Sunteți pe pagina 1din 2

SUPORT DE LECȚIE: ,,SĂRBĂTORILE POPORULUI EVREU”

Def. Sărbătoare- O sărbătoare evreiască sau un festival este o zi sau câteva zile


observate de evrei ca o comemorare sfântă sau laică a unui eveniment în istoria
evreilor.Cuvântul ebraic pentru sărbătoare însemna – la început – cor de dans; acest nume
atât de semnificativ scotea în evidență faptul că bucuria este caracteristica principală a
sărbătorii israelite.

CALENDARUL EVREIESC- socoteşte de la crearea de către Dumnezeu a primului


om, Adam, (corespunzător zilei de 7 Octombrie 3761 î.C.) şi e lunisolar = Lunar-Solar, adică
pune de acord anotimpurile cu fazele Lunii. Calendarul ebraic este calendarul anual folosit
în  religia iudaică. Ca și calendarul chinezesc, este un calendar lunisolar, care se bazează atât
pe un ciclu lunar cât și pe unul solar (care definește anii).Poporul evreu număra anii după
mai multe criterii: fie în funcţie de iesirea din Egipt, fie în funcţie de fondarea statului evreu,
fie în funcţie de zidirea Templului din Ierusalim, fie în funcţie de anii de domnie ai unor regi
israeliţi sau străini.

SĂRBĂTORI EVREIEŞTI:

Rosh HaShana  – Anul Nou (aprox. Sepembrie.-octombrie).Roș HaȘanah (literal "Capul


anului") este Anul Nou evreiesc și, conform credinței mozaice, este o zi de judecată în
care Dumnezeu judecă fiecare persoană individual, în funcție de faptele sale, și face un
decret pentru anul următor. Sărbătoarea se caracterizează prin porunca specială de suflare în
corn (șofar).

Yom Kippur –  Ziua Iertării (aprox. octombrie) Cea mai simbolică dintre sărbătorile evreieşti
este Yom Kippur, pentru că în această zi Atotputernicul decide nu numai soarta individului, ci
soarta întregului popor evreu. În ajun de Yom Kippur, evreul e dator să se ducă să se împace
cu cei cu care s-a certat, să-şi îndeplinească îndatoririle faţă de Stat şi faţă de obşte. Numai
după aceasta poate să se prezinte înaintea lui Dumnezeu. Ziua Ispășirii (Levitic 16). În cea
de-a 10-a zi a celei de-a 7-a luni era celebrată o sărbătoare anuală specială, însoțită de
mărturisirea și ispășirea păcatelor.

Sukot – Sărbătoarea Colibelor (aprox.octombrie).Sărbătoarea Corturilor (Exod 23,16; Levitic


23,33-43). Sărbătoare de toamnă, celebrată la sfârșitul recoltei. Poporul trăia 7 zile în corturi
confecționate din ramuri. Și în cazul acestei celebrări este vorba de o sărbătoare esențial
agricolă de mulțumire, dar ea mai amintea și zilele peregrinării și șederii poporului în corturi
în timpul peregrinării în Pustiul Sinai (Levitic 23,43).

Hanuka (aprox. decembrie). Este o sărbătoare care durează opt zile, comemorând rededicarea
Templului din Ierusalim în urma victoriei revoltei conduse de
frații Macabei asupra  monarhiei seleucide din Siria, care încerca să distrugă religia
evreiască și să elenizeze popoarele de sub dominația sa. Numele "Hanuka" derivă din verbul
ebraic, care înseamnă "a dedica". Pe Hanuka, evreii au redobândit controlul asupra
Ierusalimului și au edicat Templul.

Purim –  Sărbătoarea  Destinului (aprox. martie). Purim e singura sărbătoare laică a


poporului evreu. Purim a fost ordonat de un om, din iniţiativa sa. Ne referim la Mordechai,
eroul Cărţii Esterei, carte în care nimeni nu a întâlnit Numele lui Dumnezeu, puterea divină
fiind înlocuită cu expresia „pur” (soarta, destin) de unde şi numele sărbătorii, „Purim”
(destine, sorţi).

Pesach –  Sărbătoarea Sufletului Evreiesc  (aprox. aprilie). Paștele  și  Sărbătoarea


Azimilor (Exod 12,1-20; 23,15). Aceste două sărbători, care conțineau elemente pastorale și
agricole, erau celebrate împreună în amintirea eliberării lui Moise din Egipt (Exod cap: 11-
12). Sărbătoarea începea în ziua a 14-a a „primei luni”: Nisan și durau o săptămână.

Shabatul. În cea de-a 7-a zi toate muncile erau absolut interzise iar oferta zilnică de sacrificii
era dublată. Sabatul amintea desăvârșirea operei de creație făptuită de YHWH (cf. Exod
20,11), eliberarea din Egipt (Deuteronomiu 5,15) ca și trebuința naturală a omului de a se
odihni și mai ales de a-și tempera relația cu ceea ce era doar creat (Exod 23,12). După exil
normele observării Sabatului au devenit și mai rigide (Neemia 13,15-22).

Activitate de învățare:

http://www.jen.ro/sarbatori.html

S-ar putea să vă placă și