Calcul Integral II

Prof. dr. Bogdan GAVREA

24 Aprilie 2021

Problema 1 Fie f : (−1, 1] → R, a ∈ (−1, 1), (an )n∈N , an ≥ 0 şi limn→∞ an =

∞. Presupunem că f este integrabilă pe intervalul [a, 1]. Arătaţi că
Z 1
lim xan f (x)dx = 0.
n→∞ a
R1
Soluţie. Fie Jn = a
xan f (x)dx. Avem,
Z 1 
an
 
|Jn | = 
 x f (x)dx 

a
Z 1
≤ |x|an |f (x)|dx
a
Z 1
≤ M |x|an dx
a
Z 1 Z 1
an
≤ M |x| dx = 2M xan dx
−1 0
1
⇒ |Jn | ≤ 2M .
an + 1
Trecând la limită ı̂n ultima inegalitate, obţinem limn→∞ Jn = 0 şi demonstraţia
este finalizată.

Problema 2 Fie f : (−1, 1] → R, a ∈ (−1, 1), (an )n∈N , an ≥ 0 şi limn→∞ an =

∞. Presupunem că f este integrabilă pe intervalul [a, 1]. Arătaţi că
Z 1
lim an xan f (x)dx = f (1).
n→∞ a

Soluţie. Demonstrăm egalitatea de mai sus ı̂n ipoteza ı̂n care f este derivabilă
şi f 0 este integrabilă pe intervalul [a, 1]. Avem
Z 1 Z 1  an +1 0
x
an xan f (x)dx = an f (x)dx
a a a n+1
1 Z 1
an an
an +1
xan +1 f 0 (x)dx

= x f (x) −
an + 1 an + 1 a a
Z 1
an an an
= f (1) − aan +1 f (a) − xan +1 f 0 (x)dx.
an + 1 an + 1 an + 1 a

Ţinând cont călimn→∞ ana+1

n
= 1, a ∈ (−1, 1), iar integrala din ultima identitate
de mai sus converge la 0 cand n → ∞, conform exerciţiului anterior, obţinem:
Z 1
lim an xan f (x)dx = f (1)
n→∞ a

şi demonstraţia este finalizată.

Observaţie. În cazul particular an = n, se obţine problema 539 din culegere.
Problema 3 Fie (an )n∈N un şir de numere pozitive astfel ı̂ncât lim an = ∞
n→∞
şi fn : [0, ∞) → R,
Z x2
fn (x) = et tan dt, n ∈ N∗ .
0

Să se calculeze lim fn (1).

n→∞

Soluţie. Avem Z 1
fn (1) = et tan dt.
0
R1 t a
Folosind problema 1 obţinem lim e t n dt = 0 sau lim fn (1) = 0.
n→∞ 0 n→∞
Observaţie. În cazul particular an = n se obţine problema 511 din culegere.

Problema 4 Să se calculeze

Z 0
p np
lim n (x + ex ) dx, p > 0.
n→∞ −1

Soluţie. Fie f : [−1, 0] → −1 + 1e , 1 , f(x) = x + ex . Observăm că funcţia f

 

este o funcţie inversabilă şi notăm cu g : −1 + 1e , 1 → [−1, 0], inversa acesteia,

i.e., g = f −1 . În integrala de mai sus, vom face schimbarea de variabilă t =
f (x) ⇔ x = f −1 (t) ⇔ x = g(t), ceea ce implică dx = f 0 (g(t))
1
dt. Avem

0 f (0) p
tn
Z Z
p
np (x + ex )n dx = np 0
dt
−1 f (−1) f (g(t))
1 p
tn
Z
= np dt
−1+ 1e f 0 (g(t))

2
 1
Folosind acum Problema 2 cu a = −1 + e ∈ (−1, 1), an = np şi funcţia dată de
1
f 0 (g(t)) , obţinem valoarea limitei cerute:
Z 0
p p 1 1 1
lim n (x + ex )n dx = = 0 = ,
n→∞ −1 f 0 (g(1)) f (0) 2

unde am folosit că g(1) = f −1 (1) este unica soluţie a ecuaţiei f (x) = 1 rezultând
că g(1) = 0.
Problema 5 Să se calculeze
Z e
p nk
lim n (ln x) dx, p, k > 0.
n→∞ 2

Soluţie. Fie Z e
nk
an = np (ln x) dx.
2
Folosind substituţia x = et , obţinem
Z 1
k
p
an = n tn et dt
ln 2
 Z 1 
p−k nk t
= n nk t e dt .
ln 2

Cum ln 2 ∈ (0, 1) ⊂ (−1, 1), folosind Problema 4, rezultă că paranteza dreaptă
din egalitatea de mai sus tinde la numărul e. Având ı̂n vedere această observaţie,
deosebim următoarele cazuri:
a) p < k ⇒ lim an = 0;
n→∞

b) p = k ⇒ lim an = e;
n→∞

b) p > k ⇒ lim an = ∞.
n→∞

Observaţie. Pentru p = k = 1 se obţine Problema 730 din culegere.

Problema 6 Fie (an )n∈N un şir de numere reale, an > 0 şi lim an = ∞. Dacă
n→∞
f : [0, 1] → R este o funcţie integrabilă pe [0, 1],atunci
Z 1 Z 1
an an
lim an x f (x ) dx = f (x)dx.
n→∞ 0 0

Soluţie. Fie Z 1
In = an xan f (xan ) dx.
0
1
Folosind substituţia t = xan (x = t an ), In devine
Z 1
1
In = t an f (t)dt.
0

3
Cum f este o funcţie integrabilă pe [0, 1], există M > 0, astfel ı̂ncât |f (x)| ≤ M .
Avem
 Z 1  Z 1   
   1 
In − f (t)dt = 
  t n − 1 f (t)dt
a

0 0
Z 1  
1
≤ 1 − t an |f (t)|dt
0
!
Z 1  1
 1
≤ M 1−t an dt = M 1− 1 .
0 an + 1

Am obţinut că  Z 1 

In −
 M
f (t)dt ≤ .

0 an + 1
Trecând la limită ı̂n inegalitatea de mai sus, se obţine concluzia dorită.
Observaţie. Problema 6 reprezintă o generalizare a Problemei 540 din culegere.

Problema 7 Să se calculeze

R1 2n
x2n ex dx
L = lim R01 .
n→∞
0
x5n ex2 dx

Soluţie. Avem
R12n R1 2n
x2n ex dx 5n
n 0 5 n 0 x2n ex dx
L = lim = lim .
n→∞ 5n 1 x5n ex2 dx 2n 2 n→∞ 5n 1 x5n ex2 dx
R R
0 0

2
- Conform Problemei 2, cu an = 5n, f (x) = ex , avem
Z 1
2
lim 5n x5n ex dx = f (1) = e.
n→∞ 0

2
- Conform Problemei 6, cu an = n, f (x) = xex ,, avem
Z 1 Z 1 h i
2n x2n n 2
lim n x e dx = lim n xn xn e(x ) dx
n→∞ 0 n→∞ 0
Z 1
2
= xex dx
0
2
1
ex  e−1
=  = .

2  2
0

Răspunsul final devine

5(e − 1)
L= .
2

4
Problema 8 Fie (an )n∈N un şir de numere pozitive astfel ı̂ncât lim an = ∞.
n→∞
Fie f, g, h : [0, 1] → R funcţii continue, astfel ı̂ncât f (x), h(x) > 0, ∀x ∈ [0, 1].
Să se calculeze Z 1
xan g (xan )
L = lim an an
.
n→∞ 0 f (x) + h (x )

Soluţie. Fie
1
xan g (xan )
Z
In = an dx.
0 f (x) + h (xan )
Prin schimbarea de variabilă xan = t, obţinem
1
Z 1
t an g(t)
In =  1  dt.
0 f t an + h(t)

Vom arăta că Z 1

g(t)
lim In = dt.
n→∞ 0 f (1) + h(t)
Pentru aceasta este suficient să demonstrăm că:
 Z 1 
 g(t) 
lim In − dt = 0.
n→∞ 0 f (1) + h(t)

Fie m = min (f (t) + h(t)) > 0, M cel mai mare dintre numerele max |g(t)| şi
t∈[0,1] t∈[0,1]
R  R
 b b
max |g(t)|h(t). Folosind inegalitatea  a u(x)dx ≤ a |u(x)|dx, obţinem succe-

t∈[0,1]
siv:
    
 Z 1 g(t) t a1n f (1) + t a1n h(t) − f t a1n − h(t)

 Z 1 
g(t)

In −
  
dt =    1   dt
0 f (1) + h(t)

 0 (f (1) + h(t)) f t an + h(t) 
Z 1 Z 1 Z 1 
1 
 1
 
 1
   1

≤ 2 |g(t)|h(t) t an − 1 dt + |g(t)|f (1) t an − 1 dt + |g(t)| f (1) − f t an  dt
   
m 0 0 0
Z 1  Z 1 Z 1  1  
M 1
 1

≤ 2 1−t dt + f (1) 1−t dt + f (1) − f t an  dt . (1)
a n an
 
m 0 0 0

Avem
Z 1  1
 an 1
1 − t an dt = 1− = (2)
0 an + 1 an + 1
Z 1   1  Z 1
f (1) − f t an  dt = an |f (1) − f (y)| y an −1 dy
 
0 0
Z 1
an
= (an − 1) |f (1) − f (y)| y an −1 dy (3)
an − 1 0

5
Din (2), obţinem
Z 1  
1
lim 1 − t an dt = 0, (4)
n→∞ 0

iar din (3), folosind Problema 2, unde rolul lui an este luat de an − 1 şi rolul
funcţiei f de |f (1) − f (y)|, obţinem
Z 1   1 
lim f (1) − f t an  dt = 0 (5)
 
n→∞ 0

Folosind acum (4) şi (5) ı̂n (1). obţinem

Z 1
g(t)
L := lim In = dt.
n→∞ 0 f (1) + h(t)

Problema 9 (Problema 823, Culegere) Să se calculeze

1
xn
Z
lim dx.
n→∞ 0 1 + x + xn

Soluţie. Folosim Problema 13, cu

an = n, g(x) = 1, f (x) = 1 + x, h(x) = x.

Avem f (1) = 2 ⇒
1 1
xn
Z Z
1 3
lim dx = dx = ln .
n→∞ 0 1 + x + xn 0 2+x 2

Vă propunem spre rezolvare următoarea problemă:

Problema 10 Să se calculeze

1
x3n
Z
lim n dx.
n→∞ 0 2 + x + x2n
1 
Problema 11 Dacă b > 0 şi x2 + ax + 1 > 0, ∀x ∈ b , b , să se calculeze
Z b
ln x
I= dx.
1
b
x2 + ax + 1

Soluţie. Prin schimbarea de variabilă x = 1t , obţinem

1 1 b
ln 1t b

 
ln
Z Z Z
b
t 1 ln t
I= 1 a − dt = dt = − dt,
b t2 + t + 1 t2 1
b
1 + at + t2 1
b
1 + at + t2

adică I = −I, de unde rezultă că I = 0.

6
Problema 12 (Problema 533, Culegere) Să se calculeze
Z 3
ln x
I= dx.
1 x2 + 3

Soluţie. În rezolvarea problemei precedente, au fost importante două lucruri:

coeficientul lui x2 şi termenul liber sunt aceleaşi şi produsul limitelor de integrare
este 1. Urmărim să obţinem aceleasi proprietăţi şi pentru I. Avem
√ √
3 3
ln( 3t) √
Z Z
1 ln x 1
I=  2 dx = 3dt
3 1 x 3 √1 t2 + 1
√
3
+1 3

√ Z √
3
√ ! Z √3 √ Z √3
3 ln 3 + ln t ln 3 dt 3 ln t
= dt = √ + dt.
3 1
√ t2 + 1 2 3 √3 1 t 2+1 3 √1 t 2+1
3 3

√
Din Problema 11, cu b = 3, a = 0, obţinem
√
Z 3
ln t
dt = 0.
√1 t2 + 1
3

Cum
√
Z 3
dt √
3
√ 1 π π π
= arctg t| √1 = arctg 3 − arctg √ = − = ,
√1 t2 +1 3 3 3 6 6
3

π ln 3
⇒ I= √ .
12 3