UNIVERSITATEA DE VEST

VASILE GOLDIS
MEDICINA GENERALA

BOLI INFECȚIOASE

Toxiinfectiile alimentare

POP IOAN
MG. VI, GR. VII
Sunt imbolnaviri acute plurietiologice, de cauza toxica sau infectioasa, aparute la
maximum 2 h dupa consumul unor alimente contaminate cu microorganisme, toxine
microbiene sau substante chimice toxice.
Cauze:

Cauzele toziinfectiei alimentare pot varia de la persoana la persoana in functie de ceea ce a

consumat si poate aparea chiar la intreaga familie sau chiar si in colectivitati.
Principalele cauze sunt:
-alimentele alterate
-alimentele ce au depasit termenul limita de valabilitate
-alimente preparate termic insuficient
-prajiturile cu ou si unt
-hamsii sau alte tipuri de peste fie prospat,fie congelat
-inghetata
-bauturi contaminate si fermentate sau chiar cele forte reci pot da deranjament intestinal si
simptome ale unei toxiinfectii alimentare.
-gogosile si porumbul cumparate de la coltul strazii pot fi riscante si de cele mai multe ori
favorizeaza dezvoltarea unei intoxicatii deoarece mediul si modul in care sunt facute si tinute
nu este unul igienic.
-unele preparate congelate pot contine si ele microorganisme ce determita intoxicatie
alimentara
-torturile sau ale deserturi usor perisabile sunt susceptibile in ceea ce priveste aparitia
toxiinfectie mai ales in sezonul cald.

Cele mai frecvente metode prin care se realizeaza contaminarea alimentelor, sunt:
- contaminarea alimentelor pe parcursul procesului de preparare (cel mai frecvent intalnite
sunt Campylobacter, Salmonella si E. coli)
- in timpul cresterii legumelor si fructelor (mai ales daca sunt folosite ingrasaminte naturale
sau daca este folosita o sursa de apa contaminata pentru irigatie)
- contaminare alimentelor de la o sursa infestata (omul bolnav sau purtator cronic al unui
microorganism patogen sau prin adaugarea in compozitie a unor incrediente contaminate)
- prin mediul inconjurator (Clostridium perfringens, Clostridium botulinum sau
Cryptosporidium parvum)

Factori de risc:

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta intoxicatii alimentare, sunt:

- femeile insarcinate
- copiii mici (sugarii, prescolarii)
- varstnicii (frecvent peste 65 ani)
- persoane cu sistem imunitar compromis (persoane cu boli cronice, precum diabetul
zaharat sau persoane cu infectie HIV-SIDA)

Factorii responsabili de cresterea riscului de a dezvolta toxiinfectii alimentare, sunt:

- consumul unor alimente sau bauturi nepasteurizate, lapte nepasteurizat (nefiert), produse din
lapte nepasteurizat precum branza sau smantana
- consumul carnii insuficient preparate (carnat crud, friptura in sange), peste sau pui infestat,
scoici, melci sau moluste contaminate si insuficient preparate
- consumul unor alimente sau bauturi contaminate odata cu procesare sau prepararea lor
- calatoriile sau vacantele in tari in curs de dezvoltare
- persoanele care lucreaza in abatoare, pescarii sau in domeniul sanitar.
Simptome:

Simptomele gastro-intestinale sunt principalele semne care apar in intoxicatia alimentara.

Primul simptom ca apare este de obicei, diareea.
Alte simptome pot include greata, varsaturile si durerea abdominala (crampele intestinale).
Timpul necesar pentru aparitia simptomelor, severitatea acestora precum si durata acestora,
depind de mai multi factori si anume: tipul microorganismului care a determinat infectia,
varsta pacientului si starea generala de sanatate.
Persoanele cel mai frecvent afectate de toxiinfectii alimentare sunt copiii si varstnicii.
Simptomele acestora pot dura mai mult si chiar si infectiile care in mod normal nu sunt grave,
in aceste cazuri pot fi uneori fatale. Acest lucru este valabil de asemenea si in cazul femeilor
insarcinate, in cazul persoanelor cu imunosupresie si in cazul celor cu boli cronice asociate.

Investigatii:

Din moment ce majoritatea toxiinfectiilor alimentare se vindeca de la sine, fara a necesita

un tratament medicamentos, nu este necesar un consult medical.
Medicul poate formula diagnosticul de toxiinfectie alimentara pe baza istoricului medical, al
simptomelor si examenului clinic general. Este important ca pacientul sa relateze ce alimente
a consumat si daca si ceilalti membrii ai familiei sau anturajului au dezvoltat simptome
asemanatoare.

De cele mai multe ori sunt efectuate urmatoarele teste si investigatii:

- coprocultura, poate fi ceruta de medic in cazul in care este suspectata ingestia unor alimente
contaminate bacterian (virusurile si parazitii care pot de asemenea determina toxiinfectii
alimentare, nu cresc in cultura) si care provoaca simptome grave cu o evolutie severa a bolii.
Expertii recomanda efectuarea unei coproculturi in cazurile de intoxicatie alimentara cu diaree
cu durata mai mare de o zi, mai ales daca aceasta este insotita de febra, scaun sanghinolent,
deshidratare severa sau in cazul in care pacientul a efectuat de curand un tratament antibiotic,
a fost internat in spital sau are grija de un copil mic.
- examenul microscopic al scaunului, poate identifica parazitul responsabil de intoxicatia
alimentara cu giardia
- teste de sange (hemoleucograma completa si biochimia sangelui) sunt utile in determinarea
etiologiei intoxicatiei alimentare (virale sau bacteriene) sau in cazul evaluarii severitatii
sindromului de deshidratare
- teste pentru toxoplasmoza (anticorpii antitoxoplasma), in cazul persoanelor cu sistem imun
deficitar (in special cele cu infectie HIV-SIDA) sau in cazul femeilor insarcinate, unde exista
suspiciunea expunerii la parazit (pisica este purtator al acestui parazit si poate contamina
direct femeia insarcinata)

Tratament:

In majoritatea cazurilor simptomele intoxicatiei alimentare dispar in cateva zile (2-3 zile)
fara aparitia unor complicatii, astfel ca nu este necesar nici un tratament medicamentos.
Este suficient controlul adecvat al simptomelor precum diareea si evitarea aparitiei
complicatiilor, fara a fi necesar un tratament antibiotic. Deshidratarea cauzata de diareea
severa este principala complicatie care poate aparea. De asemenea sunt necesare 2-3 zile pana
la atenuarea sau disparitia simptomelor si mai multe zile pana la aparitia unui scaun de
consistenta normala.
 Scopul principal al tratamentului este inlocuirea lichidelor si electrolitilor pierduti prin
diaree sau varsaturi.
Odata cu imbunatatirea starii generale, se poate incepe dieta de tranzitie cu banane, orez,
sos de mere (compot de mere proaspat), paine prajita sau biscuiti. Trebuie evitate alimentele
condimentate (irita tractul gastrointestinal), fructele proaspete, alcoolul, cafeaua pentru
primele 2 zile de dieta si produsele lactate pentru primele 3 zile de la disparitia simptomelor.
Medicatia antidiareica nu este de obicei recomandata in tratamentul intoxicatiilor
alimentare, pentru ca se stopeaza astfel mecanismul de curatire a intestinului de
microorganismele patogene, precum si de toxinele acestora, cu inrautatirea diareei si celorlalte
simptome. Antidiareicele sunt folosite doar in cazul recomandarii medicului.
In cazul femeilor insarcinate, toxiinfectile alimentare pot fi mai grave iar infectia cu
toxoplasmoza si listerioza pot fi extrem de periculoase pentru fetus, tratamentul
medicamentos fiind obligatoriu.
Nou-nascutii, copiii mici, femeile insarcinate, varstnicii precum si persoanele cu sistem
imun deficitar au un risc crescut de a dezvolta intoxicatii alimentare si complicatii severe.
Aceste persoane trebuie sa apeleze la ajutor medical de specialitate in cazul in care
suspecteaza o astfel de infectie.
Femeile insarcinate trebuie sa consulte mereu un specialist in cazul in care au fost expuse
la un agent patogen care poate determina intoxicatie alimentara pentru ca acesta se poate
trasnsmite cu usurinta la fetus.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Majoritatea toxiinfectilor alimentare se rezolva de la sine la domiciliu fara necesitatea

unui tratament medicamentos.
Cel mai important lucru in evolutia intoxicatiilor alimentare este prevenirea deshidratarii
care poate fi destul de grava in unele cazuri. Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta
deshidratare severa sunt nou-nascutii si varstnicii.
Este recomandata folosirea solutiilor speciale pentru rehidratare, concepute special pentru
restabilirea echilibrului hidroelectrolitic. Dieta de tranzitie este inlocuita cu dieta normala la
2-3 zile dupa disparitia simptomelor.

Evolutie:

Majoritatea intoxicatiilor alimentare au simptome si evolutie asemanatoare.

La cateva ore (in cazuri mai rare, zile) de la ingestia alimentului contaminat, apar si
simptomele caracteristice. Microorganismele patogene trec prin stomac (sunt rezistente la
aciditatea gastrica) si ajung la nivelul intestinului subtire unde se ataseaza de peretii acestuia
si incep sa se multiplice.
Simptomele depind in mare parte de tipul agentului patogen. Majoritatea intoxicatiilor
alimentare au simptome comune, precum diareea, greata, varsaturile sau crampele si durerea
abdominala. Diareea si varsaturile sunt de fapt un mecanism de aparare al organismului, care
incearca astfel sa elimine microorganismele responsabile de infectie.
In majoritatea cazurilor, evolutia este favorabila, persoanele imunocompetente (sanatoase)
reusesc sa combata infectia si sa elimine agentul infectios dupa cateva zile de la debutul bolii.
Profilaxie:

Toxiinfectiile alimentare se pot preveni prin prepararea atenta a alimentelor. Este

importanta spalarea mainilor ori de cate ori este preparata mancarea. De asemenea, este
importanta preparea alimentelor la temperaturi suficient de inalte pentru a distruge
microorganismele patogene precum si refrigerarea acestora in conditii optime.
O atentie sporita este necesara in prepararea si consumul alimentelor perisabile precum:
ouale, carnea, pestele, scoicile, laptele si produsele lactate. Femeile insarcinate si persoanele
cu imunosupresie trebuie sa fie de asemenea atente la alimentele pe care le consuma pentru ca
in aceste cazuri pot aparea complicatii severe.
Pentru a evita aparitia toxiinfectilor alimentare sunt recomandate urmatoarele masuri:
- atentie sporita in momentul efectuarii cumparaturilor. Nu este recomandat ca produsele din
carne sa fie asezate langa celalalte produse achizitionate. In cazul produselor perisabile este
recomandata refrigerarea cat mai precoce a acestora
- preparea atenta a alimentelor necesita spalarea mainilor inaintea manevrarii alimentelor.
- nu este recomandata utilizarea acelorasi recipiente pentru pastrarea si taierea carnii crude cat
si pentru prepararea legumelor si fructelor care vor fi consumate nepreparate termic. De
asemenea, este recomandata dezinfectia ustensilelor folosite pentru taierea carnii crude dupa
fiecare utilizare (cu solutii clorinate)
- pastrarea corecta a alimentelor (in frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade
Celsius) precum si reancalzirea alimentelor deja preparate la temperaturi mai mari de 74 grade
Celsius. Alimentele precum hamburgerii (carnea tocata este deseori contaminata cu E. coli),
pestele consumat crud (sushi), scoicile si alte moluste trebuie consumate cand sunt proaspete
- citirea cu atentie a instructiunilor de pe etichetele produselor alimentare, pentru ca acestea
contin informatii despre pastrarea si prepararea corecta.

Bibliografie:
 http://www.sfatulmedicului.ro/Toxiinfectii-alimentare/intoxicatia-alimentara_543
 https://www.medlife.ro/articole-medicale/toxiinfectii-alimentare-surse-de-
contaminare-simptome-prevenire
 https://www.romedic.ro/toxiinfectia-alimentara