Comunicatii prin satelit

- cursul 8 -

Sef lucrari dr. ing. Daniel Matasaru

 Continutul cursului anterior
Distorsiuni si deteriorari ale semnalului
➢ Deteriorari ale semnalelor
digitale
➢ Deteriorari la nivelul
transponderului
➢ Interferente RF pe uplink si
downlink

Structura satelitului
➢ Aspecte generale
 BREAKING NEWS!!! ☺ - 2.11.2020
Operatorii NASA au trimis în 29 octombrie o serie de comenzi sondei spațiale Voyager 2 pentru prima
dată de la jumătatea lunii martie. Sonda a zburat mai bine de jumătate de an fără a avea vreun contact
cu Pământul după ce antena radio de 70 de metri lățime folosită pentru a comunica cu ea a fost
deconectată pentru reparații și modernizări.
Voyager 2 a trimis înapoi un semnal pentru a confirma că a primit "apelul" și a executat comenzile fără
probleme. Apelul către Voyager 2 a fost făcut pentru a testa echipamentele instalate recent pentru
Deep Space Station 43, singura antenă din lume care poate trimite comenzi sondei spațiale.
Aflată în Canberra, Australia, Deep Space Station 43 face parte din rețeaua Deep Space Network
(DSN), o serie de antene radio din jurul lumii folosite în principal pentru a comunicații cu navele spațiale
care operează mai departe de Lună.
Operatorii NASA au putut primi actualizări privind starea Voyager 2 și date științifice de la sonda
spațială însă nu au putut să trimită comenzi navei care a călătorit miliarde de kilometri după lansarea
sa în 1977.
Printre modernizările aduse DSS43 se numără două transmițătoare radio noi. Unul dintre acestea,
folosit pentru comunicarea cu Voyager 2, nu fusese înlocuit de peste 47 de ani.
Inginerii au modernizat de asemenea echipamentele de răcire, alimentare cu energie și alte
componente electronice necesare pentru funcționarea noilor transmițătoare.
Apelul de succes transmis Voyager este un semn bun că antena va reveni online până în februarie
2021. Reparațiile și modernizările aduse DSS43 vor ajuta și alte misiuni, precum cea a roverului Mars
Perseverance care va ateriza pe Marte la 18 februarie 2021. Rețeaua DSN va juca de asemenea un rol
critic în eforturile de explorare Lună-Marte, asigurând comunicațiile și sprijin pentru navigație.

https://scitechdaily.com/nasa-contacts-voyager-2-11-6-billion-miles-from-earth-using-upgraded-
deep-space-station/
 GOOD OLD NEWS!!! - 19.11.2016, 23.42GMT
Un satelit american despre care expertii spun ca va "revolutiona" prognozele meteorologice a fost
trimis in spatiu sambata de NASA, la bordul unei rachete Atlas V, lansate de la baza Cape
Canaveral, relateaza Reuters. Satelitul va transmite in flux continuu imagini HD cu uraganele si
furtunile puternice care se produc in emisfera vestica.
Fluxul continuu detaliat furnizat de noul satelit va creste gradul de acuratete al prognozelor
meteorologice, va alerta din timp in caz de inundatii si va monitoriza mult mai eficient incendiile
de padure, norii de fum si nori de cenusa vulcanica, estimeaza specialistii.
Satelitul GOES -R, aflat la bordul rachetei Atlas V, a decolat de la baza Cape Canaveral. Odata
ajuns in pozitia corecta, la altitudinea de 35.888 de kilometri deasupra Ecuatorului, GOES-R a
fost programat sa realizeze o imagine completa a emisferei vestice la fiecare cinci minute in timp
ce, simultan, va obtine imagini detaliate din anumite regiuni, pentru a monitoriza incendiile,
eruptiile vulcanice, ploile puternice si furtunile.
Satelitul este cel de al saptesprezecelea din seria Geostationary Operational
Environmental Satellite (GOES), este primul lansat dupa 2010.

http://science.hotnews.ro/stiri-terra-21425607-nasa-lansat-
satelit-meteorologic-care-promite-salt-cuantic.htm

https://www.youtube.com/watch?v=FDhJYgcHDX8&featur
e=youtu.be

https://www.youtube.com/watch?v=5KygwcZ545U

https://www.youtube.com/watch?v=SGP6Y0Pnhe4
 Aspecte generale ale unui satelit de comunicatii
Proiectarea, constructia si operarea unui satelit de comunicatii sunt chestiuni complexe,
complicate suplimentar de faptul ca acesta trebuie sa functioneze corespunzator,
continuu si fara interventie umana un anumit numar de ani, dupa ce a trecut cu succes
de etapele de lansare si plasare pe orbita.

Acoperirea unei suprafete mari de teren

(continent) de catre un satelit GEO presupune
generarea si controlul unui fascicul “creion” cu
o deschidere de cateva grade. Configuratii de baza ale unui satelit:
rotorul si configuratia in 3 axe

Configuratia cu rotor presupune existenta unui panou solar in forma de toba care
produce energie DC pe masura ce corpul satelitar se roteste cu aprox 60rpm.
Configuratia de magistrala cu 3 axe implica panouri solare ce sunt orientate catre
Soare, in timp ce corpul satelitar este orientat catre Pamant.
Puterea maxima pentru configuratia rotor este de 2kW, iar cea cu 3 axe este de 15kW,
ambele configuratii avand suplimentar si baterii pentru stocarea energiei solare.
 Aspecte generale ale unui satelit de comunicatii
Bateriile pentru stocarea energiei solare sunt necesare pentru operarea
satelitului in timpul eclipselor de Soare, cand panourile solare nu mai pot oferi
energie. Fara aceste baterii, satelitul nu ar mai functiona in timpul eclipsei si
este posibil sa nu se reactiveze corespunzator la aparitia luminii solare.
Pentru un satelit GEO, eclipsele de soare apar o data pe zi si dureaza circa 70
minute, insa pentru satelitii MEO si mai ales LEO, frecventa eclipselor este
mult mai mare, ele putand avea loc si de mai multe ori intr-o singura zi, in
functie de perioada orbitala.

Un satelit sau o constelatie de sateliti este operata de la sol prin intermediul

unui link radio bidirectional dedicat.

Downlinkul de telemetrie este dedicat monitorizarii de la sol a functionarii

corespunzatoare a tuturor subsistemelor aflate la bordul satelitului, iar
uplinkul de comanda este dedicat controlului dispozitivelor active (ex:
configurarea incarcaturii utile, activarea/dezactivarea unor functii pe
magistrala). Suplimentar, pozitia si orientarea satelitului sunt determinate prin
masuratori de distanta si unghiuri calculate prin intermediul unor semnale de
urmarire trimise prin linkurile T&C.
 Aspecte generale ale unui satelit de comunicatii
Dupa etapa de lansare, linkurile T&C ofera singura posibilitate de a localiza
satelitul pe orbita sa initiala, transferul pe orbita finala pe care va opera si
configurarea acestuia. Repetorul de microunde genereaza
caldura, care daca nu este evacuata
creste temperatura generala a sistemului
si poate afecta componentele sensibile, in
special cele electronice.
Alti factori care influenteaza temperatura
sunt radiatiile vizibile si invizibile de la
Soare (incalzesc sistemul) si eclipsele
solare (racesc sistemul), astfel ca fluxul
de caldura pe satelit trebuie monitorizat si
controlat.
O alta functiune importanta este sa ofere
o platforma solida pe toata durata de
viata a satelitului, inclusiv sa suporte
Diagrama functionala a unui repetor de rigorile etapei de lansare. Pozitionarea
microunde pe satelit exacta a fasciculelor de unda in zona de
Vehiculul spatial detine de asemenea mici acoperire dorita este vitala pentru scopul
motoare de racheta ca parte componenta a satelitului, aceasta depinzand integral de
sistemului de propulsie utilizat pentru stabilitatea sistemului de control al
atitudinii, aflat la bordul satelitului.
atingerea si mentinerea orbitei de operare.
 Cerinte generale ale incarcaturii utile
In stabilirea cerintelor generale ale incarcaturii utile, discutia pleaca de la descrierea
sistemului in ansamblul sau, format din satelit si statiile terestre. Ulterior, se trece la
bugetul legaturii, in care trebuie specificati toti parametrii cheie ai segmentului spatial
si ai celui terestru. Repetorul “bent-pipe” conecteaza
purtatoarele de pe uplink cu downlinkul
printr-o simpla schimbare de frecventa si
de putere.
Acesta opereaza cateva canale de banda
larga si detine suplimentar echipamente
redundante pentru a suplini eventualele
defectiuni.
Toate semnalele de uplink sunt mai intai
amplificate si apoi translate din banda de
uplink in banda de downlink printr-un
receptor de banda larga.
Reutilizarea frecventei este o operatiune
obisnuita pentru dublarea spectrului efectiv
Diagrama bloc a unui repetor “bent-pipe” cu pana la 16 fie prin polarizarea liniara (verticala sau
transpondere per polarizare sau per fascicul
orizontala), fie prin polarizarea circulara
Cerintele generale sunt rezultatul direct al compromisurilor facute in proiectarea sistemului de satelit, o analiza
incompleta sau gresita ducand la probleme serioase (ex. un dezechilibru in alocarea castigului antenei intre
satelit si statia terestra ar duce la necesitatea amplasarii in spatiu a unei structuri de antene foarte mari sau la
imposibilitatea practica de a furniza puterea necesara de emisie). O alta tema de analiza este daca procesarea
de semnal sa se faca integral la sol sau ca demodularea tuturor semnalelor de pe uplink sa se faca pe satelit.
Effective Isotropic Radiatted Power (EIRP) la emisie
EIRP reprezinta produsul dintre castigul antenei si puterea RF maxima per
transponder aplicata acesteia de catre repetor. Ea specifica modul in care un satelit
deserveste zona acoperita de la sol, prin valoarea minim acceptata in arealul respectiv.
Amplificarea de putere este importanta in operarea incarcaturii utile din cauza distantei
mari pana la sol, in special pentru satelitii GEO.
Amplificatorul de putere trebuie sa fie operabil pe toata durata de viata a satelitului -
de aceea doar dispozitivele foarte fiabile trebuie alese (de aici preferinta pt TWTA si
SSPA), trebuie sa cantareasca putin (ideal sub 3kg) si sa fie capabile sa converteasca
puterea DC in RF cu randamente de 50-80%.
Din principiile electromagnetismului stim ca performanta antenei determina forma ariei
de acoperire EIRP. De obicei satelitii lansati pana acum au antene cu caracteristici fixe,
care pot fi modificate doar cu schimbari de hardware. Exista si sateliti care au
posibilitati de a modifica puterea de emisie prin interschimbarea etajelor de amplificare
si implicit nivelele de EIRP sesizate in aria de acoperire.
Schimbarea formei fasciculului sau relocarea unor fascicule poate fi de asemenea
realizata daca flexibilitatea necesara este inclusa in incarcatura utila de comunicatii
(reflectoare mobile, schimbari de alimentare, suprafete etapizate directionate
electronic etc).
Pe masura ce a crescut cererea si proiectarea a devenit mai complexa, capabilitati
precum benzi multiple de frecvente, sisteme de antene multiple care sa deserveasca
anumite tari sau regiuni in acelasi timp si schimbarea de canale au devenit posibile.
Effective Isotropic Radiatted Power (EIRP) la emisie
Puterea efectiva transmisa catre antena de emisie va avea pierderi pe ghidul
de unda care face legatura dintre amplificatorul de putere si feeder-ul antenei,
acest lucru afectand direct EIRP (o scadere de 0.4dB ar necesita o crestere
de 10% a puterii DC necesare pentru a o compensa – la 10kW ar mai fi
necesar 1kW!) Valorile de varf EIRP pentru
banda C ating 40dBW, iar
pentru banda Ku 50dBW.

Aceasta implica faptul ca

incarcatura utila pentru Ku este
mai solicitanta decat cea pentru
banda C dpdv al castigului
antenei si puterii de emisie.

EIRP mai mare implica un

necesar ridicat de energie DC
primara pe magistrala si o
proiectare termica mai
Satelitul AsiaSat 3S detine 4 reflectoare folosite pentru
riguroasa, dar si antene RO
emisie/receptie in benzile de frecvente C si Ku mai mici, mai ieftine.
Raportul Semnal-Temperatura de zgomot (G/T Ratio) la receptie

Daca EIRP defineste performanta downlinkului, raportul Semnal –

Temperatura de zgomot este esential pentru operarea uplinkului.
Acesta este definit ca raportul dintre castigul antenei de receptie si
temperatura de zgomot a sistemului de receptie, Tsys.
unde :
Ta - temperatura de zgomot a antenei de pe satelit, 270K
L – factorul de pierderi la intrarea ghidului de unda
Tre – temperatura echivalenta de zgomot a incarcaturii utile a
sistemului de receptie si reprezinta o specificatie a
receptorului de banda larga
Utilizand analiza si optimizarea, proiectantul incarcaturii utile calculeaza un
buget de castig si de zgomot pentru partea din fata a incarcaturii utile (care
determina Tsys), ulterior proiectantii subsistemelor si ai diferitelor echipamente
alegand componente hardware care intrunesc cerintele generale ce asigura
G/T ales in zona de acoperire.
De obicei, statiile terestre care furnizeaza uplinkul au antene de diametre mari
si puteri de emisie ridicate astfel ca raportul G/T sa nu fie o problema.
Totusi, acesta reprezinta o provocare in sistemele de satelit care suporta
comunicatii MSS ce folosesc terminale mobile manuale de putere scazuta sau
retele de VSAT low cost.
 Filtrarea in repetorul tip “bent-pipe”
Primul satelit GEO lansat, Syncom,
avea un receptor de banda larga si
un singur transponder, astfel ca orice
semnal putea fi transmis pe uplink si
ulterior receptionat pe Pamant fara
ca satelitul sa impuna constrangeri
asupra benzii RF in vreun fel.

De atunci insa, majoritatea

incarcaturilor utile pe satelit au folosit
o varianta de proiectare
transponderizata, principiul de baza
fiind ca banda RF sa fie divizata in
canale RF pe care incarcatura utila le
poate apoi ruta si amplifica pe baza
uneia sau mai multor purtatoare prin
filtrare analogica la frecvente de
microunde sau prin prelucrare
digitala la bordul satelitului.
Schema bloc a unui repetor in banda C cu 12
transpondere (LIM = Line Interface Moduls)
Termenul de multiplexor la nivelul unui
satelit se refera la orice set de
echipamente hardware de filtrare pe
microunde utilizate la separarea sau
combinarea canalelor RF.
Spre diferenta, multiplexorul cu divizare in
timp (TDM) se refera la asamblare
semnalului de baza la o statie terestra care
emite catre satelit.
 Linearitatea transponderului
Daca cerintele legate de EIRP, raportul G/T si de canalizarea transponderului
sunt vitale pentru asigurarea cerintelor generale de baza ale serviciului, este
de asemenea important si ca aspectele secundare ce tin de incarcatura utila
sa se mentina in parametri corespunzatori unor servicii de calitate.

Un prim aspect se refera la linearitatea transponderului si impactul acesteia

asupra distorsiunilor produse asupra purtatoarelor care trec prin incarcatura
utila. Un alt aspect vizeaza susceptibilitatea satelitului la interferente a
uplinkului si downlinkului, legata de proprietatile de izolare ale sistemelor
antena ale acestuia.

O zona de interes in crestere o reprezinta modul in care incarcaturile utile

digitale afecteaza calitatea serviciului, deoarece astfel de repetoare includ
conversie A/D pt pregatirea canalelor de uplink de procesare si conversie D/A
pt restaurarea formatului analog pe downlink. Distorsiunile introduse de aceste
convertoare depind direct de rata de esantionare si de numarul de biti per
esantion. Procesorul de la bordul satelitului este de asemenea constrans de
acesti parametri pentru ca ei determina numarul total de biti ce trebuie
procesat si in consecinta cerintele de putere si masa procesorului propriu-zis.
 Efectele translatiei de frecventa
O alta cerinta asupra incarcaturii utile este cea care poate afecta precizia si
stabilitatea frecventei tuturor semnalelor care trec prin repetor.
Majoritatea proiectantilor de sateliti tip “bent-pipe” foloseau o singura translare
din banda de uplink in banda de downlink, cu ajutorul unei frecvente de offset
care corespunde exact cu diferenta intre frecventele centrale ale benzii de
uplink, respectiv downlink (Fup - Fdn).
Translarea de frecventa este realizata cu un oscilator, a carei eroare este
foarte mica, de circa 2KHz in benzile C si Ku de frecventa si poate fi ignorata.

Suplimentar, oscilatorul poate induce zgomot de modulatie de faza, care

produce benzi laterale spectrale nedorite ce sunt transferate tuturor
purtatoarelor care trec prin etajul mixer. In toate statiile terestre zgomotul de
faza este demodulat si contribuie la zgomotul total din banda de baza adunat
de-a lungul uplinkului si downlinkului. Semnalele digitale sunt mai putin
sensibile la astfel de erori, insa sistemele analogice FM si PM sunt afectate.
O alta problema ce poate proveni dintr-o proiectare defectuoasa este legata de
etajul care converteste in jos frecventa pe satelit, acesta putand introduce
frecvente suplimentare nedorite care sunt radiate de satelit impreuna cu
downlinkul si care nu respecta prevederile ITU.
 Repetoarele analogice tip “bent-pipe”
Urmatorul pas in proiectarea incarcaturii utile este de a determina ce tip
general de repetor va intruni toate cerintele de nivel superior ale sistemului.

Proiectarea unui repetor de tip “bent-pipe” este directionata catre aplicatii ce

implica purtatoare de banda larga pentru transmisiuni analogice si digitale prin
intermediul unor fascicule de arie relativ larga. Aceasta abordare este cea mai
usor de implementat si ofera cea mai mare flexibilitate legata de tipul de
semnale, latimile de banda si metodele de acces multiplu (FDMA, TDMA,
CDMA).
Astfel de repetoare au fost construite, lansate si se afla astazi in uz si vor mai fi
folosite inca un numar de ani.
Desi acest tip de repetor este cel mai versatil, el ofera totusi optiuni limitate
pentru proiectanti pentru a optimiza performanta pentru un anumit tip de
serviciu (ex. nu are “inteligenta” de a permite rutarea canalelor intre statiile
terestre, nu poate imbunatati throughput-ul si sa scada eroarea de bit prin
refacerea calitatii semnalului inainte de a-l retransmite pe Pamant).

De aceea, in ultimii ani accentul in proiectare a cazut pe repetoarele cu

procesare digitala.
 Structura satelitului
1. Aspecte generale ale unui satelit de comunicatii
✓ Cerinte generale ale incarcaturii utile
✓ EIRP la emisie
✓ Raportul Semnal-Temperatura de zgomot (G/T Ratio) la receptie
✓ Filtrarea in repetorul tip “bent-pipe”
✓ Linearitatea
✓ Efectele translatiei de frecventa
2. Repetoarele analogice tip “bent-pipe”
3. Repetoarele cu procesare digitala
✓ Rutarea si schimbarea fasciculelor multiple
✓ Arhitectura procesorului digital
✓ Repetorul demod-remod
4. Elementele unui repetor standard
✓ Receptorul de banda larga
✓ Schimbarea unor componente redundante
✓ Multiplexoare si filtre la nivelul ghidului de unda
✓ Amplificatoare TWTA (Travelling Wave Tube Amplifiers)
✓ Amplificatoare SSPA (Solid State Power Amplifiers)
✓ Linearizare si controlul amplificarii la nivel de transponder
 Structura satelitului
5. Antene pe satelit
✓ Antene horn
✓ Antene reflector
✓ Antene cu caracteristici speciale
✓ Antene de arie radianta directa
6. Misiunea vehiculului spatial si subsistemele navetei
✓ Profilul unei misiuni pe orbita GEO
✓ Cerintele de operare la bord
✓ Cerinte non-GEO
✓ Configurarea vehiculului spatial
✓ Subsistemele navetei
➢ Subsistemul ACS (Attitude Control)
➢ Bateriile si panourile solare
➢ Proiectarea si configurarea bateriilor
➢ Sistemul lichidului de propulsie
➢ Propulsia electrica si ionica
➢ Motoarele de racheta cu combustibil solid
➢ TT&C - Tracking, Telemetry & Command
➢ Controlul termic
➢ Designul structural