LISTA CU SITUAȚII PROBLEMĂ

1. Oferta curentă CDȘ a școlii reflectă într-o măsură redusă preferințele elevilor, familiei sau
contextul/nevoile de la nivelul comunității.
Cum puteți ameliora această problemă?

As putea înțelege ca pt oferta CDS, in procesul de consultare au fost întâmpinate dificultăți din
diferite motive: dezinteresul unor părinți și elevi fata de disciplinele propuse, lipsa unor informări
clare asupra disciplinelor din cadrul CDS și altele.
Pe de alta parte as revizui analiza swot a CDS, as include mai multe discipline la care resursa
umana răspunde pozitiv și as relua procesul de consultare.
Este evident ca fiecare coordonator de clasa trimite feedbackul ședinței și, astfel, știm pe ce oferta
putem încerca noua consultare.

Oferta CDS trebuie flexibilizata si diverificata anual, astfel incat elevii sa poata alege. In acelasi
timp as pune mai mult accent pe procesul reflexiv al invatarii (metacognitia) astfel incat elevul sa
constientizeze rezultatele invatarii si sa-si stabileasca singur obiective de invatare. As incuraja
profesorii sa-si dezvolte permanent un portofoliu consisten de optionale astfel incat sa le poata
adapta nevoilor elevilor dar sa fie inovative/creative cu elemente noi in fiecare an

Eu cred ca oferta ar putea fi diversificata daca profesorii din fiecare scoala s-ar pricepe sa faca
BINE lucrurile solicitate de elevi. Pentru asta, cred ca e nevoie de pricepere (daca nu chiar
specializare!), dar mai ales de constientizare si de motivare. Si de pasiune. Si de timp. Si, poate, si
de bani. Pana atunci, eu cred ca as apela la un ONG (mai intai sa-l identific!) si as negocia conditiile
in care reprezentantii lui ar putea derula activitati extra-scoala cu copiii interesati. Acum,
bineinteles, apare o alta problema: am spatiu liber pentru aceste activitati din afara programului
(gen cerc)? Si: sunt copiii dispusi sa ramana dupa ore (adica nu sunt obositi ori nemancati)? Si: au
navetistii cu ce pleca acasa? Acestea sunt intrebarile care-mi vin mai intai in minte. Dar, ca o
concluzie, pentru elevii dispusi sa-si dezvolte anumite abilitati si competente pe care nu le putem
asigura prin oferta CDS, as identifica si as negocia cu specialisti din ONG-uri si cu parinti care ar
putea lucra in regim de voluntariat.

În mod normal nu ar trebui să se ajungă într-o astfel de situație. Pașii premergători ar putea fi: 1.
Cursurile de formare CRED (au conținuturi care vizează CDȘ, conform metodologiei în
vigoare)/Un workshop cu tema CDȘ; 2. Oferirea de exemple de bune practici profesorilor -
programele CDȘ-urilor aprobate de ME (http://programe.ise.ro/). Comisia pentru curriculum poate
solicita cadrelor didactice revizuirea propunerilor de CDȘ până când reflectă analiza de nevoi,
precum și structura (de exemplu, nu argument, ci notă de prezentare; competențe specifice și
exemple de activități de învățare etc.). În momentul în care propunerile de CDȘ răspund exigențelor
din metodologie, precum și din fișa de avizare, vizează profilul de formare al absolventului, pot
apărea în ofertă.

2. Oferta curentă de CDS a școlii este insuficient dezvoltată, cadrele didactice din școală fiind puțin
interesate să contribuie la dezvoltarea acesteia. Ce puteți întreprinde în acest sens? 

Cadrele didactice pot fi motivate financiar prin PCO (dacă ei propun CDȘ, ei îl vor ține, nu
altcineva), prin punctaj în fișa de evaluare pentru obținerea calificativului și la concursul de
acordare a gradației de merit.
3. Participarea la formarea continuă în școală este foarte redusă, chiar dacă profesorii au nevoi clare
de dezvoltare profesională în arii diverse (abilitate curriculară , managementul clasei, utilizarea
noilor tehnologii și platforme în predare/învățare/evaluare, lucru cu copii cu dizabilități și/sau CES
etc). Oferiți un exemplu de intervenție adecvată pentru ameliorare acestei provocări.

În primul rând identific care sunt temerile profesorilor cu privire la dezvoltarea profesională, din
experiență pot să spun că ei se feresc de aceste cursuri pentru că nu le permite timpul din varii
motive, nu participă la cursuri pentru că portofoliul pe care trebuie să-l creeze este unul stufos, etc.
În situațile acestea eu trebuie să fiu PUTEREA EXEMPLULUI, să urmez cursurile de
perfecționare, să lucrăm portofoliile împreună, să le arăt utilitatea lor, să le prezint aceste cursuri ca
pe o soluție la clasă, o soluție a nevoilor.
as chema o persoana cu experienta in coaching care sa faciliteze la nivel de grup cel putin 3
conversatii vizavi de participarea la formarea continua. Prin aceasta interventie, as avea in vedere,
eu ca director, urmatoarele:
1. sa ofere un cadru de reflectie vizavi de motivatia fiecaruia in pregatirea profesionala si sa
stimuleze motivatia facand apel la impactul pe care il pot aduce asupra copiilor, dar si asupra
propriei organizari (care s-ar ameliora).
2. fiecare participant sa plece din intalnire cu un plan personal de dezvoltare, in functie de ce are
nevoie
3. participantii sa recomande formari care i-au ajutat si sa exemplifice cum si cand i-au ajutat (stim
ca oamenii fac alegeri in functie de ce au ales cei din jurul lor)

Cei mai mulți colegi nu participă la formare din lipsă de resurse financiare, din cauza distanței mari
pe care trebuie să o parcurgă până la sediul formatorului sau din cauza neadaptării orarului
formatorilor la orarul formabilului. Cred că sunt foarte puțini cei care prezintă dezinteres față de
formarea profesională. Ca director, aș aloca sume mai mari în buget pentru formarea profesională .
Aș vedea care sunt nevoile individuale de formare ale colegilor și, în funcție de nevoile cu cel mai
mare scor, aș contracta o firmă de formare care să vină în școală și să ne formeze . Apoi, aș urmări,
prin asistențe la ore, prin activități în cadrul comisiei de curriculum, dacă ceea ce s-a livrat la cursul
de formare este utilizat în beneficiul elevilor, la clasă. În cazul în care profesorul întâmpină
dificultăți în a valorifica în cadrul orelor ceea ce a învățat la curs, l-aș sprijini să o facă prin diverse
metode- lecțiile demonstrative, ar putea fi una dintre ele.
4.Școala dumneavoastră a fost solicitată să se alăture unui consorțiu școlar, ca școală de aplicație.
Cum credeți că o astfel de decizie poate să sprijine un profesor care intră acum în sistemul de
educație și ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

Aici nu este vorba doar despre practica pedagogică din timpul anilor de școală, liceu pedagogic,
respectiv licență, ci și de asigurarea unui mentorat profesional pe tot parcursul carierei didactice.
(…) Am identificat împreună nevoile dumnealor, nevoi pe care nu le-am putut respecta în totalitate
întrucât sunt mulți studenți, cu specializări foarte diferite, și a trebuit să facem cumva un compromis
între ce au dumnealor nevoie, ce avem noi nevoie și ce ne oferă județul, școlile din județ. Am
identificat apoi școlile care ar putea satisface nevoile de practică pedagogică și pentru dumnealor, și
pentru noi, respectând precizările foarte clare din Ordinul nr. 3654/2021 al ministrului educației,
care sunt cât se poate de riguroase. Aveam posibilitatea să constituim un consorțiu din care să facă
parte între 4 și 6 unități de învățământ. Am mers pe număr maxim pentru că pe număr minim nu
aveam prevăzută unitate de învățământ preșcolar și ne era absolut necesară.

5. Familiile unui număr semnificativ de elevi din clasa a VIII a indică faptul că în acest an copiii lor
nu se vor prezenta la Evaluarea Națională, fiind în risc de a nu continua studiile în învățământul
secundar superior. Oferiți două exemple de măsuri prioritare de intervenție care să diminueze
acest risc.
6.Peste 10% dintre elevii  înscriși în anul școlar precedent nu au frecventat școala/au avut o
frecvență foarte scăzută și s-au confruntat cu dificultăți în încheierea situației școlare. Oferiți două
exemple de măsuri prioritare de intervenție care să diminueze acest risc.

7.Numărul absențelor nemotivate a crescut semnificativ în ultimul an, constituind un risc crescut de

părăsire timpurie a școlii. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

Absenteismul este o problemă socială caracterizată prin conduită evazionistă, cronică,

care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară.
Fuga de la ore este o problemă predominant emoţională (conduită de tip evazionist, oformă
de evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca traumatizantă).
Absenteismul poate fi o formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al
existenţei unor probleme).
Poate semnala şi reducerea ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu obiectivele şi
aspiraţiile grupului de elevi.
Studiile de specialitate indică următoarele tipuri de absenteism:
 absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau doar la câteva
discipline)
 absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată, prefigurează abandonul
şcolar)
 căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra- sau interpersonală)
 dorinţa de a fi cu partenerul (la adolescenţi)
 dorinţa de apartenenţă la grup (,,ritualuri de iniţiere’’)
 atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem
Semnificaţiile psihosociale ale fugii de la şcoală sunt funcţia de separare sau de individualizare,
mai ales la adolescenţi.
Pentru a putea lua măsurile optime de prevenire a absenteismului, care este de altfel primul pas
spre abandonul şcolar este necesară cunoaşterea cauzelor care pot genera în rândul elevilor acest
fenomen:
1. Cauze care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului : motivaţie şcolară scăzută,
lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate
scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse,
pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea exercitată de
dorinţele adulţilor)
2. Cauze care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie : sărăcia, stil parental
indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate
3. Cauze care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev) : presiunea
grupului, supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea, umilirea
elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute
de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi
oferta educaţională a şcolii; formă de apărare –
împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă, politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din clasele
terminale foarte importantă este şi variabila vârstă.
La elevii noştri fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces de deliberare, luare a deciziei);
cauzele pot fi: frica de evaluare, de eşec, fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada
adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi
în public, teama de a interacţiona cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută),
teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului în grup
Riscurile fugii de la şcoală sunt depresia, consum de toxice legale şi ilegale, acte delictuale,
abandon şcolar.
În scopul prevenirii şi combaterii acestui fenomen în şcoala noastră se vor lua
următoarele măsuri:
Achiziţionarea şi distribuirea fiecărei clase a unui caiet de monitorizare a absenţelor;
Zilnic elevul de serviciu sau şeful clasei va realiza un tabel cu următoarea rubricatură:
Nr. crt., Ora, Disciplina, Absenţi de zi, Absenţi la oră, Semnătura profesorului;
Elevul de serviciu sau şeful clasei va prezenta profesorului la începutul orei caietul de
evidenţă a absenţilor pentru a consemna absenţii în catalog şi a semna rubrica cu semnătura
profesorului;
Dirigintele şi profesorii clasei vor monitoriza elevii care absentează frecvent de la
disciplina lor sau de la clasă;
Săptămânal dirigintele clasei va motiva în baza dovezilor absenţele elevilor, din clasele pe care le
coordonează, conform cu ROI al şcolii;
Adeverinţele medicale vor fi vizate de medicul şcolar Burcezan Rodica şi vor fi înregistrate la
secretariatul şcolii, doar dacă nu au depăşit 5 zile de la revenirea elevului la şcoală;
În cazul în care părintele solicită telefonic dirigintelui învoirea elevului, părintele va trimite
dirigintelui cererea de învoire, care va fi adusă la cunoştinţa directorului şi contrasemnată de acesta;
În situaţii speciale, care presupun părăsirea incintei şcolii de către elev acesta va putea părăsi liceul
cu bilet de voie semnat de diriginte şi avizat de director;
Dirigintele care constată numărul mare de absenţe ale unor elevi în urma consultării săptămânale a
caietului de monitorizare al absenţelor va lua legătura cu elevul pentru a identifica motivul
absenţelor şi de asemenea cu familia sau tutorii legali ai elevilor;
Până în data de 4 a lunii în curs diriginţii claselor vor completa fişa de monitorizare lunară a
absenţelor elevilor şi o vor depune la secretariatul sau direcţiunea şcolii;
Se va afişa lunar situaţia absenţelor pe clase ăn sala profesorală;
Lunar Consiliul profesoral şi Consiliul de administraţie va fi informat asupra situaţiei absenţelor şi
măsurilor luate de diriginţi şi consiliile profesorilor claselor;
Diriginţii vor solicita sprijinului psihologului şcolar în alegerea programului, activităţilor de
intervenţie sau prevenţie şi aplicarea acestora la clasele de elevi cu un absenteism ridicat.

Diriginţii claselor vor putea lua şi alte măsuri de prevenire precum:

1. Aplicarea chestionarului privind absenteismul (dacă situaţia o impune)

2. Centralizarea răspunsurilor la chestionar şi identificarea principalelor cauze care au contribuit la
situaţia de fapt (număr mare de absenţe nemotivate)
3. Schiţarea unui plan de intervenţie ţintit pentru rezolvarea situaţiei (identificarea de către
diriginte a unor măsuri amelioratorii)
4. Discutarea, în particular, a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea împreună a unor soluţii
pentru evitarea repetării incidentului; eventual, consilierea psihologică individuală / a familiei
(în funcţie de cauză)
5. Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a prezenţei elevului la şcoală,
legătura permanentă cu dirigintele (reacţiile negative ale şcolii şi ale familiei întreţin
mecanismele de apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în care, la limită, abandonul tinde să
fie văzut de elev ca unică soluţie pentru ,,rezolvarea’’ problemei)
1) Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media
rezolvarea situaţiei conflictuale profesor-elev
2) Confirmarea oficială a legitimării elevului la vreun Club Sportiv şi anunţarea prealabilă a
programului competiţional; aprobarea motivării absenţelor pentru participarea elevului la
competiţiile sportive de către conducerea şcolii
3) Menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă
afectivă pentru toţi elevii
4) Metode de predare – învăţare atractive
5) Promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să
experimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea,
marginalizarea, celor care nu aparţin elitei
6) Sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor; nota
să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului
 7) Profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea
elevilor, să critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe
sancţionarea lor
8) Diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare
9) Programe de consiliere a părinţilor (de tip ,,şcoala părinţilor’’)
10) Colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia de proximitate, jandarmeria, alte
asociaţii şi ONG – uri).
În cazul în care situaţia absenteismului scapă de sub control şi se profilează riscul de abandon
şcolar se impune întregului corp profesoral luarea următoarelor măsuri în scopul prevenirii
abandonului şcolar:

A. Creşterea responsabilizării cadrelor didactice

1) Monitorizarea şi consilierea permanentă a elevilor cu risc de abandon ridicat;
2) Păstrarea legăturii permanente cu familiile elevilor cu risc de abandon şcolar;
3) Semnalarea cazurilor conducerii şcolii şi consilierului psihopedagogic;
4) Participarea cadrelor didactice din liceu la module de formare continuă (metode de a
creşte integrarea şi comunicarea dintre elevi; profesor-elev; de a antrena elevii în
activităţi extraşcolare; modalităţi de a creşte implicarea şi comunicarea permanentă
cu părinţii; orientarea extraşcolară a elevilor);
5) Utilizarea resurselor şcolii pentru atragerea elevilor prin activităţi de timp liber;
6) Activităţi extraşcolare desfăşurate în şcoală cel puţin o dată pe lună;
7) Activităţi de educaţie sexuală a elevilor;
8) Utilizarea la orele de consiliere a experienţei celor ce au renunţat la şcoală pentru a
preveni scăderea încrederii în educaţie;
9) Implicarea tinerilor cu risc de abandon în acţiuni comunitare.

8.Numărul cazurilor de violență în spațiul școlar/bullying este în creștere în ultimii ani și afectează

în mod direct starea de bine a copiilor din școală. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar
putea iniția echipa de conducere a școlii.

9. Politicile școlii din ultimii ani în aria combaterii oricărei forme de segregare școlară nu au condus
la rezultatele așteptate. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

10. La nivelul școlii se constată lipsa unui sistem de avertizare timpurie cu privire la elevii aflați în
situații de risc major de excluziune și implicarea redusă a personalului din școală în identificarea și
cunoașterea acestora. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii.
11. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de cadrele didactice,
chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent. Ce măsuri concrete ați
întreprinde în acest sens?

12. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de părinții elevilor
din școală, chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent, având
profesorii ca parteneri. Ce măsuri concrete ați întreprindere în acest sens?

13. Școala nu a reușit să adopte o platformă de învățare pentru toate clasele, care să susțină prin
facilitățile ei, activitățile de învățare desfășurate online. Oferiți câteva exemple de intervenție pe
care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.

14. Școala nu a reușit să monitorizeze în mod sistematic condițiile în care s-a desfășurat învățarea
online în anul școlar precedent. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția
echipa de conducere a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.

15. Părinții refuză preluarea dispozitivelor necesare pentru învățarea online pe parcursul acestui an

școlar. Ce măsuri puteți întreprinde pentru a asigura condițiile pentru ca învățarea online să se poată
desfășura în bune condiții?  

16. Școala nu a reușit până în prezent să participe la niciun proiect european în domeniul educației
(de exemplu, ETwinning, Erasmus+). Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

17. Există o diferență semnificativă între rezultatele elevilor obținute în evaluările curente (medii

anuale) și rezultatele la evaluările naționale. Cum răspundeți unei astfel de provocări?

18. Școala are dificultăți în a face față creșterii semnificative a numărului copiilor cu dizabilități
și/sau CES, deși urmărește să fie o organizație cu adevărat incluzivă. Oferiți câteva exemple de
intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii, evidențiind riscurile non-
intervenției.

19. Grădinița pentru a cărei funcție de conducere candidați are ca prioritate o mai bună monitorizare
a dezvoltării copiilor și a evoluției înregistrată de aceștia pe parcursul unui an. Ce măsuri concrete
ați întreprinde în acest sens și cum pot fi implicați părinții?

20. Monitorizarea serviciilor de consiliere și orientare arată că, în ultimii ani, acestea au avut o
eficiență mai redusă în raport cu așteptările elevilor și ale familiilor acestora. Ce intervenții
ameliorative pot fi inițiate? 

21. Structurile asociative ale elevilor din școală s-au dezvoltat semnificativ în ultimii ani. Care sunt
modalitățile concrete prin care veți valorifica ”vocea elevilor” în politicile de la nivelul unității de
învățământ?

22. Unitatea de învățământ a primit o serie de solicitări de colaborare din partea organizațiilor din
societatea civilă (fundații, asociații) în aria educației non-formale, însă până în prezent nu au fost
încheiate astfel de acorduri. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
23. Unitatea școlară pentru a cărei funcție de conducere candidați are un număr semnificativ de
elevi capabili de performanță. Care sunt modalitățile prin care echipa de conducere poate face ca
școala să răspundă mai bine nevoilor acestor elevi? 

24. Școala are ca prioritate dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring între elevi ca modalitate

eficientă de a reduce pierderile în învățare în perioada de pandemie. Oferiți câteva exemple de
intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii în acest sens.

25. Bugetul unității de învățământ pentru anul școlar următor este insuficient. Ce măsuri concrete
ați întreprinde pentru a vă asigura că școala va avea resursele necesare?