Următoarea unitate de învățare

Pentru a transforma curriculumul oficial în învățare efectivă la nivelul unui grup concret
de elevi, este necesară o proiectare didactică atentă care să găsească acele contexte potrivite prin
care rezultatele învățării listate în programă să devină reale în cazul fiecărui elev, în funcție de
particularitățile sale de învățare.

Proiectarea didactică este, așadar, o activitate căreia profesorul trebuie să-i acorde o
importanță deosebită. O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi
flexibilă,care are următoarele caracteristici:

- determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
competenţe specifice;

- este unitară din punct de vedere tematic;

- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;

- se finalizează prin evaluare.

 La conţinuturi: apar inclusiv detalieri de conţinut necesare în explicitarea anumitor

parcursuri, respectiv în cuplarea lor la baza proprie de cunoaștere a elevilor.
 În rubrica Competenţe specifice se trec simbolurile competenţelor specifice din programa

şcolară

 Activităţile de învăţare pot fi cele din programa şcolară, completate, modificate sau chiar
înlocuite de altele, pe care profesorul le consideră adecvate pentru atingerea obiectivelor
propuse. Activităţile de învăţare se construiesc prin corelarea competenţelor cu
conţinuturile şi presupun orientarea către un anumit scop, redat prin tema activităţii. In
momentul propunerii lor spre rezolvare elevilor, activităţile de învăţare vor fi transpuse
într-o anumită formă de comunicare inteligibilă nivelului de vârstă.
 Rubrica Resurse cuprinde specificări de timp, de loc, forme de organizare a clasei,
material didactic folosit etc.
 În rubrica Evaluare se menţionează instrumentele sau modalităţile de evaluare aplicate la
clasă. Finalul fiecărei unităţi de învăţare presupune Evaluare sumativă.

Personal, lucrând la începutul fiecărui an școlar la planificările calendaristice și la

planificarea unităților de învățare am corelat activitățile de învățare cu sugestiile
metodologice și activitățile propuse în programa școlară actualizată. În urma cursului CRED
am înțeles importanța celor opt competențe cheie și a dezvoltării lor în interiorul cursurilor.
O provocare întălnită în present este la clasa a VIII-a. Lucrez la unitatea a doua din manualul
Right On 4 de la editura Uniscan: Long ago. Verificând planificarea calendaristică și ținând
cont de lucurile nou învățate și consolidate la CRED, am adăugat mai multe activități de
învățare care se centrează pe elev și nevoile sale.

Am făcut modificări în ceea ce privesc competențele specifice folosite la fiecare lecție. Deși
m-am axat pe o anumită competență dintre cele patru competențe generale, am încercat să le
include și pe celelalte. Am stability și folosit resurse diverse și instrumente de lucru atât
fizice cât și digitale și am introdus ca modalitate de evaluare peer evaluation, mai des decât o
făceam înainte.

În contextual actual, învățarea este mai activă, dinamică și se bazează mai mult pe vizual;
elevul se poate folosi de mai multe resurse din diverse locuri pentru a acumula noțiuni și
pentru a-și dezvolta competențele, iar profesorul devine mai mult un facilitator al acestor
resurse. Pentru o îndrumare optima a elevului, cred cu tărie că suntem responsabili în a nu
neglija cele 8 competențe cheie, ci în a le dezvolta armonios în orele noastre.