Note de curs la Economia energeticii

1 FLUXURILE DE NUMERAR ŞI VALORILE ACESTORA

1.1. Factorul timp şi fluxurile de numerar

1.1.1. Fructificarea şi tehnica actualizării banilor
Introducere
Un proiect sau o activitate economică, de regulă, cuprinde un interval de
timp relativ îndelungat. Cheltuielile cu investiţia se realizează într-o
perioadă de timp‚ iar veniturile se obţin în altă perioadă. Este important ca
în calculele tehnico-economice şi cele economico-financiare să se ţină
seama de faptul că cheltuielile/veniturile reprezintă valori dispersate în timp
şi că timpul nemijlocit influenţează valorile sumelor de bani implicate.
Factorul timp reflectă fenomenul schimbării valorii unei unităţi
monetare (u.m.) în timp: un leu astăzi nu este echivalent cu un leu
disponibil mâine şi viceversa. Un ban deţinut astăzi este mai valoros decât
cel deţinut la un moment de timp t în viitor, deoarece, banul de astăzi,
fiind investit, până la momentul t poate aduce un câştig suplimentar.
Axa timpului. Procesele economice studiate se desfăşoară într-o perioadă
de timp (perioadă de studiu) pentru care timpul, după necesitate, poate fi
cuantificat în ani, luni, zile, ore. Adesea, în scopul simplificării analizei, se
acceptă ca originea axei timpului să corespundă momentului (0), ce
marchează începutul perioadei de studiu (fig. 1.1).

0 1 2 ... t ... T timp

ti-1 ti ti+1 tf

Figura 1.1. Axa timpului cuantificată

În această lucrare vom opera cu axa timpului segmentată pe ani – anul

1, 2, …, t, …, T sau anul ti, ti+1, ..., tf -1, tf . Aici ti reprezintă primul an al
perioadei de studiu, iar T şi tf ultimul an. De menţionat, că prin T adesea
vom nota şi durata perioadei de studiu.

9
Note de curs la Economia energeticii

Cheltuielile/veniturile, aferente unei activităţi economice, în caz general,

sunt dispersate în timp, atât pe anii perioadei de studiu cât şi în interiorul
fiecărui an. Pentru un an concret, fie notat prin t, valoarea totală a
cheltuielilor/veniturilor, în mod convenţional, poate fi integrată şi ulterior
plasată la începutul anului t, la mijlocul sau la sfârşitul acestuia. Pe viitor
vom accepta ipoteza că cheltuielile/veniturile, asociate anului t, întotdeauna
sunt plasate pa axa timpului la sfârşitul anului respectiv (fig. 1.2).

Ct

0 1 2 ... t ... T timp

Figura 1.2. Plasarea unei cheltuieli anuale pe axa timpului

Fenomenul fructificării banilor

Vom considera cazul plasării unei sume de bani spre fructificare pe un cont
bancar (fig. 1.3). Fie că momentul actual în fig. 1.3 se identifică cu sfârşitul
anului 0. Mai jos vom considera două cazuri particulare.

PT

Pt
P0

0 1 2 ... t ... T timp

Figura 1.3. Creşterea banilor pe un cont de depozit

Cazul 1. Suma de bani P0 este plasată la anul 0 pe un cont bancar, la rata

dobânzii bancare i , pe termen de T ani.

10
 Note de curs la Economia energeticii

Peste un an, la finele anului 1, pe cont vom avea suma P1 , care include
suma iniţială P0 şi dobânda corespunzătoare d1 :
P1 = P0 + d1 sau P1 = P0 ·(1+i), unde d1 = P0 · i.
La finele anului 2 deja vom deţine suma P2 , P2 = P1 + d2 sau
P2 = P0 · (1+ i)2, unde d2 = P1 · i.
La un an intermediar t vom avea suma Pt , unde Pt = Pt-1 + dt sau
Pt = P0 · (1+ i)t , dt = Pt-1 · i.
La sfârşitul perioadei de fructificare vom avea suma PT :
PT = PT-1 + dT sau PT = P0 · (1+ i)T , unde dT = PT-1 · i . (1.1)

Cazul 2. Fie că suma de bani Pt , ce dorim a fi fructificată, este plasată nu la

momentul 0, ci la finele unui an arbitrar t pe axa timpului (fig. 1.3).
Valoarea acestei sume la sfârşitul anului T, deci peste (T – t) ani, va fi:

PT = Pt · (1+ i) T- t. (1.2)

Exemplu: Fie Pt = 100 u.m., i = 10%, t = 4, T = 8 

PT = 100 · (1+ 0,1)8-4 = 100 · 1,46 = 146 u.m.

Acest proces de creştere a banilor în timp este cunoscut sub denumirea de

fructificare. Valoarea obţinută în urma fructificării unei sume de bani se
numeşte valoare finală sau valoare viitoare (eng. - final value sau future
value; рус. - наращенное значение).

De la fenomenul fructificării se desprind cele două afirmaţii, precum că –

 timpul înseamnă bani şi

 banul face ban.

În expresiile (1.1) şi (1.2) multiplicatorii (1+i)T şi (1+i)T-t poartă

denumirea de factori (coeficienţi) de fructificare sau compunere sau
capitalizare.

11
Note de curs la Economia energeticii

Tehnica actualizării banilor

Acum vom formula problema altfel: fie că la un moment de timp T în viitor
pe un cont de depozit la bancă vom deţine o sumă de bani PT (fig. 1.3); se
întreabă - care să fi fost valoarea sumei depuse spre fructificare la un careva
an anterior anului T.
Vom căuta răspunsul pentru două cazuri.

Cazul 1. Care să fi fost valoarea sumei depuse spre fructificare la anul 0,

deci cu T ani în urmă?
Răspunsul rezultă din expresia (1.1):

P0 = PT / 1+i  P0 = PT  1+i  .
T -T
sau (1.3)

Cazul 2. Care să fi fost valoarea sumei depuse spre fructificare la anul t,

deci cu (T-t) ani în urmă?
Din (1.2) obţinem:

Pt = PT / 1+i  sau Pt = PT  1+i 

T-t - (T-t)
. (1.4)

Exemplu: Fie PT = 150 u.m., i = 10%, T = 8, t = 4 

Pt = 150 · (1+ 0,1)-(8-4) = 150 · 1,1- 4 = 102,4 u.m.

Readucerea unei sume de bani de la un moment în viitor la un alt moment

anterior, este numită actualizare. Valoarea recalculată este cunoscută ca
valoarea actuală sau valoarea actualizată (eng. - present value sau
descounted value; рус. - приведенное sau десконтированное значение).

În expresiile (1.3) şi (1.4) multiplicatorii (1+i)-T şi (1+i)–(T-t) poartă

denumirea de factori (coeficienţi) de actualizare sau de discontare.

12
 Note de curs la Economia energeticii

Mişcarea banilor pe axa timpului: generalizare

În baza celor expuse mai sus putem concluziona:
 o sumă de bani îşi schimbă valoarea în timp;
 o sumă de bani formal poate fi "mişcată" pe axa timpului atât în
direcţia + (spre viitor) cât şi - (dinspre viitor)‚ efectuând
recalculările respective;

 mişcarea banilor pe axa timpului:

 spre + conduce la creşterea valorii (proces de fructificare)‚
 spre - conduce la micşorarea valorii acestora (actualizare);

 fructificarea reprezintă un proces real‚ pe când actualizarea –

o tehnică de recalculare.

Care este necesitatea actualizării valorilor?

La faza de proiectare sau planificare‚ fie identificată cu prezentul‚ se
operează cu viitorul - se fac previziuni‚ calcule‚ etc. Proiectarea unui
obiectiv presupune evaluarea şi compararea ulterioară a mai multor
variante/soluţii privind realizarea şi funcţionarea acestuia. Variantele‚ de
regulă‚ se deosebesc atât după valoarea sumară a investiţiei şi modului de
eşalonare a acesteia‚ cât şi după valoarea cheltuielilor anuale de producţie.
Cum pot fi comparate asemenea variante din punct de vedere al costului
sumar? - Doar prin actualizarea (raportarea) tuturor cheltuielilor
(investiţionale‚ operaţionale) la unul şi acelaşi moment de timp (notat în
această lucrare prin θ)!

13
Note de curs la Economia energeticii

1.1.2. Fluxul de numerar şi valorile acestuia: noţiuni generale

O consecutivitate de cheltuieli şi/sau venituri, aferentă unui proces
economic, ce are loc pe parcursul unei perioade determinate de timp
(fig. 1.4-1.5) reprezintă un flux de numerar (eng. - cash-flow; рус. - поток
наличностей). În literatura de specialitate de limbă română pentru un flux
de numerar pe larg se aplică şi termenul de cash-flow [3].
Fluxurile, cu cheltuielile/veniturile atribuite sfârşitului de an, sunt numite
fluxuri de numerar ordinare (eng. - ordinary cash-flows).
În unele cazuri avem de a face cu cash-flow-uri la care cheltuielile/
veniturile se referă, în mod natural, la începutul anului (plata chiriei,
primele de asigurare etc.); aceste fluxuri se numesc fluxuri de numerar
speciale (eng. - due cash-flows).
De fiecare dată când va apărea necesitatea de a opera cu cash-flow-uri
speciale, mai întâi de toate, ele vor fi transformate în fluxuri ordinare.
Un flux de numerar, descris de o funcţie, este numit flux regularizat
(ordonat).
Un flux de numerar este caracterizat de trei valori:
• valoarea nominală,
• valoarea prezentă (sau actuală, sau actualizată) şi
• valoarea finală.
Mai jos sunt prezentate modalităţile de calcul ale acestora.

Fluxul de cheltuieli (fig. 1.4)

Valoarea nominală a unui flux de cheltuieli CTN (Cheltuielile Totale
Nominale) reprezintă suma cheltuielilor anuale Ct pe o perioadă de timp
considerată (perioadă de studiu):
tf
CTN   C t , (1.5)
t  ti

unde ti şi tf reprezintă primul şi ultimul an al perioadei de studiu.

14
 Note de curs la Economia energeticii

Valoarea prezentă a unui flux de cheltuieli CTA (Cheltuielile Totale

Actualizate) se determină prin însumarea valorilor actualizate ale
cheltuielilor anuale Ct :
tf
CTA   Ct  (1  i) t , (1.6)
t  ti

unde: (1+i)θ-t reprezintă factorul de actualizare;

i şi θ - rata şi anul de actualizare.

CTF
CTA

Cti Cti+1 Ctf-1 Ctf

ti-1 ti ti+1 ... tf-1 tf ani

θ

Figura 1.4. Un flux de cheltuieli

Valoarea finală a fluxului de cheltuieli CTF (Cheltuielile Totale Finale) se

determină prin însumarea valorilor finale ale cheltuielilor anuale Ct :
tf
CTF   Ct  (1  i)T  t , (1.7)
t  ti

unde (1+i)T-t reprezintă factorul de fructificare.

Valoarea finală urmează a fi plasată pe axa timpului întotdeauna la sfârşitul

ultimului an al fluxului de numerar. Valoarea actuală este raportată la anul
θ, ales în prealabil (vezi 1.1.3). Valoarea nominală nu variază în timp şi ea
poate fi asociată oricărui an.

Fluxul de venituri (fig. 1.5)

Absolut similar se determină valorile unui flux de venituri.
Valoarea nominală a unui flux de venituri anuale Vt (încasări, intrări):

15
Note de curs la Economia energeticii

T
VTN   Vt , (1.8)
t 1

unde: Vt reprezintă venitul anului t;

T - ultimul an al perioadei de studiu.
VTA VTF

V1 V2 Vt VT

0 1 2 ... t ... T ani

Figura 1.5. Un flux de venituri

Valoarea prezentă a fluxului de venituri:

T
VTA   Vt  (1  i)θ  t . (1.9)
t 1

Valoarea finală a fluxului:

T
VTF   Vt  (1  i) T  t . (1.10)
t 1

Fluxul de numerar al unui proiect investiţional

Fluxul de numerar al unui proiect de investiţii poate avea o structură
simplă, precum cea prezentată în fig. 1.6, sau complexă - fig. 1.7.
I

Vt
VNan Ct

VNt

0 1 2 ... t ... T ani

Figura 1.6. Cel mai simplu flux al unui proiect investiţional

16
 Note de curs la Economia energeticii

I3
I2
I1
Vt
Ct
VNt
-2 -1 0 1 2 ... t ... T ani
ti ti+1 ... tf

Figura 1.7. Cash-flow-ul unui proiect complex

Notaţiile din figurile 1.6-1.7 reprezintă:

I - costul investiţiei;
Vt - venitul brut (încasarea) al anului t;
Ct - cheltuielile operaţionale ale anului t;
VNt - venitul net al anului t.

În caz general, valoarea prezentă (eng. - Net Present Value - NPV) a fluxului
de numerar al unui proiect investiţional se determină cu formula:
tf
CFA   (Vt  I t  Ct )  (1  i)θ  t sau (1.11)
t = ti

CFA = VTA – CTA, (1.12)

unde: VTA reprezintă venitul total brut actualizat:
T
VTA   Vt  (1  i)θ  t ; (1.13)
t 1

CTA - cheltuielile totale actualizate:

tf
CTA   (I t + Ct )  (1  i)θ  t . (1.14)
t = ti

Valoarea finală a fluxului de numerar al unui proiect de investiţii:

tf
CFF   (Vt - I t - Ct )  (1  i)T- t . (1.15)
t = ti

17
Note de curs la Economia energeticii

Fluxul mixt – caz general (fig. 1.8)

Un flux mixt de numerar, sau un cash-flow mixt, reflectă două fluxuri:
 fluxul de intrări, ce se referă la orice formă de venituri, şi
 fluxul de ieşiri, care se referă la orice formă de cheltuieli.

CFA CFF
Vt
Ct

CFti CFti+1 CFt CFtf-1 CFtf

ti-1 ti ti+1 ... t ... tf -1 tf ani

θ

Figura 1.8. Un flux de numerar mixt

Pentru fiecare an t al perioadei de studiu valoarea cash-flow-ului CFt

se determină prin deducerea cheltuielilor din veniturile respective -
CFt = Vt - Ct. Este evident, că pentru unii ani CFt poate deţine
valori pozitive, iar pentru alţi ani – negative.

Formulele de calcul pentru cele trei valori ale fluxului sunt:

tf
Valoarea nominală - CFN   CFt , (1.16)
t  ti
tf
Valoarea prezentă - CFA   CF  (1  i)
t = ti
t
θ t
, (1.17)

tf
Valoarea finală - CFF   CF  (1  i)
t = ti
t
T-t
. (1.18)

În cazul în care factorul timp este neglijat (i = 0) – valoarea prezentă şi

valoarea finală converg către valoarea nominală:

CFA = CFF = CFN. (1.19)

18
 Note de curs la Economia energeticii

1.1.3. Alegerea anului de actualizare

La evaluarea eficienţei economice a proiectelor investiţionale, precum şi la
compararea tehnico-economică a soluţiilor (variantelor) de proiect se cere
de a cunoaşte valorile actualizate ale cheltuielilor şi veniturilor pe termen
lung.
Actualizarea tuturor cheltuielilor şi veniturilor se efectuează la unul şi
acelaşi moment de timp (an), numit an de actualizare, şi notat prin θ.
Anul  poate fi ales arbitrar; variaţia lui  va conduce la variaţia
cheltuielilor/veniturilor pentru proiectele considerate. Însă, este important
de remarcat, că alegerea anul  nu afectează nici într-un fel alegerea
variantei optime.
Este dorit ca  să corespundă anului luării deciziei finale cu privire la
finanţarea proiectului respectiv. În aşa fel‚ costul actualizat al proiectului
va exprima costul "la zi" - un cost sesizabil. În cazul în care drept an de
actualizare este ales un an îndepărtat de anul luării deciziei‚ indicatorii
economico-financiari actualizaţi vor exprima valori mai puţin sesizabile şi
mai mult abstracte.
Deseori alegerea anului  se face din alt raţionament - de a simplifica
formulele de calcul a valorilor actualizate. Spre exemplu‚ în cazul în care
cheltuielile anuale operaţionale şi/sau veniturile anuale sunt constante, este
binevenit ca  să reprezinte anul precedent primului an de funcţionare a
obiectivului ( =0).
Să reţinem‚ că valoarea actualizată a unei sume de bani, ce aparţine anului
 , coincide cu valoarea ei nominală.

19
Note de curs la Economia energeticii

1.2. Anuitatea şi perpetuitatea

1.2.1. Anuitatea şi valorile ei
Anuitatea (eng. - annuity; рус. - аннуитет) reprezintă un flux de cheltuieli
sau venituri constante şi prezente la fiecare interval de timp t al perioadei
de studiu (fig. 1.14).

Valorile unui flux de cheltuieli constante

Mai jos vom considera un caz particular ce ţine de un flux de cheltuieli
constante pentru care vor fi prezentate formulele de calcul ale valorilor
fluxului respectiv.
CTF
CTA
Can

0 1 2 ... t ... T ani

Figura 1.14. Un flux de cheltuieli anuale constante (o anuitate)
şi cele două valori ale acestuia – CTA şi CTF

Valoarea nominală CTN a fluxului de cheltuieli anuale constante Can

pe o perioadă de studiu de T ani (fig. 1.14) se determină cu formula:
CTN = Can ∙ T. (1.20)
Valoarea finală CTF a anuităţii se determină cu formula:
T
CTF   Can  (1  i)T  t
t 1

sau printr-un calcul direct – CTF = Can · kFA , (1.21)

unde kFA reprezintă factorul valorii cumulative a anuităţii
(eng. - The Uniform Series Compound Amount Factor):
T
k FA   (1  i)T  t . (1.22)
t 1

20
 Note de curs la Economia energeticii

Valoarea actuală CTA a fluxului de cheltuieli constante se determină

conform expresiei:
T
CTA   Can  (1  i) t
t 1

sau printr-un calcul direct - CTA  Can  kPA , (1.23)

unde kPA reprezintă factorul valorii actualizate a anuităţii
T
(eng. - The Uniform Series Present Worth Factor) – k PA   (1  i) t . (1.24)
t 1

O altă interpretare a factorului kPA este prezentată în paragr. 1.2.3.

În fig. 1.15 este ilustrată operaţiunea de actualizare a unui flux de cheltuieli
constante.
Pentru T = 3 ani, i = 10% şi  = 0 avem:
3
CTA =  Can  1+i  = Can  k PA = 2,49 ∙ Can .
θ- t

t=1

CTA = 2,49 Can

0,75 Can

0,83 Can Can = const

0,91 Can

0 (1+i)-1 = 1,1-1 = 0,91 1 2 3

0,91 Can ani
-2 -2
(1+i) = 1,1 = 0,83
0,83 Can
(1+i)-3 = 1,1-3 = 0,75
0,75 Can

Figura 1.15. Ilustrarea calculului CTA pentru o anuitate

Dacă valoarea nominală a fluxului de cheltuieli constituie 3Can , atunci valoarea

prezentă - 2,49Can şi valoarea finală - 3,31Can . După cum era de aşteptat, a
rezultat că CTA ≤ CTN ≤ CTF.

21
Note de curs la Economia energeticii

1.2.2. Perpetuitatea
Perpetuitatea (eng. - perpetuity; рус. - бессрочный аннуитет) reprezintă
o anuitate cu o durată infinită (T  ∞).
Valoarea nominală, precum şi valoarea finală a perpetuităţii tind
către + ∞:
CTN = ∞ şi CTF = Can  k FA,   . (1.25)

Valoarea actuală a perpetuităţii:

CTA = Can  k PA,  (1  i) , (1.26)

iar pentru θ = 0 avem:

CTA = Can  k PA, , sau CTA = Can / i . (1.27)

22
 Note de curs la Economia energeticii

1.2.3. Semnificaţia factorilor cumulativi ai unei anuităţi/perpetuităţi

Luarea în consideraţie a factorului timp prin recalcularea duratei T
Pentru fluxul de cheltuieli anuale constante (anuitate), considerat in
paragraful precedent (fig. 1.14), formulele obţinute de calcul a celor trei
valori sintetice sunt:
CTF = Can · kFA , CTA = Can · kPA şi CTN = Can ∙ T.

Dacă comparăm primele două expresii cu a treia, uşor se poate de observat

că parametrii kFA şi kPA au semnificaţia unor durate de timp, aici numite
durate „recalculate” ale perioadei de studiu.
Astfel, am putea scrie:

CTF = Can · T T,i , (1.28) CTA = Can · T T,i , (1.29) şi CTN = Can ∙ T, (1.30)

unde TT ,i şi TT ,i reprezintă valori recalculate ale duratei calendaristice a

perioadei de studiu; aceste durate pot fi numite respectiv:
TT ,i - durata „fructificată” şi TT ,i - durata „actualizată” ale perioadei de
studiu de T ani calendaristici.
Expresiile generale de calcul pentru cele două durate recalculate sunt:
T T
T T,i   (1  i)T  t (1.31) şi T T,i   (1  i)  t (1.32)
t 1 t 1

Formulele (1.31)-(1.32) exprimă suma elementelor unei progresii

geometrice, pentru care pot fi aplicate formule de calcul direct; astfel
expresiile (1.31)-(1.32) se transformă în (1.33)-(1.34):

TT,i  (1  i)T  1 / i (1.33) şi TT,i  1  (1  i)  T  / i . (1.34)

Pentru o perpetuitate (T→∞), uşor de observat că durata fructificată

tinde către infinit - T  ,i →∞, iar durata actualizată T  ,i tinde către o
valoare limită, T  ,i = 1 / i .

23
Note de curs la Economia energeticii

Din expresiile de mai sus rezultă:

CTA / CTF = T T,i / T T,i . (1.35)
Ţinând cont de relaţia ce leagă valoarea actuală şi valoarea finală a unui
flux de numerar (CTA = CTF ∙(1+i)-T ), din (1.35) obţinem:
T T,i = T T,i ∙ (1+i)-T. (1.36)
În figura 1.16 este adusă interpretarea grafică a noţiunii de durată
actualizată a perioadei de T ani calendaristici.
a) b)
Ct Ct
C0 C0
C1
CTN  C0  T
C2
C3
...  t
Ct C0  (1  i )
...
CT
T
CTA  C0  T
CTA   C0  (1  i ) t
t 1

1 2 3 ... t ... T ani 1 2 ... T ani

Figura 1.16. Diagrama cheltuielilor actualizate (a) şi celor echivalente (b)

* * *
În expresiile (1.28)-(1.29), durata T T ,i reflectă în mod sintetic doi factori:
durata calendaristică a perioadei de studiu T şi rata de actualizare i.
Pentru o perioadă de studiu stabilită T, cu cât rata de actualizare i este mai
mare, cu atât:
• durată actualizată este mai mică, iar diferenţa între T şi T T ,i este mai mare;
• durată fructificată este mai mare, şi diferenţa între T şi T T ,i este mai mare.

24
 Note de curs la Economia energeticii

În cazul neglijării factorului timp (i = 0) atât durata actualizată cât şi durata

fructificată converg către durata calendaristică, T T ,i şi T T ,i → T.
Important de menţionat, că în formulele (1.28)-(1.29) factorul timp‚ atât sub
aspectul fructificării‚ cât şi cel al actualizării‚ este luat în consideraţie
nu cum se obişnuieşte, prin corecţia cheltuielilor, dar prin substituirea
duratei reale, calendaristice cu o durată echivalentă (fructificată
sau actualizată).
O asemenea interpretare a factorului timp permite a simplifica considerabil
formulele de calcul pentru diverşi indicatori, precum şi a oferi mai multă
claritate şi sens acestora. Astfel, formulele de calcul atât a lui CTA, cât şi
CTF, reprezintă produsul cheltuielilor anuale, la numărul de ani (recalculat)
al perioadei de studiu (vezi (1.28)-(1.29)).

Posibilitatea integrării factorului timp în durata recalculată T T ,i

alimentează ideea înglobării tuturor factorilor evolutivi ai unui proces
economic (evoluţia volumului producţiei, evoluţia preţurilor etc.)
în durata recalculată a perioadei de studiu (vezi para. 1.3.2).

Inversul lui T T ,i reprezintă factorul de recuperare a capitalului (FRC):

FRC = i / 1  (1  i)  T  . (1.37)

El arată cât trebuie plătit anual pentru a asigura achitarea unui împrumut de
o unitate monetară în T ani, cu dobânda compusă aplicată pe suma
neachitată.

25
Note de curs la Economia energeticii

1.3. Fluxurile cu evoluţii regularizate şi valoarea prezentă a lor

1.3.1. Descrierea evoluţiei unui flux de numerar
Dinamica fluxului de cheltuieli de-a lungul perioadei de studiu, fie pentru o
sursă de energie, poate fi cauzată de mai mulţi factori precum:
 escaladarea preţurilor la combustibili, la materiale etc.,
 creşterea continuă a costului forţei de muncă,
 degradarea în timp a capacităţii de producţie,
 creşterea consumului de combustibil în urma degradării fizice a
instalaţiilor energetice şi altele.
Pentru creşterea preţurilor în literatura de specialitate este aplicat termenul
de escaladare, însă el nu poate fi folosit, spre exemplu, pentru creşterea
consumului specific de combustibil de-a lungul perioadei de viaţă a
instalaţii energetice, sau pentru creşterea capacităţii de producţie a acesteia.
Iată de ce, pe viitor, ne vom referi în general la evoluţia în timp a unui sau
mai multor parametri/indicatori.
Evoluţia în timp a unui sau mai multor factori, de obicei, este descrisă de
funcţii exponenţiale simple (fig. 1.19):

y t  y0  1  r 
t t0
,
în care: yt reprezintă valoarea parametrului considerat în anul t, t = 1,…,T;
y0 - o valoare cunoscută pentru un an t0, numit an de referinţă.

Frecvent t0 este acceptat egal cu zero, în acest caz - y t  y0  1  r  .

t

Rata r va deţine valori pozitive în cazul creşterii, iar negative în cazul

descreşterii.

1.3.2. Integrarea factorului timp şi dinamicilor în durata

perioadei de studiu
Vom considera un flux de cheltuieli anuale în creştere Ct , t =1,…,T , descris
de o funcţie exponenţială - Ct  C0  (1  k) t , (1.38)
în care C0 este valoarea de referinţă, iar k rata creşterii anuale (fig. 1.19).

26
 Note de curs la Economia energeticii

Pentru fluxul considerat vom determina valorile CTA şi CTF.

CTF

CTA
Ct = Ct-1 · (1+k)
CT
Ct = C0 · (1+k)t
Ct
Ct-1
C2
C1

C0

0 1 2 ... t-1 t ... T t , ani

Figura 1.19. Un flux de cheltuieli cu creştere exponenţială

Valoarea actuală a fluxului, în caz general, se calculă cu formula:

T
CTA   Ct  (1+i)θ-t , (1.39)
t=1

iar ţinând cont de expresia (1.38) putem scrie:

T
CTA  C0   (1+x)θ-t ,
t=1

sau în final CTA  C0  TT,x , (1.40)

unde: T T ,x reprezintă durata perioadei de studiu, recalculată (actualizată) la

rata x:
T
T T,x   (1+x)- t  1  (1  x) T  / x ; (1.41)
t=1

x - o rată de actualizare generalizată, care reflectă factorul timp

şi creşterea cheltuielilor pe durata de studiu:
1+x  (1  i) / (1  k) ; (1.42)
k - rata creşterii anuale a cheltuielilor;
i - rata de actualizare (costul capitalului).

27
Note de curs la Economia energeticii

Este cunoscut faptul că actualizarea conduce la diminuarea valorilor

numerice ale fluxurilor (multiplicare la coeficientul (1+i) -t), pe când
escaladarea la rata k - la creştere (multiplicare la coeficientul (1+k)t). În
funcţie de raportul celor două rate (i şi k), vom avea o rată x, pentru care,
conform expresiei (1.41), va rezulta o valoare T T , x ce poate fi mai mică,
egală sau mai mare decât durata calendaristică (nominală) T a perioadei de
studiu. Ca urmare, în cazul considerat pentru CTA putem avea: CTA <, =,
> CTN, unde CTN = C0 · T.
Din expresia (1.42) este uşor de observat, că atunci când efectele generate
de factorul timp, pe de-o parte, şi de escaladarea cheltuielilor Ct , pe de altă
parte, se compensează (i = k), rezultă - x = 0, şi respectiv T T , x = T , iar
CTA = CTN = C0 · T.

Valoarea finală a fluxului, în caz general, se determină:

T
CTF   Ct  (1+i)T-t . (1.43)
t=1

sau CTF = C0  TT,x ,

sau CTF  C0  TT,x  (1  i)T  CTA  (1  i)T , (1.44)
unde T T , x reprezintă durata perioadei de studiu, recalculată (fructificată) la
rata x:
T
T T,x   (1+x)T-t = (1  x)T  1 / x . (1.45)
t=1

În final, o relaţie importantă şi utilă:

TT,x = TT,x  (1+i)T .

Din cele prezentate mai sus, rezultă că formulele de calcul ale valorilor
prezente şi finale chiar şi pentru un flux de cheltuieli în creştere rămân a fi
extrem de simple şi clare – acestea reprezintă produsul cheltuielilor anuale,
cunoscute pentru un an de referinţă, la numărul de ani (recalculat) al
perioadei de studiu.

28
 Note de curs la Economia energeticii

Important de menţionat că, în cazul în care valoarea de referinţă a

cheltuielilor este cunoscută nu pentru anul 0, ci pentru un careva alt an t, în
formulele (1.40) şi (1.44) în loc de C0 vom aplica Ct · (1+k)-t.

Duratele T T , x şi T T , x rezultă în urma ajustării duratei calendaristice a

perioadei de studiu T la factorul timp, inflaţie şi creşterea/diminuarea
cheltuielilor de-a lungul anilor.

1.3.3. Fluxurile de numerar complexe

Un flux de numerar complex include un ansamblu de fluxuri – constante, în
creştere/descreştere etc. (vezi fig. 1.20).
Pentru determinarea valorilor actuale şi finale ale fluxurilor complexe se
recomandă -
 a identifica grupurile de cheltuieli/venituri omogene;
 a substitui în mod echivalent fiecare grup/flux printr-o singură
plată/încasare, prin determinarea valorilor ei actuale şi finale;
 a determina valorile actuală şi finală pentru fluxul nou creat.
Exemplu: Pentru fluxul de cheltuieli din figura 1.20 a determina valoarea
actualizată (CTA) şi valoarea fructificată (CTF), unde θ = 0 şi T = 10.

I3 C10
I2 C6-8 C9
I1 C5
C1

-2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 t, ani

Figura 1.20. Flux de numerar complex

În exemplul dat se disting patru fluxuri de cheltuieli:

 fluxul I - fluxul de cheltuieli cu investiţia, eşalonate pe anii
perioadei de execuţie;
 fluxul II - fluxul de cheltuieli operaţionale pe perioada anilor 1-5,
caracterizat de o creştere exponenţială la rata k;
 fluxul III - fluxul de cheltuieli operaţionale constante pe perioada anilor 6-8;

29
Note de curs la Economia energeticii

 fluxul IV - fluxul non-uniform de cheltuieli operaţionale - C9 şi C10 .

Pentru fiecare grup de cheltuieli identificat se determină valorile actualizate

şi fructificate (fig. 1.21):

I. Fluxul de cheltuieli cu investiţia

Valoarea actuală a acestui flux se determină cu formula:
0
CTA I = 
t=-(d-1)
I t  (1+i)θ-t = I1 · (1+i)2 + I2 · (1+i) + I3 .

Valoarea finală a fluxului:

0
CTFI = 
t=-(d-1)
I t  (1+i)T-t = I1 · (1+i)12 + I2 · (1+i)11 + I3 · (1+i)10.

II. Fluxul de cheltuieli operaţionale cu evoluţie exponenţială

Valoarea actuală:

CTAII = C1  (1  k)1  TT,x ,

unde: C1 reprezintă valoarea de referinţă a cheltuielilor anuale, asociată
anului 1;
T T ,x - durata recalculată (actualizată) a perioadei fluxului de cheltuieli cu
evoluţie exponenţială (T = 5 ani):

TT,x  1  (1  x)T  / x ;

x - rata de actualizare generalizată, care reflectă atât factorul timp cât
şi creşterea cheltuielilor pe perioada considerată de 5 ani:
x = (1+i)/(1+k) - 1.

Valoarea finală:
CTFII = C1  (1  k)-1  TT,x ,
unde: T T , x reprezintă durata recalculată (fructificată) a perioadei de
5 ani:

30
 Note de curs la Economia energeticii

TT,x  (1  x)T -1 / x .

CTF
CTA
CTFI
CTAI
CTAIV CTFII CTFIII
CTAIII
CTAII CTFIV

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 t, ani

Figura 1.21. Fluxul de numerar simplificat

III. Fluxul de cheltuieli operaţionale constante

Valoarea actuală:
CTAIII = Can  TT,i ,
unde: Can reprezintă valoarea anuală a cheltuielilor constante, Can = C6-8;
T T ,i - durata actualizată a perioadei fluxului constant de cheltuieli
(T = 3 ani) la rata i:
TT,i  1  (1  i) T  / i .

Valoarea finală:
CTFIII = Can  TT,i ,
unde: T T ,i reprezintă durata fructificată a perioadei de 3 ani la rata i:

TT,i  (1  i)T -1 / i .

III. Fluxul non-uniform de cheltuieli operaţionale

Valoarea actuală:
CTAIV = C9  (1+i)-9  C10  (1  i)10 .
Valoarea finală:
CTFIV = C9  (1+i)1  C10 .
În final, se determină valoarea actuală a fluxului nou creat (fig. 1.21):
CTA = CTAI  CTAII + CTAIV  CTAIII  (1  i)5

31
 Note de curs la Economia energeticii

şi valoarea finală a lui:

CTF = CTFII  (1+i)5  CTFIII  (1  i)2  CTFI  CTFIV .

1.4. Nivelarea fluxurilor de numerar

1.4.1. Ce reprezintă un flux nivelat.
Unele metodologii existente de evaluare a eficienței economice a
proiectelor energetice (inginerești) presupun nivelarea fluxurilor de
cheltuieli și venituri [5], precum sunt Cheltuielile Anuale Nivelate (CAN) şi
Venitul Brut (anual) Nivelat (VBN).
Un flux nivelat reprezintă un flux de cheltuieli sau venituri constante şi
prezente b)la fiecare interval de timp tc) al perioadei de nivelare (fig. 1.22).
CTA
CAN

t CT

. T t, ani 0 t, ani 0 1 2 3 … t ... T t, ani

Figura 1.22. Un flux de cheltuieli anuale nivelate

1.4.2. Modalităţile de nivelare a fluxurilor

Mai jos sunt prezentate trei modalităţi ce privesc nivelarea fluxurilor de
numerar.
Modalitatea 1. Nivelarea fluxurilor neuniforme
Se determină valoarea actualizată a fluxului de numerar (cheltuieli) care
mai apoi se raportează la durata actualizată a perioadei de nivelare
(fig. 1.23):
CAN = CTA / TT,i , (1.46)
unde: CAN reprezintă cheltuielile anuale nivelate;
CTA - cheltuielile totale actualizate;
TT ,i - durata actualizată a perioadei de studiu de T ani.

32
 Note de curs la Economia energeticii

De regulă, perioada de nivelare corespunde perioadei operaţionale T.

a) b) c)
CTA
CAN
I2
C3
I1 C2 Ct CT
C1

-1 0 1 2 3 … t ... T t, ani 0 t, ani 0 1 2 3 … t ... T t, ani

Figura 1.23. Fluxul real de cheltuieli (a) substituit de o singură plată (b) sau
de un flux imaginar cu o valoare anuală CAN constantă (c)

Modalitatea 2. Nivelarea fluxurilor exponenţiale

Vom considera un flux de cheltuieli, caracterizat de o creştere exponenţială
(fig. 1.24) - Ct  C0  (1  k) t . (1.47)
CT

CAN Ct
Cmed
C0 C0 C1

ani
0 1 … t … T

Figura 1.24. Nivelarea unui flux cu creştere exponenţială pe durata de T ani

Valoarea actuală a acestui flux se calculă cu formula:

T
CTA   Ct  (1+i)θ-t . (1.48)
t=1

Care, ţinând cont de expresia (1.47) se transformă în:

CTA  C0  TT,x , (1.49)

unde T T , x reprezintă durata perioadei de studiu, actualizată la rata x:

x = (1+i)/(1+k) - 1.
Cheltuielile anuale ale fluxului nivelat:
CAN  CTA / TT,i , (1.50)

33
Note de curs la Economia energeticii

sau substituind CTA în expresia (1.50) cu (1.49) obţinem:

CAN  C0  TT,x / TT,i , (1.51)
unde: C0 reprezintă valoarea de referinţă a cheltuielilor anuale, raportată la
anul 0;
T T ,x- durata recalculată a perioadei de studiu, determinată la rata x;
T T ,i - durata actualizată a perioadei de T ani.
Dacă notăm FN = TT,x / TT,i , (1.52)
rezultă CAN  C0  FN . (1.53)

Raportul TT,x / TT,i în expresia (1.51) reprezintă aşa numitul Factor de

Nivelare (FN) a fluxului de numerar respectiv:
FN = TT,x / TT,i .
Uşor de observat, că dacă fluxul inițial nu evoluează în timp, ceea ce
înseamnă că T T ,x  T T ,i , atunci conform (1.52) avem - FN = 1, iar
CAN = C0. Factorul de nivelare a unui flux de numerar ne arată de câte ori
valoarea anuală nivelată CAN este mai mare decât valoarea reală C0 a
acestuia în anul de referinţă t0.
Modalitatea 3. În situaţia în care fluxul de numerar iniţial pe perioada
operaţională este constant (fig. 1.25), nivelarea poate fi efectuată prin
substituirea investiţiei I de către o serie de plăţi anuale constante CI , ce se
vor suprapune cheltuielilor anuale:
CAN = Can + CI , (1.54)
unde CI reprezintă cheltuielile anuale cu rambursarea creditului - CI = I/ TT,i ,
iar 1/ TT,i - factorul de rambursare a creditului.
a) b)
I CAN
Can CI

Can

0 1 2 3 … t ... T t, ani 0 1 2 3 … t ... T t, ani

Figura 1.25. Nivelarea unui flux cvasi-constant pe durata de T ani

34
 Note de curs la Economia energeticii

1.4.3. Determinarea ratei de actualizare

Aspecte generale
Rata i‚ în formulele (1.1) - (1.2) are semnificaţia dobânzii unitare anuale.
Deci, sub aspectul economic, i exprimă profitul obţinut la sfârşitul anului
în urma investirii productive a unui leu la începutul anului respectiv. Din
acest punct de vedere, rata i reprezintă un indicator de rentabilitate‚ ce
caracterizează capacitatea investiţiilor de a aduce profit.
În calculele tehnico-economice, ce presupun evaluarea unor indicatori
sintetici cum sunt venitul net actualizat‚ cheltuielile totale actualizate‚
durata de recuperare a investiţiilor şi alţii, rata i reprezintă un instrument
de actualizare a eforturilor şi efectelor economice‚ un coeficient într-o
operaţiune fictivă de readucere a valorilor dispersate în timp la unul şi
acelaşi moment.
Alegerea ratei de actualizare pentru evaluarea eficienţei proiectelor
investiţionale constituie o problemă. Valoarea ratei i variază de la un
proiect la altul şi se schimbă în timp. Ea depinde de multipli factori cum
sunt: starea financiară a investitorului‚ rata dobânzii bancare‚ structura şi
valorile impozitelor‚ riscul posibil în desfăşurarea activităţii economice‚
inflaţia‚ rentabilitatea obiectivelor similare‚ etc. Alegerea potrivită a ratei
de actualizare este în competenţa investitorului.
Rata de actualizare, ca şi rata de escaladare a preţurilor poate fi determinată
cu- şi fără includerea efectelor inflaţiei.
În caz general am putea scrie –
(1 + i) = (1 + ib)∙(1 + rinf), (1.55)
unde i reprezintă rata de actualizare, ib – costul capitalului şi rinf - rata
inflaţiei.
Atunci când în calcule este aplicată rata aparentă de actualizare i, toate
valorile prezente determinate reprezintă valori deflatate, ce corespund
anului de referinţă . Aceasta ar însemna, spre exemplu, că dacă rata reală
de actualizare este de 10%, rata inflaţiei pe termen lung este de 6%,

35
Note de curs la Economia energeticii

valoarea actualizată la anul 2015, în valuta constantă a anului 2015, a 100 €

disponibili în anul 2020, este de 46,4 € [100€∙(1,10∙1,06)-5].
Rata i în formula (1.55) ar putea include şi impactul riscului economic
existent, exprimat printr-o rată de risc rrisc. În acest caz am avea:
(1 + i) = (1 + ib)∙(1 + rinf)∙(1 + rrisc). (1.56)
În exemplul enunţat mai sus, pentru o rată de risc de 5% valoarea celor
100 € ai anului 2020 se transformă în 36,3 € - valoare prezentă în anul
2015.
Rata i, de regulă, se stabileşte la nivelul aşa numitei rate minime atractive şi
se determină conform expresiei:
i = rb + rinf + rrisc , (1.57)
unde: rbank reprezintă rata dobânzii bancare‚ cerută în mod curent pentru
creditele bancare (costul capitalului împrumutat)
rinf - rata previzibilă a inflaţiei;
rrisc - rata riscului (o marjă de siguranţă de 1...2% pe an pentru a acoperi
riscul faţă de situaţiile ce n-au putut fi luate în consideraţie).

Uşor de observat, că expresia (1.57) rezultă din (1.56), în urma anulării

produselor - rbank · rinf , rbank · rrisc , rinf · rrisc şi rbank · rinf · rrisc , ce
reprezintă valori neglijabile.
Rata de actualizare ar fi să fie superioară ratei de rentabilitate în sectorul
respectiv. Valorile ratei i, utilizate în calculele curente pentru proiectele
energetice sunt între 10...12%. Se obişnuieşte să se considere valoarea i
constantă pentru durata de studiu.
De remarcat‚ că includerea factorului de risc în expresia (1.55) aduce la
creşterea ratei de actualizare ceea ce va favoriza variantele cu o investiţie
mai mică.

36