T2.

Surse primare de energie;

convenţionale şi neconvenţionale
În rezultatul însuşirii temei studentul trebuie să cunoască:      
 Tipurile de surse primare de energie;       
 Sursele noi de energie primară, problemele legate de valorificarea
lor;
 Sursele regenerabile de energie, problemele şi perspectivele lor.

În rezultatul însuşirii temei studentul trebuie să fie

capabil:·      
 De a alege combustibilul optim pentru diferite instalaţii;      
 De aaprecia perspectivele valorificării combustibililor neconvenţionali
în condiţii concrete;      
 De a aprecia perspectivele utilizării surselor regenerabile de energie
în condiţii reale.

1
T2. Surse primare de energie
Resurse primare de energie
Energii combustibili organici Energii
conven- fosili epuizabile
ţionale combustibili nucleari
energie hidraulică
energie solară Energii
Energii energie eoliană inepuizabile
ne conven- energie geotermală (regenerabile,
ţionale biomasă reînnoibile)
căldură cu potenţial
redus

2
 T2. Surse primare de energie
Combustibili
Combustibili - substanţele inflamabile care, din punct
de vedere economic, este raţional să se utilizeze
pentru obţinerea unor cantităţi considerabile de
căldură.
Combustibilii organici degajă căldura în urma
reacţiilor interatomare de combinare a elementelor
(atomilor) combustibile cu oxidantul.
Combustibilii minerali (nucleari) degajă energia
legăturilor din interiorul nucleului atomilor, în urma
reacţiilor de fisiune sau fuziune a acestora.

3
 T2. Surse primare de energie
Combustibili
Solizi: - cărbuni (lignitul, huila, antracitul, cocsul);
- şisturi combustibile;
- turbă;
- biomasă (lemnul, peleţii, brichetele, mangalul, deşeurile).
Lichizi:– produse petroliere (benzina, motorina,
cherosenul, păcura);
- uleiuri vegetale;
- alcooli (etilic, metilic).
Gazoşi: – gazele naturale;
- gazele asociate (zăcămintelor de ţiţei);
- gazele artificiale (biogazul, gazele sintetice-gazul de
gazogen, gazul de furnal, de cubilou).

4
 T2. Surse primare de energie
Combustibili
Convenţionali - combustibilii utilizaţi tradiţional, de o
perioadă lungă de timp.
Neconvenţionali – combustibilii noi, care au început să fie
însuşiţi şi utilizaţi pe larg în ultimele 1 –
2 decenii:
solizi – toreficat, peleți,
brichete din biomasă;
lichizi – biocarburanţii
gazoşi – gazele de şist; hidrogenul, hidraţii de
metan, gazul de mină.

5
 T2. Surse primare de energie
Combustibili, cărbuni
Total Rezerve Rezerve
rezerve, huilă, lignit,
№ Țara mil.t mil.t. mil.t %
Anul 2017   Lume 891531 403199 488332 100
1 SUA 237295 108501 128794 26,62
2 Rusia 157010 49088 107922 17,61
3 China 114500 62200 52300 12,84
4 Australia 76400 37100 39300 8,57
5 India 60600 56100 4500 6,8
6 Germania 40548 48 40500 4,55
7 Ucraina 33873 15351 18522 3,8
8 Cazahstan 33600 21500 12100 3,77
9 RAS 30156 30156 0 3,38
10 Indonezia 28017 0 28017 3,14
  Restul 79532 23155 56377 8,92

6
T2. Surse primare de energie
Combustibili, cărbuni
Rezerve dovedite, în miliarde tone, anul 2017

7
T2. Surse primare de energie
Combustibili, cărbuni

Anul 2017

Producția Consumul
Țara
mil.tep % mil.tep % per capita, t
China 1747 46 1893 51 1,37
India 294 7,7 424 11 0,317
SUA 371 9,8 332 8,8 1,02
UE 310 8,2 234 6,3 0,457
Rusia 206 5,4 92 2,5 0,639

8
T2. Surse primare de energie
Combustibili, cărbuni

9
T2. Surse primare de energie
Combustibili, petrol

Un vas cu o
mostră de petrol

10
T2. Surse primare de energie
Combustibili, petrol

11
T2. Surse primare de energie
Combustibili, petrol

12
T2. Surse primare de energie
Combustibili, petrol

13
T2. Surse primare de energie
Combustibili, gaze

14
T2. Surse primare de energie
Combustibili, gaze

15
T2. Surse primare de energie
Combustibili, GPL

16
T2. Surse primare de energie
Combustibili, GPL

17
T2. Surse primare de energie
Combustibili

http://www.worldometers.info/ro

18
T2. Surse primare de energie
Combustibili, nucleari

19
T2. Surse primare de energie
Combustibili, nucleari

20
T2. Surse primare de energie
Combustibili: Compoziţie (solizi, lichizi)
Se prezintă în % de masă (la 1 kg).
Balast interior Balast exterior

C H S O N A W

Masa combustibilă -Mdaf

Masa anhidră - Md
Masa iniţială - Mr

Mr=Cr+Hr+Sr+Or+Nr+Ar+Wr=100 %,
Md=Cd+Hd+Sd+Od+Nd+Ad=100 %,
Mdaf=Cdaf+Hdaf+Sdaf+Odaf+Ndaf=100 %.

21
T2. Surse primare de energie
Combustibili: Compoziţie (gazoşi)

Se prezintă în % din volum (la 1 metru cub în

condiţii normale).
V = CH4+ C2H6 +C3H8+C4H10+C5H12+N2+
+CO2+H2S+O2+CO+H2=100 %

22
 T2. Surse primare de energie
Combustibili: Caracteristici
Căldura de ardere (puterea calorică) - cantitatea de căldură care se
degajă la arderea completă a unui kg de combustibil solid sau lichid,
sau a unui m3 (la condiţii normale) de combustibil gazos.
Deosebesc: căldura de ardere superioară,
căldura de ardere inferioară.
Căldura de ardere superioară include căldura de condensare a vaporilor
de apă din produsele de ardere, cea inferioară n-o include.
Pentru calcule privind întocmirea de bilanţuri energetice sau pentru
studii comparative se introduce noţiunea de combustibil
convenţional – combustibil cu puterea calorică inferioară
(Qir)c.c.=29,3 MJ/kg c.c. (7,0 Mcal/kg c.c.),
sau echivalent al petrolului – (Qir)e.p.= 41,9 MJ/kg e.p.
(10,0 Mcal/kg e.p.).

23
 T2. Surse primare de energie
Combustibili: Caracteristici
Materiile volatile (Vdaf) - cantitatea totală de
gaze produse prin încălzirea combustibilului în
lipsa aerului la temperatura de 800...850 oC.
Reziduul solid rămas prezintă cocsul. Vdaf este în
funcţie de vârsta combustibilului. Volatilele
favorizează aprinderea combustibilului.
Densitatea reală a combustibililor solizi are
valori între 1300 kg/m3 şi 1900 kg/m3, densitatea
în vrac – 450...800 kg/m3.

24
 T2. Surse primare de energie
Combustibili: Caracteristici
Vdaf, Q i r,
Combus- Componente, %
% MJ/kg
tibil
Cr Hr Sr Or Nr Ar Wr

Combustibili solizi

Antracit 65-80 1-2 0,5-1,5 0,5-2 0,5-1 8-20 5-10 1-7 22-30

Huilă 50-75 3-5 0,3-3 1,5-10 0,5-1,5 10-40 5-20 10-50 16-27

Lignit 25-50 1-4 0,2-1,5 8-15 0,4-1,3 5-30 15-50 30-60 8-20

Turbă 25 2,5 0,1 15 1 6 50 70 8

Lemn 40 3,5-4,5 - 25-35 0,4 0,5-1,5 10-40 85 10-17

Paie 42,75 5,30 0,08 36,85 0,52 4,50 10,0 78 15,93

25
 T2. Surse primare de energie
Combustibili: Caracteristici
Densitate Qi r ,
Combus- Componente, %
, kg/m3 MJ/kg
tibil
Cr Hr Sr Or+ Nr Ar Wr

Benzină 80- 14- 0,05 0,05-5 - - 760 42-43,5

85 15
Motorină 86,5 13- 0,3 0,4 0,2 urme 870 42
15
Păcură 83- 10- 0,5-4 0,3-0,7 0,05- 0,3-3 980 39,3-
87 12 0,2 40,2
GPL 82,5 17,5 - - - - 530 46,06

26
T2. Surse primare de energie
Combustibili: Caracteristici
, Qir,
Componente, %
kg/m3 MJ/m3
Gazul
CH4 C2H6 C3H8 C4H10 C5 H2 H2S CO CO2 O2 N2

Natural 62- 0,2- 0,1- 0-3,5 0-0,5 0- - - 0,1- - 0,2- 0,74- 28-46
99 14,5 7,6 1,1 1,4 30 0,95

Asociate 44- 3-25 0,8- 0,1-5 0,1-2,2 - 0,5- - 0-1,8 0- 0,1- 0,75-1,2 37-47
96 12,6 0,8 0,4 27

De 0,5-3 7- 0-1,2 9-28 5-9,8 0,2 45- 1,12- 4,2-6,5

0,20-0,7
gazogen 15 62 1,22

Biogaz 55- - - - - 0-3 urme 0-2 20- - 0-3 0,95-1,2 20-30

80 40

De 0,3 - - - - 5 - 27 12,5 0,2 55 1,19 3,8

furnal

De 7-93 4- 2- 0- 0-19 0-9 - - - - - 0,6-1,6 43-95

rafinărie 40** 35*** 34****

27
T2. Surse primare de energie
Combustibili: resurse
Republica Moldova
S-au extras în 2012:
Ţiţei – 30 mii t.
Gaz natural – 110 mii m3.
în 2018:
Ţiţei –5,2 mii t.
Gaz natural – 115 mii m3
În perioada anilor 1945-1972 pe teritoriul republicii au fost forate cca.
800 de sonde.
Resurse dovedite pe teritoriul RM până în prezent:
Cărbune – lignit, 18 mil.t, zona Brânzeni-Vulcăneşti;
16 mil.t, Cişmichioi-Liman; 5,5 mil.t, Etulia-Vladiceni;
Petrol – 1,266 mil.t, s. Văleni r. Cahul şi s.Slobozia Mare,
r. Vulcăneşti;
Gaz natural – 346 mil.m3 s.Baimaclia r. Cantemir;
12,2 mil. m3, Zagarancea – r. Ungheni.
28
 T2. Surse primare de energie
Arderea combustibililor
Arderea prezintă un proces chimic de oxidare a
componentelor inflamabile a combustibilului cu
oxidantul, urmat de degajarea intensivă de
căldură. În instalaţiile energetice în calitate de
oxidant se foloseşte aerul atmosferic.
Gazele de ardere
completă sunt compuse din: CO2, SO2, N2, H2O şi aerul
excesiv;
incompletă : + CO, H2, CH4, CmHn

29
 T2. Surse primare de energie
Arderea combustibililor
Pentru a obţine arderea completă în zona de ardere se
introduce o cantitate mai mare de aer decât cea teoretic
necesară – Vaer.

Vaer
Coeficient de exces de aer –   0
Vaer
Valorile uzuale ale lui :
în focarele cazanelor – 1,05...1,4;
în cilindrele MAI – 1,5...2,5;
în turbinele cu gaze – 2,5...5,5.

30
 T2. Surse primare de energie
Bilanţul termic
Qd = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6+ Q7 ,kJ/kg (kJ/m3)
în care:
Qd - căldura disponibilă,
Q1 - căldura utilă,
Q2 - pierderea de căldură cu entalpia gazelor la coş,
Q3 - pierderea cu arderea chimic incompletă,
Q4 - pierderea cu arderea mecanic incompletă,
Q5 - pierderea în mediul ambiant,
Q6 - pierderea cu entalpia zgurii evacuate din focar,
Q7 - pierderea legată de pornirea şi oprirea instalaţiei
31
 T2. Surse primare de energie
Bilanţul termic
q2 = 2...3 – 20...30% Q2  H g .ev  H a.r .


H g .ev.  t g .ev VRO2 cCO2  V N 2 c N 2  VH 2O c H 2O   g .ev  1Va0 c a ,
H a.r .   g .evVa0 t a.r .

Reducerea pierderii de căldură cu entalpia gazelor

la coş poate fi obţinută prin:
•micşorarea temperaturii gazelor evacuate,
•micşorarea excesului de aer,
•mărirea temperaturii aerului rece,
•recuperarea căldurii latente a vaporilor de

apă.
32
 T2. Surse primare de energie
Bilanţul termic
Influenţa VH2O
VH 2O  VHHcomb
2O  V Wcomb
H 2O  V Waer
H 2O  V int r
H 2O

Căldura Cantitatea Cota

Umiditatea, inferioară de de vapori, entalpiei
Combustibilul % ardere, kg/m3, vaporilor,
MJ/m3 (MJ/kg) (kg/kg) %

Gazele naturale 0 33...35 1,73 13

Gaz de balon 0 90…96 3,8…3,9 10

Pacura 2 39…40 1,1 7

Carbuni 5…35 10…25 0,3…0,6 3…14

Lemne 10…60 6…17 0,6…0,8 9…35 33

T2. Surse primare de energie
Bilanţul termic
Influenţa VH2O
40

30

20 Qir, MJ/kg
av, %
10

0
10 20 30 40 50 60

w r, %

Influenţa umidităţii lemnelor asupra căldurii de ardere şi entalpiei

vaporilor din gazele evacuate
34
 T2. Surse primare de energie
Bilanţul termic
q3 = 0...5,0 %
q4 = 0,5...17 %.
Valorile mai mari au loc la arderea cărbunilor în strat pe grătar.
La arderea combustibililor lichizi creşterea q3 este cauzată de
pulverizarea proastă în injectoare.

Reducerea pierderii de căldură cu arderea

incompletă poate fi obţinută prin:
•optimizarea coeficientului de exces de aer,
•alegerea combustibilului corespunzător

focarului,
•încălzirea aerului introdus la ardere,
•ionizarea aerului introdus la ardere,
•aplicarea metodelor noi de ardere,
•îmbunătăţirea construcţiei focarului ş.a.

35
 T2. Surse primare de energie
Bilanţul termic
q5= de la 0,2 % la 5...10 %.

Depinde de productivitatea
instalaţiei, starea înzidirii,
termoizolaţiei şi de gradul de
încărcare

Qn
q q
r
5
n
5
Qr

36
T2. Surse primare de energie
Bilanţul termic
q6 <1,0 %.
Nu se pun probleme de reducere

q7
Pierderile legate de pornirea şi oprirea instalaţiei depind
de frecvenţa şi durata acestora în perioada de lucru.
Măsuri de reducere:
• selectarea cazanelor corespunzător solicitărilor de

căldură,
• întreţinerea utilajului la nivelul corespunzător ş.a.

37
38