Comunicatii prin satelit

- cursul 10 -

Sef lucrari dr. ing. Daniel Matasaru

 Continutul cursului anterior
Repetoarele cu procesare digitala
✓ Rutarea si transferul fasciculelor multiple
✓ Arhitectura procesorului digital
✓ Repetorul demod-remod

Elementele unui repetor standard

✓ Receptorul de banda larga
✓ Schimbarea unor componente
redundante
✓ Multiplexoare si filtre la nivelul ghidului
de unda
✓ Amplificatoare TWTA (Travelling Wave
Tube Amplifiers)
✓ Amplificatoare SSPA (Solid State Power
Amplifiers)
 Structura satelitului - continuare
Antene pe satelit
✓ Antene horn
✓ Antene reflector
✓ Matricele de radiatie
✓ Antene de arie radianta directa
Misiunea vehiculului spatial si subsistemele navetei
✓ Profilul unei misiuni pe orbita GEO
✓ Cerintele de operare la bord
✓ Cerinte non-GEO
✓ Configurarea vehiculului spatial
✓ Subsistemele navetei
➢ Subsistemul ACS (Attitude Control)
➢ Bateriile si panourile solare
➢ Proiectarea si configurarea bateriilor
➢ Sistemul lichidului de propulsie
➢ Propulsia electrica si ionica
➢ Motoarele de racheta cu combustibil solid
➢ TT&C - Tracking, Telemetry & Command
➢ Controlul termic
➢ Designul structural
 Antene pe satelit – aspecte generale
In proiectarea repetorului clasic “bent-pipe”, acoperirea antenei de pe satelit
este fixata inainte de lansare, schimbarile pe orbita fiind limitate la ceea ce se
poate modifica fizic in interiorul repetorului de pe satelit.

Sistemele moderne de antene ofera o varietate de tipuri de acoperire –

nationale, regionale, fasciculare, permitand o utilizare eficienta si flexibila a
satelitului.
Procesarea digitala pe satelit ofera mai multa flexibilitate deoarece fasciculele
pot fi redimensionate si chiar create dinamic in functie de cerere, iar acest
aspect a revolutionat si proiectarea antenelor plasate pe sateliti.

Inginerii de sistem trebuie sa dezvolte cerintele incarcaturii utile in colaborare

cu expertii in proiectarea antenelor, apoi, dupa ce proiectarea electrica a
antenei este finalizata, sa decida si asupra altor aspecte critice cum ar fi
alegerea materialele usoare care sa ofere suficienta putere, conductivitate si
proprietati de control termic.

In cele din urma, antena trebuie atasata fizic de vehiculul spatial si sa fie luate
toate masurile adecvate pentru stocare si lansare pe orbita.
 Antene pe satelit – antene horn
Ghidul de unda functioneaza in
comunicatiile prin satelit fie ca o
componenta a antenei, fie ca o antena
propriu-zisa.
Hornul piramidal este un tip de antena horn
Daca am lua o bucata de ghid de unda de care are deschiderea mai mare ca ghidul de
unda pentru a creste castigul antenei si a
lungime fixa si am folosi un monopol sfert adapta impedanta ghidului de unda (400ohm)
de unda pentru a directiona energia de la cea a spatiului deschis (377 ohm)
microunde pe o anumita frecventa catre un Adaptarea este necesara la o antena
capat, capatul opus ar radia o parte din de emisie pentru a reduce puterea
acea putere RF in spatiu, restul de putere reflectata inapoi catre emitator, iar la
neradiata fiind reflectat inapoi catre emitator o antena de receptie pentru a asigura
sau disipata sub forma de caldura pe ca energia semnalului receptionat
metalul conductor al ghidului de unda. este livrata catre portul de intrare al
repetorului.
Gradul de adaptare se masoara prin
Acesta bucata de ghid de unda cu un capat VSWR – Voltage Standing Wave
deschis este cel mai simplu tip de antena Ratio.
horn non-reflectoare. Conditia ideala cu 0 reflexii apare la
VSWR 1:1 (uzual 1.25:1 – 1.50:1)
 Antene pe satelit – antene horn
Exista o serie de geometrii horn diferite utilizate extensiv pe satelitii comerciali,
alegerea unui anume tip facandu-se functie de aplicatia dorita.

Utilizarea uzuala a structurilor horn este ca element radiant pentru o antena tip
reflector, hornul fiind plasat in focarul reflectorului parabolic pentru a ilumina
suprafata, fie in sensul de emisie, fie de receptie.
O antena horn piramidala este potrivita
sistemelor cu polarizare liniara datorita
naturaletii in extinderea in linie dreapta a
ghidului de unda rectangular, mentinand
modul de propagare al acestuia si
rezultand un pattern de lob principal
simetric, fara componenta cross-
polarizata.

O antena horn conica primeste semnal

de la un ghid de unda circular sau patrat
cu o deschidere circulara si este potrivita
sistemelor cu polarizare duala liniara si
Diferite geometrii pentru antenele horn de microunde circulara.
 Antene pe satelit – antene horn
Radiatia electromagnetica pe suprafata reflectorului produce curenti electrici,
iar din acesti curenti se produce un alt camp electromagnetic care in cele din
urma devine pattern-ul de radiatie de camp la distanta al intregului sistem
antena.
Hornul devine radiatorul primar al reflectorului, de
aceea el trebuie proiectat pentru a introduce
radiatia adecvata de energie de microunde de-a
lungul suprafetei reflectorului.
Capacitatea sa este data de marime, forma si
structura interna, iar alti factori de luat in calcul sunt
izolatia la cross-polarizare si performanta lobului
lateral. Hornul ondulat este varianta cu o
performanta crescuta a acestor caracteristici.
Desi astazi tehnica este de a folosi feed un horn
unic care ilumineaza reflectoare de anumite forme,
Principiul de functionare al unei antene
parabolice reflector de microunde exista deseori combinatii de hornuri pentru a
furniza o anumita arie de feed utilizata cu un
reflector.
Astfel de configuratii se folosesc in celulele MSS
Horn de banda ingusta din banda L care reutilizeaza
ondulat
spectrul si ofera castig de emisie/receptie crescut.
 Antene pe satelit – antene horn
Alta aplicatie este in cazul fasciculelor de banda larga din banda Ku folosite
pentru a transmite purtatoare digitale cu rate de date mari, dar hornurile se
folosesc separat, nu sunt conectate la un divizor de putere.
Patternul de radiatie al unui horn este dat de marimea sa, iar aceasta trebuie
sa permita ca toate feed-urile necesare sa fie plasate in focarul primar al
antenei reflector.
O solutie alternativa in cazul fasciculelor multiple este de a imparti hornurile in
grupuri separate care sa ilumineze diferite reflectoare.

Satelitul Astrolink incorporeaza 8 sisteme reflector,

Arie de feed multifascicul
fiecare cu pana la 8 feed-uri horn individuale
 Antene pe satelit – antene reflector
Cel mai simplu si eficient sistem de antene pentru un satelit FSS sau BSS
implica reflectoare si sisteme de alimentare (feed-uri).
Sistemul de alimentare (feed) consta in
unul sau mai multe radiatoare tip horn.
In modul “emisie”, energia de
microunde intra in hornul de alimentare
dintr-un ghid de unda ce transporta
semnalul din iesirea repetorului. Acesta
radiaza energia de microunde din
focarul reflectorului parabolic in spatiu
in directia reflectorului.
O proprietate utila in proiectarea
acestor antene este ca un singur Satelit in 3 axe cu 2 antene parabolice reflectoare si
reflector poate functiona in modul un subreflector pentru extinderea lungimii focale
emisie, receptie sau ambele moduri
simultan.
Parabola cu feed central este simetrica circular cu feed-ul
localizat in focar, in timp ce parabola reflector cu offset
permite feed-ului sa fie plasat sub linia de emisie.
 Antene pe satelit – antene reflector
Antenele reflector pot fi proiectate cu 2 suprafete de reflexie, principalul avantaj
fiind ca se permite feeder-ului sa fie localizat in spatele reflectorului principal in
loc sa fie in fata sa, implicit in calea de propagare.

La antenele de sol, abordarea Cassegrain permite feeder-ului sa fie plasat in

spatele reflectorului, intr-un spatiu protejat.

La versiunea spatiala, abordarea Gregorian a permis cresterea lungimii focale

si amplasarea mai convenabila a feederului in proximitatea OMUX.
Geometrii de reflector dual:
Cassegrain si Gregorian
O alta abordare tehnica
poate furniza un fascicul
de o anumita forma cu un
singur feedhorn.
Reflectorul este conturat
astfel incat sa induca
densitatea de curent si
fazarea adecvata pe
suprafata reflectorului,
ceea ce creeaza un
Tehnologia reflectorului conturat a aparut fascicul conturat in
in Japonia si a fost utilizata in satelitii
“bent-pipe” ce operau in benzile C si Ku
patternul secundar.
 Antene pe satelit – antene reflector
Reflectorii parabolici cu feed central

Abordarea focarului primar este eficienta si

efectiva datorita geometriei ideale pe care o are,
dar are dezavantajul ca sistemul de feed poate
bloca si deflecta o parte din fasciculul colimatat.
Problemele care apar tin de antenele care
reutilizeaza frecventa, blocajul facut de feedhorn
ducand la aparitia unor lobi laterali mari,
imprastierea energiei de microunde in afara ariei
Geometria unui reflector parabolic
de acoperire dorite si degradarea separatiei de cu feed central
cross-polarizare.
Reflectorul parabolic tipic este rotund pentru a oferi simetrie unui fascicul circular.
Alte forme sunt insa posibile si permit fasciculului sa ia forma respectiva (ex. o “farfurie”
ovala produce un fascicul de forma ovala, dar rotit cu 90 de grade).
Suprafata reflectorului este uniforma pentru a furniza cel mai curat posibil front de unda
la iesire:
unde G – castigul antenei cu erori, G0 – castigul antenei
fara erori, ε – toleranta de suprafata, λ – lungimea de unda
 Antene pe satelit – antene reflector
Reflectorii parabolici cu feed deplasat
(offset)

Acestia elimina problema blocajului de feed si

reduc substantial reflexia energiei din reflector
catre emitator. De asemenea, permit
amplasarea feeder-ului mai aproape de
partea electronica a repetorului si elimina lobii
Geometria unui reflector parabolic cu
laterali crescuti ce ar fi aparut in caz de blocaj. offset-feed
Aproape toti satelitii tip “bent-pipe” au adoptat varianta
reflectorului parabolic cu offset, profitand de faptul ca
reflectorul poate fi pregatit pentru lansare prin simpla
“impachetare” a acestuia deasupra vehiculului spatial.

Ca probleme tehnice, aceasta varianta are usoare pierderi

de eficienta deoarece fasciculul este pozitionat mai sus
decat optimal, scaderea izolatiei la cross-polarizare din
cauza lipsei de simetrie circulara si deformarea suprafetei
reflectorului si a suportului de feed din cauza variatiilor de
caldura de la soare si expansiunea termica rezultanta.
Antene pe satelit – matricele de radiatie
Un feed de tip horn aflat in focarul reflectorului
parabolic are o matrice de radiatie ce are un
maxim de-a lungul liniei centrale si scade in
intensitate catre marginile reflectorului.
Iluminarea primara din feedhorn produce o
distributie corespunzatoare de curenti electrici
de-a lungul suprafetei reflectorului. Curentii
reradiaza energia lor catre fata reflectorului,
rezultand matricea de radiatie secundara dorita
in campul indepartat al antenei. Energia
neradiata este disipata prin rezistenta electrica
a suprafetei metalice a reflectorului.
Lobul principal ofera acoperirea dorita, varful
acestuia fiind pozitionat catre centrul tarii ce
urmeaza a fi acoperita, banda la 3dB indicand
punctul in care puterea semnalului scade la
jumatate. Implicit, din aceasta caracteristica a
fasciculului antenei reiese natural faptul ca
receptia la marginile tarii respective este mai
Relatia dintre diametrul antenei si slaba decat in centrul ei.
latimea fasciculului in grade
Antene pe satelit – matricele de radiatie
Este practic sa generam un fascicul ce urmeaza
conturul unei tari sau regiuni prin combinarea mai
multor feedhornuri individuale sau folosind un
reflector de forma respectiva.

Prima varianta (Fig. 1) se obtine printr-o retea de

alimentare care imparte semnalul pe 3 cai,
reducand puterea care ajunge la fiecare feed
(10log3 = 5dB). Puterea se va aduna in campul
indepartat al antenei datorita suprapunerii Fig. 1 – Generarea unei matrice de
radiatie cu mai multe feed-uri
matricelor secundare de radiatie. Similar, la
receptie, semnalul provenit de la 3 feedhorn se
aduna prin reteaua de alimentare.

In Fig. 2 se arata ca un fascicul de o forma aleasa

este mai eficient fata de un fascicul eliptic, cel
eliptic radiind o cantitate importanta in afara
teritoriului de interes si avand implicit o pierdere Fig. 2 – Acoperirea teritoriului statului Mexic
considerabila a puterii de semnal disponibile. cu un fascicul de o anumita forma este mai
eficienta decat printr-un fascicul eliptic
Antene pe satelit – Antene de arie radianta directa
In trecut au existat mai multe situatii in care
structuri de antena direct radiante au fost folosite
in locul structurilor bazate pe reflector.

Intr-o arie radianta directa exista uzual o mare

cantitate de elemente antena individuale care
transmit si/sau receptioneaza in directia
Pamantului.

Elementele unei arii radiante directe pot lua forma

unui feedhorn si, prin combinarea unor asemenea
elemente fiecare cu propriul sau castig se obtine
constructiv o sumare a acestor castiguri.

In acest caz, fiecare element are propriul sau

SSPA, iar matricea campului indepartat se obtine
din combinatii adecvate de amplitudini si faze ale
elementelor
Boeing a avut o abordare inovativa
in satelitul Spaceway (2005) , un sir
de elemente tip horn fiind
asamblate in forma unui cerc
asemanator unui sistem reflector
 Breaking NEWS from China! - 2020

China a lansat cu succes primul satelit 6G în spaţiu pentru a

testa noua tehnologie, relatează BBC. – 8.11.2020

https://www.bbc.com/news/av/world-asia-china-54852131

China has launched its first rover mission to Mars. –

23.07.2020
The six-wheeled robot, encapsulated in a protective probe,
was lifted off Earth by a Long March 5 rocket from the
Wenchang spaceport on Hainan Island at 12:40 local time
(04:40 GMT).
It should arrive in orbit around the Red Planet in February.

https://www.bbc.com/news/science-environment-53504797
 Breaking NEWS from China! - 2021
IUQUAN, China, Oct 16 (Reuters) - China on Saturday launched a
rocket carrying three astronauts - two men and one woman - to the
core module of a future space station where they will live and work
for six months, the longest orbit for Chinese astronauts.

https://www.reuters.com/lifestyle/science/china-launches-second-
crewed-mission-build-space-station-2021-10-15/

The launch was China's 40th mission of 2021 and delivered the
Jilin-1 Gaofen 02F remote sensing satellite into orbit on a
Kuaizhou-1A rocket. Its success brings China's rocket launch rate
beyond the country's previous record of 39 first set in 2018 and
tied in 2020, according to SpaceNews.

https://www.space.com/china-launches-record-40th-rocket-2021
Misiunea vehiculului spatial si subsistemele navetei
Vehiculul spatial este platforma care sustine incarcatura utila de comunicatii in
toate etapele misiunii spatiale, de la lansare, plasare pe orbita si de-a lungul
duratei sale de operare.

Pasii necesari pentru a livra un satelit de comunicatii functional presupun

planificare atenta si executare corespunzatoare, inginerii de sistem anticipand
toate situatiile posibile in care s-ar afla vehiculul spatial pentru a oferi
procedurile, echipamentele hardware si solutiile software necesare unei bune
functionari pe tot parcursul misiunii spatiale.

Profilul unei misiuni pe orbita GEO

Misiunea vehiculului spatial - Cerintele de operare la bord
Cerintele tehnice la bordul vehiculului spatial dupa ce acesta este deja functional
in spatiu sunt mai putin stricte decat cele anterioare, pana la plasarea sa pe orbita.
Mediul spatial expune satelitul la temperaturi extreme, radiatii si vid, ceea ce
implica numeroase solicitari asupra vehiculului spatial.
De aceea, acesta este impartit in subsisteme functionale, fiecare din acestea fiind
atent verificate de ingineri si experti in fiecare domeniu in parte. Proiectarea si
constructia vehiculului spatial este in principal munca specialistilor in rachete, dar
contributii importante sunt necesare si din domeniul fizicii spatiului si astronomiei,
termodinamicii, electronicii de putere, ingineriei structurale, aeronauticii si
automatizarii si calculatoarelor.
Dupa ce constructia este finalizata la sol, ultimul pas il reprezinta testarea si
validarea echipamentelor hardware pentru a asigura indeplinirea tuturor cerintelor
misiunii spatiale inainte de lansare.

Cerinte non-GEO
Sistemele non-GEO utilizate pentru observatii asupra Terrei, pozitionare si satelitii
stiintifici (ex. constelatia Globalstar) nu ofera servicii continue, ele urmarind
diferentele fata de normal si nu disponibilitatea de date 100%. Complexitatea,
puterea si masa vehiculelor spatiale difera mult fata de sistemele GEO, care au
impedimente si necesitati mai mari la altitudini mult superioare fata de non-GEO.
Misiunea vehiculului spatial - Configurarea vehiculului spatial
Aeronavele comerciale au in esenta aceeasi forma pentru a zbura la viteze ridicate
si a transporta pasageri si marfuri, dar vehiculele spatiale iau o varietate de forme
si configurari deoarece in spatiu fortele externe sunt mult mai slabe.

Evident, exista necesitatea de a “impacheta” vehiculul spatial pentru plasare pe

orbita de catre o racheta lansata de pe Terra, dar odata ajuns in spatiu acesta se
poate desface intr-un vehicul cu panouri solare stabilizat in jurul a 3 axe. Uzual,
corpul vehiculului spatial este modular, avand antenele montate cu fata catre
Pamant, iar panourile solare catre Soare.

Stabilitatea celor 3 axe este asigurata prin intermediul sistemului de control activ
care aplica mici forte vehiculului spatial pentru a corecta orice schimbari nedorite in
atitudinea acestuia. Sistemul foloseste un giroscop de mare viteza, a carui roata
este franata sau accelerata pentru a face vehiculul sa se roteasca in sens invers
sensului in care se schimba viteza. O alternativa la acest sistem este cel in care
fiecare din cele 3 axe are propria sa roata a momentului care actioneaza
independent de celelalte 2, in sensul revenirii vehiculului la starea sa normala.

De asemenea, pentru controlul precis al orientarii fasciculelor antenei este

prevazut un sistem de dispozitive electromecanice si un computer de bord.