Comunicatii prin satelit

- cursul 4 -

Sef lucrari dr. ing. Daniel Matasaru

 Continutul cursului anterior
Ingineria legaturii de microunde:

Propagarea intre segmentul terestru si segmentul spatial

➢ Propagarea microundelor
➢ Radiatorul izotrop
➢ Proprietati directive ale antenelor
➢ Polarizare liniara si polarizare circulara
➢ Pierderi de propagare

Decibelul – semnificatie si utilizare

 Ingineria legaturii de microunde

Emitatoare si receptoare de microunde

➢ Statia de emisie
➢ Statia de receptie
➢ Transponderul

Calitatea per-ansamblu a linkului de comunicatii

➢ Zgomot si interferente
➢ Raportul semnal zgomot
➢ Analiza bugetului legaturii
 Emitatoare si receptoare de microunde
Antenele convertesc energia electrica la frecventa microundelor in unde
electromagnetice si viceversa.
O statie de emisie terestra consta in
echipamente care moduleaza
informatia ce urmeaza a fi transmisa
prin intermediul unui semnal RF
(purtatoare), o transleaza la frecventa
adecvata si o amplifica la un nivel de
putere suficient de mare pentru a
furniza un uplink corespunzator.

Schema unui link de comunicatii satelit “end to end”: statie de emisie terestra,
uplink, satelit si repetorul de microunde, downlink si statie de receptie terestra.
 Statia de emisie terestra
O statie de emisie terestra realizeaza operatiunile de procesare de semnal in
banda de baza, modulare, translare de frecventa si amplificare de mare
putere.

Semnalul ce urmeaza a fi
transmis consta in
informatie in forma electrica.

Exemple: unul sau mai

multe canale de voce pentru
telefonie, date digitale sub
forma unui sir de biti de
mare viteza, semnal video
compus samd. Diagrama bloc a unei statii terestre de emisie pe
frecventa microundelor

Pentru a reduce banda necesara, semnalele analogice (voce, TV) sunt

mai intai digitalizate si apoi comprimate.
 Statia de emisie terestra
Codarea reprezinta operatiunea de pregatire a informatiei digitale pentru
transmisie, tehnicile uzuale de codare aplicate comunicatiilor de microunde
prin satelit fiind forward error correction (FEC), compresia, criptarea si
adaptarea la protocolul de comunicatii.

Tehnica “forward error correction” are ca scop reducerea ratei de eroare

(BER) si creste rata de bit de la iesire prin adaugarea de biti suplimentari,
redundanti. Reducerea BER poate insemna fie o crestere a nivelului de
calitate, fie o reducere a puterii de emisie – implicit a dimensiunilor antenei.

Compresia reduce numarul total de biti pentru a creste capacitatea linkului,

potentialele dezavantaje fiind scaderea calitatii si introducerea de intarzieri.

Criptarea are ca scop securizarea informatiei, nu afecteaza rata de bit si

poate introduce intarzieri.

Adaptarea la protocolul de comunicatii se refera tipic la TCP/IP si

contracareaza erorile de bit si intarzierea, crescand eficienta comunicatiei.
 Statia de emisie terestra
Conversia de frecventa si amplificarea RF
Purtatoarea de RF care iese din modulator nu este la frecventa de
microunde, ci la o frecventa intermediara (IF) standard.
Uzual, aceasta este de 70 MHz, dar in cazurile in care latimea de banda este
mai mare de 140 MHz fie se foloseste o frecventa intermediara IF 140 MHz,
fie se moduleaza purtatoarea direct la frecventa de microunde de emisie.

Pentru modulatia digitala latimea de banda este d.p. cu rata de introducere a

datelor:
B=am * R
R – rata de introducere a datelor
am – constanta care depinde de FEC si tipul de modulatie digitala folosit
QPSK – am =0.6, 16QAM - am =0.3
Pt. FEC = ¾ QPSK – am =0.8, 16QAM - am =0.4

Convertorul de frecventa contine un mixer de microunde si un oscilator local

(LO), translarea fiind facuta la o frecventa egala cu suma intre IF si frecventa
de oscilatie a LO. Ex – 70 MHz + 6030 MHz = 6100 MHz.
 Statia de emisie terestra
Amplificarea de mare putere

Ultimul element activ al statiei de emisie terestre este amplificatorul de mare

putere, care are rolul de a creste puterea purtatoarei de microunde de la
nivelul scazut al convertorului de frecventa la nivelul de putere dorit pentru a
opera pe linkul satelit. Amplificatoarele de mare putere cu tuburi vidate
(KPA – Klystron, TWTA – Traveling wave tube)
ofera cea mai mare putere, puterile mici catre
moderat fiind obtinute cu amplificatoare de stare
solida bazate pe efectul de camp al
tranzistorului GaAs (SSPA – Solide State).

Latimea de banda utila la frecventa de operare

este de 50-100MHz pt KPA, 500-2000MHz pt
TWTA, iar SSPA se afla intre cele 2.

TWTA si KPA, fiind cu tuburi vidate, necesita la

Puterea RF in benzile C, Ku si Ka obtinuta
cu amplificatoare de mare putere
(referinta din anul 2008)
sol alimentare de inalta tensiune si se consuma
repede. Cele utilizate pe satelit trebuie sa aiba
durata de viata mai mare, masa mai mica,
eficiengta dc-RF mai mare, deci sunt proiectate
diferit decat cel de pe statia terestra.
 Statia de receptie
O statie de receptie realizeaza operatiunile inverse de la emisie: amplificare
de zgomot mic, conversie de frecventa, demodulare si procesare de semnal
in banda de baza.
Semnalul colectat de antena
de receptie este slab, astfel ca
nivelul acestuia trebuie ridicat
pentru a putea fi prelucrat intr-
un bloc LNA.
Zgomotul poate fi exprimat in
termeni ca temperatura
echivalenta de zgomot,
masurata in grade Kelvin (in Diagrama bloc a unei statii de receptie pe frecventa
microundelor
banda C este 30K, in banda Uzual, LNA se plaseaza cat mai aproape de antena
Ku 60K, iar in banda Ka 90K). pentru a minimiza pierderile la intrare.
Scara Kelvin incepe la starea fara zgomot, 0 absolut. Aceasta masoara energia medie de miscare
aleatoare a electronilor in componentele electronice ale receptorului. In teorie, energia aleatoare a
electronilor este d.p. cu puterea de zgomot care se suprapune peste semnalul util din banda de
trecere a amplificatorului. Un dispozitiv racit la 0K (imposibil) nu introduce zgomot in sistem.
Frecventa de downlink a satelitului este decalata fata de uplink → frecventa LO=6100-2225 MHz.
 Transponderul
Transponder (Transmitter-Responder) – se referea initial la un dispozitiv
repetor pe o singura frecventa aflat pe o aeronava, scopul fiind de a adauga
datele de identificare ale acesteia, de a imbunatati activ nivelul si de a
transmite inapoi catre radarul emitatorului.
Un transponder pe satelit este diferit, mai mult un releu de microunde
transparent, luand in calcul si necesitatea de translare a frecventei din gama
uplinkului la cea a downlinkului.

Plan de frecventa cu 8 transpondere si o singura polarizare

Doua configuratii cu sarcina utila diferita
a) Un singur canal de transmisiuni pe satelit
b) Designul transponderizat imparte gama de
frecvente de downlink in canale de
frecventa individuale
Multiplexorul de intrare (IMUX) este un grup de filtre RF care
separa canalele transpondere in functie de frecventa. Iesirea
fiecarui filtru IMUX contine o latime de banda transponder ce
urmeaza a fi amplificata de un amplificator de putere individual
in functie de frecventa si de nivelul de putere necesar. La iesire,
puterea de RF a tuturor amplificatoarelor este sumata in OMUX,
apoi transferata catre antena printr-un singur ghid de unda.
Calitatea per-ansamblu a linkului de comunicatii
Una dintre cele mai complexe probleme in ingineria linkului de microunde
este de a cunoaste exact cum un anumit semnal este afectat de zgomot
(care este aleatoriu in natura) si de interferentele cauzate de alte purtatoare
de semnal.
Intelegerea factorilor care scad calitatea semnalului si determinarea unor
niveluri de prag pentru linkul de comunicatii permit estimarea unei marje (link
margin) necesare pentru a depasi fadingul din surse multiple aparut pe
canalul de transmisiuni.

Zgomotul alb este uzual pe linkurile satelit si produce fluctuatii aleatoare de

tensiune a caror probabilitate de aparitie urmeaza o distributie Gaussiana.
Termenul alb se refera la faptul ca spectrul nu are componente discrete la
frecvente specifice, ci mai degraba este un continuu de frecvente, ca in
spectrul luminii albe. Zgomotul este suficient de alb daca este constant in
toata banda semnalului in discutie.

Densitatea puterii de zgomot (in W/Hz) este proportionala cu temperatura

echivalenta de zgomot in Kelvini, adica:
N0 = k T, unde k – ct lui Boltzmann = 1.38*10 -23 Wsec/K
Calitatea per-ansamblu a linkului de comunicatii
Puterea efectiva de zgomot care afecteaza un semnal dat este cea care se afla in
banda B a semnalului respectiv:
N= k T B
Puterea de semnal a purtatoarei in raport cu zgomotul (Carrier to Noise Ratio –
C/N), nu valoarea sa absoluta este ceea ce determina calitatea transmisiei.
Nivelul de putere al semnalului in banda de baza poate fi amplificat la receptie, dar
si zgomotul prezent va fi amplificat. De aceea, nivelul de calitate poate fi
imbunatatit la receptie doar prin suprimarea zgomotului.

Analiza bugetului legaturii poate fi facuta luand in calcul parametrii cheie

exprimati in dB pentru fiecare element al unui link de microunde.

Emitatorul poate fi exprimat prin iesirea amplificatorului de mare putere si pierderile

ghidului de unda care duce semnalul amplificat catre antena.
Unda electromagnetica care se propaga din antena prin mediul de transmisie este
afectata de diversi factori, pierderile in spatiul liber fiind dominante.
Cantitatea mica de semnal colectata de antena de receptie este apoi purtata de
ghidul de unda catre LNA, receptorul putand fi caracterizat de un prag minimde
acceptare care depinde de zgomot si de calitatea dorita de utilizator.
Calitatea per-ansamblu a linkului de comunicatii
Ecuatia balantei de putere
este relatia matematica
dintre toti parametrii
legaturii de microunde.

Marja legaturii (Link Margin)

este un element cheie in
ingineria legaturii de microunde,
acesta reprezinta de fapt
excesul de putere in purtatoare
raportat la valoarea de prag.

O marja a legaturii corespunzatoare permite acesteia sa livreze o calitate foarte

buna (BER mic) la valoare medie de semnal, in conditii de vreme buna. Cand
apar ploi puternice sau atenuare multicale fie pe uplink, fie pe downlink, link
margin-ul disponibil stabileste cat de des si pt cat timp calitatea scade sub pragul
minim acceptat.
Criteriul des utilizat este disponibilitatea legaturii ca fiind procentul de timp in
care calitatea este peste prag, tipic aceasta este intre 99% si 99.5%.
Calitatea per-ansamblu a linkului de comunicatii

Exemplu clasic de buget al legaturii in banda de frecvente Ku pentru downlink

catre un receptor DTH