1.

Balcescu-Dragos

2.Muresanu-David Tontian

3.Vasile Alecsandri-Tudor

4.Negruzzi-Vlad Simionca

5.Radulescu-Vlad Z
 Dacia Literara si intreaga miscare ideologica, culturala si literara
are meritul de a fi pus bazele modernizarii culturii romanesti si reflecta
preocuparile intelectuale si sensibilitatea unei epoci simbolizand o
unitate etnica lingvistica si teritoriala.
Intr-o perioada in care putinele publicatii existente prezentau
preponderent fapte politice, “Dacia literara” a fost o pata de culoare in
presa romaneasca, prin caracterul sau literar.

Programul, stabilit in “Introductia” semnata de Mihail

Kogalniceanu, a contribuit la crearea curentului national, a deschis
literaturii moderne si precizeaza ca va evita politica si se va ocupa
numai de literature scrisa de romanii de pretutindeni.
[Kogalniceanu porneste de la o observatie simpla: in cultura
romana domina traducerile din literaturi straine. El recunoaste ca este
nevoie si de modele, dar traducerile pot ucide spiritul national.]
In primul numar al revistei, „Introductie”, Mihai Kogalniceanu,
intemeietorul revistei, publica un articol, program care sintetizeaza in 4
puncte, idealurile literare ale scriitorilor pasoptisti:
1. Combaterea imitatiei scriitorilor straini si a traducerilor mediocre:
Ion Heliade-Radulescu lanseaza un apel catre tinerii scriitori:
”Scrieti, baieti, orice, numai scrieti!”.[ Interpretand indemnul din
punct de vedere cantitativ, multe publicatii ale epocii au incurajat
o literatura mediocra, adesea imitata dupa creatii siropoase
occidentale.]

2. Crearea unei literaturi de specific national: In loc sa ii imite pe

scriitorii straini, romanii ar putea compune lucrari autohtone,
inspirate din istorie, folclor si natura.

3. Lupta pentru unitatea limbii:

„Telul nostru este realizatia dorintei ca romanii sa aiba o limba si o
literatura comuna pentru toti” sustine Mihai Kogalniceanu.

4. Dezvoltarea spiritului critic:

„Critica noastra va fi nepartinitoare. Vom critica cartea, iar nu
persoana.” –Mihail Kogalniceanu.
Prezentare discrusul lui Kogalniceanu la alegerea lui Cuza
Un lucru care m-a impresionat profund a fost discurul maretului
Kogalniceanu la alegerea lui Cuza ca domn la Moldovei. Tiind sa
vi-l impartasesc si voua

„Prin înălțarea ta, pe tronul lui Ștefan cel Mare, s-a reînălțat însăși
naționalitatea română. Alegându-te de capul său, neamul nostru a voit să
împlinească o veche datorie către familia ta, a voit să răsplătească sângele
strămoșilor tăi, vărsat pentru libertățile publice. ”
Acest citat a fost tradus din limba slavona in limba romana.
Ion Heliade Radulescu a fost un scriitor, fiolog si om politic roman,
membru fondator al Academiei Romane, fiind de asemenea
primul sau presedinte. A fost considerat cea mai importanta
personalitate din cultura romana prepasoptista, fiind o figura
emblematica a acestei, perioade, caracterizata prin spirit
enciclopedic si deschidere spre universalitate.

Poezia „Zburatorul”, aparuta pentru prima data in 1843 are un

caracter dramatic care este atenuat de calmul naturii evocate in
pastel si de sclipirile de umor popular. Pe parcursul poemului se
produce gradat trecerea de la psihologic la fantastic.

Considerata de George Calienscu drept capodopera liricii lui Ion-

Radulescu, „Zburatorul” este o una de factura romantica ce
valorifica, in spiritul programului „Daciei literare”, mitul erotic al
Zburatorului, „un demon frumos, un Eros adolescent”.

In incheiere, vreau sa ma multumesc pentru atentia acordata

Iar prin acestea noi v-am prezentat „Literatura romaneasca in
perioada pasoptista”. Multumim.