  3,5 ;

Z (2)
- Pentru s.c. bifazat

calc  0, 264   Z 2 adm  3,5 .

Z (3)
- Pentru s.c. trifazat
Condiția se îndeplinește, deci eroarea transformatorului de curent nu va depăși 10% și
transformatorul de curent va lucra în clasa de precizie necesară (0,5).
CONCLUZII

Scopul proiectului prezentat este elaborarea protecțiilor elementelor sistemului de alimentare

cu energie electrică a unei întreprinderi industriale.
În capitolul 1 am ales tipul siguranțelor fuzibile pentru protecția fiecărui motor și a grupului
de motoare.
În capitolul 2 am ales tipul întreruptoarelor automate pentru protecția fiecărui motor și a
grupului de motoare.
În capitolul 3 am calculat curenții de scurtcircuit trifazat și bifazat la fiecare bară de
distribuție a sistemului de alimentare cu energie electrică și curentul de scurtcircuit monofazat la
bornele motorului de joasă tensiune cu puterea nominală cea mai mică.
În capitolul 4 am verificat sensibilitatea și am ales timpii de acționare ai siguranțelor
fuzibile.
În capitolul 5 am ales timpii de acționare ai întreruptoarelor automate și protecțiilor
maximale de curent temporizate ale tuturor elementelor din amonte reieșind din condiția asigurării

38
selectivității în acționare a lor. A fost făcută concluzie, că siguranța fuzibilă de grup trebuie
înlocuită cu un întreruptor automat.
În următoarele două capitole au fost elaborate protecții prin relee ale motorului electric
asincron de medie tensiune, transformatorului de putere din posturile de transformare,
transformatorului special de putere destinat alimentării cuptorului cu arc electric și a instalației cu
condensatoare. Elementele menționate mai sus au fost protejate de la toate defecte și regimuri
anormale posibile. Pentru fiecare protecție a fost verificată sensibilitatea și au fost alese schemele,
tipul releelor și temporizarea.
În următorul capitol a fost făcută verificarea la eroarea de 10% a transformatorului de curent
din circuitul protecției diferențiale a motorului electric de medie tensiune. Rezultatele calculelor
arată că eroarea transformatorului de curent nu va depăși 10%.
Toate protecțiile au fost elaborate conform cerințelor impuse.

BIBLIOGRAFIE

1. Беляев А.В. Выбор аппаратуры, защит и кабелей в сетях 0,4 кВ.

Л.: Энергоатомиздат, 1988.
2. Андреев В.А. Релейная защита и автоматика систем электроснабжения.
М.: Высшая школа, 1991.
3. Чернобровов Н.В. Релейная защита. М.: Энергия, 1974.
4. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций.
М.: Энергоатомиздат, 1987.
5. Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования.
М.: Энергоатомиздат, 1989.
6. Справочник по электроснабжению и электрооборудованию. Т.1/ Под общ. ред.
Федорова А.А. М.: Энергоатомиздат, 1986.

39
7. Ульянов С.А. Электромагнитные переходные процессы в электрических системах.
М.: Энергия, 1970.
8. Справочник по проектированию электроснабжения / Под ред. Барыбина Ю.Г. и др.
М.: Энергоатомиздат, 1988.
9. Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
10. Алексеев В.С. Реле защиты. М.: Энергия, 1976.
11. Ермилов А.А. Основы электроснабжения промышленных предприятий.
М.: Энергоатомиздат, 1983.
12. Stanciu T., Rudei I. Protecția prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic
pentru lucrarea de curs. Chișinău, 2001.
13. Stanciu T., Rudei I. Automatizări și protecția prin relee în instalații energetice. Îndrumar
metodic pentru lucrarea de curs. Chișinău, 2003.
14. Кривенков В.В. Новелла В.Н. Релейная защита и автоматика систем
электроснабжения. М.: Энергоиздат, 1981.
15. Липкин Б.Ю. Электроснабжение промышленных предприятий и установок.
М.: Высшая школа, 1990.
16. http://www.cztt.ru/userFiles/Rukovodstva/RE_TOL-10.pdf

40