POTENȚIALUL ECONOMIC AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI

PROUNERI ȘI MĂSURI PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMICĂ SUSTENABILĂ

Grupa 303
Pripici Mihaela-Elena
Stan Alexandra – Georgiana
Stoean Roxana-Alina
Vasiliu Adelina – Alexandra
Zărnoeanu Ana-Maria

ABSTRACT
Implicaţiile economice și fenomenele de natură economică și socială care au loc la
nivelul orașului precum industrializarea, terțiarizarea, dezindustrializarea și reconversia
funcțională a unor spații, dar și dinamica populației, ponderea angrenării sale în diferite
sectoare de activitate economică, lasă amprente clare asupra fizionomiei județului Călărași.
Deși termenul de creștere economică este uneori folosit ca sinonim pentru prosperitate,
în general este folosit pentru a descrie o schimbare în economia unei regiuni care implică
îmbunătățiri atât calitative, cât și cantitative.
Țările în curs de dezvoltare sunt, de obicei, clasificate după un criteriu al venitului pe
cap de locuitor, iar dezvoltarea economică este fezabilă odată cu creșterea veniturilor pe cap
de locuitor.
Teoria dezvoltării economice ilustrează modul în care economiile primitive și sărace
pot evolua în economii sofisticate și relativ prospere, fapt de o importanță critică pentru țările
subdezvoltate și, de obicei, în acest context sunt abordate problemele economice.
Schimbările pe care le-ar cunoaşte ratele de activitate în viitor sunt greu de anticipat,
mai ales în contextul actual al migraţiei forţei de muncă în spaţiul european.
În acest context, o viziune realistă asupra dezvoltării economice şi sociale în
următoarele decenii reprezintă pentru județul Călărași și implicit pentru România o necesitate
stringentă.
Metodologia utilizată în elaborarea lucrării poate fi sintetizată astfel :
Realizarea proiectului se bazează pe prelucrarea informațiilor obținute dintr-un mix de
surse. Demersul de documentare a presupus un proces de colectare de informații relevante și
de date statistice, analize ale rapoartelor publice ale județului, consultarea studiilor și
cercetărilor calitative și cantitative pe aceste teme.
Metodele care au fost folosite la realizarea proiectuluim sunt metoda obsrvației și
metoda analizei.
Graficele din cadrul proiectului au fost realizate cu date despre demografie, economie
și populație a județului Călătași,de pe site-ul Institutului Națioal de Statistică (INS), care mai
apoi au fost prelucrate și transformate în grafice în programul Microsoft Excel.
 Hărți prelucrate în QGIS sau preluate din alte surse specificate între paranteze și
totodată în bibliografie;
Consultarea articolelor știintifice, amintind: Lascar, E. (2013) The potential of the rural
area development in Calarasi County - "Management, Economic Engineering in Agriculture
and rural development, Vol. 13 ISSUE 3.
Informații de pe site-uri de profil (researchgate, britannica, sciencedirect,
academia.edu).

CUVINTE CHEIE: Călărași, implemantare, valențe economice, proiecte europene,

fezabilitate, evoluție.
INTRODUCERE
Principalul obiectiv al lucrării prezente este reprezentat de formarea și dezvoltarea
abilităților necesare elaborării unor materiale de interes regional privind activitățile şi
structurile sociale și economice evidențiind, în acelaşi timp, modalitățile în care sunt
implementarea și gestionate proiectelor europene la nivelul județului Călărași , și relația dintre
oameni și mediul natural precum și fenomenele de natură socială .
În literatura de specialitate, mai multe explicații ale motivelor fluctuației economice au
fost elaborate și analizate de-a lungul istoriei. Chiar și cea mai rudimentară explicație a
ciclurilor trebuie să izoleze forțele și relațiile care tind să producă aceste mișcări recurente.
Cercetările contribuie la o mai bună întelegere a fenomenelor sociale din județul
Călărași, mediul natural al României oferind mult timp condiții favorabile pentru așezarea
umană.
Accesibilitatea regiunii la mișcările popoarelor de-a lungul masei terestre eurasiatice a
predispus regiunea să absoarbă influențe culturale din multe țări și popoare, iar acest lucru se
reflectă și în modelele contemporane ale vieții românești.
Județul Călărași este situat în partea de sud-est a România , pe terasa inferioară a
Dunării, la contactul cu lunca Dunării, pe malul stâng al braţului Borcea, la graniţa României
cu Bulgaria.

Figura 1. Localizarea județului Călărași în cadrul României

 Teritoriul în studiu, este situat din punct de vedere al raportării la sistemul de coordonate
matematice, pe paralela de 44 ° latitudine nordică și pe meridianul de 27 ° longitudine estică.
Județul Călărași reprezintă aproximativ 2,13% din suprafața României, având ca ramură
economică principală agricultura , cu terenuri care ocupă aproximativ 84% din suprafața
județului.
Economia reprezintă o știință socială ce studiază: producția, desfacerea, comerțul,
consumul de bunuri și servicii. Potrivit definiției date de Lionel Robbins în 1932 ,,economia
este știina ce studiază modul alocrii mijloacelor rare în scopuri alternative’’.
Județul Călărași face parte din regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, iar importanța
proiectelor pentru dezvoltarea economică este reprezentată de ridicarea standardelor de viață
a cetățenilor județului.
O altă importanță al proiectelor este reprezentată de implicarea comunităților umane în
desfășurarea anumitor activități pe care și le propun conform standardelor lor de pregătire
intelectuală, având ca exemplu domeniu it, perpetuarea și punerea în valuare a tradiției și
obiceiurilor, culturală și abilități practice exemplu: agrement, agricultura, piscicultură.
Proiectele pot fi implementate individual conform tradiției lucrului din familie dar mult
mai benefice sunt proiectele accesate de lucrători constituiți în cooperative agricole sau diferiite
asociații, ONG-uri.
Deoarece județul Călărași este parte a grânarului Europei, locuitorii săi se ocupă
preponderent cu agricultura. În acest domeniu este nevoie de atragerea fondurilor europene,
pentru dezvoltarea agriculturii, iar ca și proiecte necesare sunt dezvoltarea sistemelor de
irigații, agricultură ecologică, ce presupune în special renunțarea treptată la tratamente chimice,
și ușurarea condițiilor de muncă.
Ținâd cont că în partea de sud, județul nostru este străbătut de Dunăre, putem
implementa proiecte și în latura turismului, și a pescuitului, protejării faunei și a florei.
Impactul proiectelor în societatea umană sunt diverse: crearea unor noi locurilor de
muncă, mărirea producției agricolel, ușurarea condțiilor de muncă, un nivel de educație mai
ridicat, beneficierea unor servicii mai bune de sănătate, posibilitatea de a petrece concedii de
odihnă/relaxare în țară sau în comunitatea europeană, posibilitatea de a beneficia de tratamente
balneo-climaterice.
Industria judetului Călărași este profilată, in cea mai mare parte, pe activitati
prelucratoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare; industriei confectiilor din textile;
industriei celulozei, hartiei si cartonului; industriei materialelor de constructii; constructiilor
navale; metalurgice; constructiilor metalice.
In cadrul industriei prelucratoare ponderea este detinuta de industria alimentară care, in
anul 2003, a contribuit cu peste 46 % la productia industriala a judetului. Urmeaza, in ordine,
industria confectiilor textile (cca. 30 % din total productie industriala), industria celulozei si
hartiei (peste 6 %), industria materialelor de constructii (peste 3 %), industria chimica (peste
2%), industria metalurgica (peste 1%).
Fiind un judet de câmpie, agricultura este activitatea economica principala a judetului
Calarasi. Baza agriculturii o reprezinta terenurile agricole care masoara 426,8 mii hectare din
care 97,4 % constituie terenurile arabile, 1,3 % vii si livezi si 1,3 % pasuni si fanete.
Circa doua treimi din productia agricola a judetului o reprezinta aportul sectorului
vegetal. Productia vegetala este orientata cu precadere spre culturile de cereale boabe, plantele
uleioase si plante de nutret. In anul 2002, judetul Calarasi a dat 6,1 % din productia de grau si
secara a Romaniei (locul 3 in randul judetelor tarii), 8,9 % din productia de orz si orzoaica
(locul 2), 8,5 % din productia de floarea soarelui (locul 3).
În prezent, cu ajutorul proiectelor pentru dezvoltarea economică, noua guvernare, în
urma cu 1 an a început refacerea sistemului de irigații prin pomparea apei din lacurile mai
importante (Mostiștea, Gălățui) către canalele mai importante, de aici apa fiind preluata cu
ajutorul pompelor de mare putere, care v-or iriga culturile necesare.
Cofinantarea se regăsește în achiziționarea echipamentelor și utilajelor, necesare
irigării terenurilor. Cofinantarea presupune accesarea de proiecte europene agricole pe diferite
masuri: fondurile bănesti provenind în mod substantial din comunitatea europeana, cotă parte
suportand diferite asociații agricole din judet.

CAPITOLUL I

NIVELUL DE DEZVOLTARE AL INFRASTRUCTURII

Infrastructura rutieră

De-a lungul timpului, lungimea străzilor orășenești din municipiu a crescut cu 54,1%,
comparativ cu anul 1990 potrivit Institutului Naţional de Statistică.

La sfârșitul anului 2018, județul Călărași dispunea de o rețea de căi ferate în lungime
de 188 km din care 147 km căi ferate electrificate, cu o densitate de 36,9 km la 1000 km²
teritoriu. Transportul rutier este deservit de o rețea de drumuri publice ce măsoară 1346 km,
din care si 845 km drumuri județene și comunale (62,8% din totalul de drumuri publice)
Densitatea drumurilor publice este de 26, 5 km la 100 km² de teritoriu județean.

Una din problemele transportului rutier o reprezintă calitatea și starea drumurilor. În

prezent, drumurile modernizate reprezintă 47,3% din lungimea totală a rețelei de drumuri
publice. Din tronsonul de autostradă, care unește Bucureștiul de litoral, 75 km sunt pe raza
județului Călărași între Fundulea si Fetești.

Transport naval

Municipiul Călărași dispune de port fluvial dotat cu dane, spații de depozitare și spații
de andocare pentru nave dar are o suprafață de platformă limitată. Navigația pe brațul Borcea
se realizează numai în anumite zone, în aval existând o zonă colmatată. Regenerarea portului
din municipiul Călărași și înființarea unei linii de transport fluvial de călători în zona de graniță
România (Călărași) - Bulgaria (Silistra) va oferi mari perspective în dezvoltarea circulației
fluviale către estul Europei centrale și Peninsula Balcanică. Municipiul Călărași dispune un
canal industrial, traversat de un pod modern care leagă orașul de punctul de trecere a Dunării
Chiciu - Ostrov; trecerea în zona Chiciu - Ostrov se face cu bacul și cu feribotul,dar si cu un
taxi fluvial.
SITUAȚIA ACTUALĂ A FORȚEI DE MUNCĂ

Populația activă caracterizează oferta potențială de forță de muncă și gradul de ocupare

a populației cuprinzând populația ocupată civilă și șomerii înregistrați.

Populația activă
158.5
157.5
154.4

180
148.9

144.3
139.6

135.4
160

131.1

128.6
127.7

127.2

121.6
140

111.6

109.8
108.8

108.8
107.6
106.8
106.7
106.5

105.9
113

104.4
110
110
120

94.2
99

91.3
90.8
91
100
80
60
40
20
0
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Figura 2. Populația activă a județului Călărași (1990-2019)

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (INS)

Graficul indică un trend descendent cu oscilații lente. Populația activă totală până în
anul 1993 crește ușor ajungând la 158,5 mii persoane active în câmpul muncii, după care în
perioada anilor 1994-2010 apar mici modificării nesemnificative, iar începând cu anul 2013
populația activă scade continuu, din cauza reducerii numărului întreprinderilor active cu
activități profesionale, tehnice sau ștințifice.
În județul Călărași s-a înregistrat o creștere a populației active în perioada 1990-
1993, această creștere se datorează Combinatului Siderurgic Siderca ( în perioada respectivă a
avut loc ultima încercare de salvare a combinatului- această încercare a constat în angajarea
unui număr considerabil de oameni și importul unei cantități mari de minereu de fier).
Tentativa de salvare a combinatului a dat greș, iar câteva luni mai târziu, oamenii au rămas fără
locuri de muncă.
În ansamblu, din 1993 până în 2019 s-a înregistrat o scădere a populației active.
Această scădere a fost cauzată de: migrație, recesiunea economică și lipsa locurilor de muncă.
Se poate observa o creștere ușoară din 2011 până în 2013, această perioadă coincide cu sfârșitul
recesiunii economice.
Valoarea minimă se înregistrează în anul 2018 (de 90,8 mii persoane), iar valoarea
maximă de 158,5 mii persoane se înregistrează în anul 1993.
O mare parte a populației apte de muncă activează în domeniile agriculturii, silviculturii
și pisciculturii. O a doua parte a populației ocupă un loc de muncă în industria prelucrătoare.
Alte industrii care au înregistrat un număr ridicatat al populației ocupate între 2009 și 2019
sunt; comerțul , reparearea autovehiculelor și motocicletelor, construcțiile.
În totalul populației active civile (pentru anul 2019), populația ocupată deține o pondere de
95,8%, diferența de 4,2% fiind persoane în șomaj.
În ceea ce privește populația activă după nivelul de pregătire, cea mai ridicată pondere
o are populația cu liceu teoretic absolvit (16.821 persoane, adică 29,07%). Pe locul 2 este
populația cu studii gimnaziale (20,74%) și abia pe locul 3 este populația cu studii universitare
absolvite (16,87%). Totuși, un aspect pozitiv îl constituie ponderea ridicată a populației cu
studii profesionale și de ucenici (8.700 de persoane, reprezentând 15,03%) și numărul relativ
scăzut al persoanelor fără școală absovită (1.629 de locuitori, care reprezintă 2,81%).

Figura 3 . Evoluția numărului de salariați din județul Călărași între anii 1900-2019

Sursă date: Institutul Național de Statistică-INS

În județul Călărași după cum putem observa în grapficul de mai sus , în anul 1990 se
înregistrează cea mai mare valuare (106210 salariați) a numărului de salariați din anii de
analiză, numărul salariaților este într-o continua scădere până în anul 2011 când se înregistrează
cea mai mica valoare a numărului de salariați (40611) , din anul 2010 până în anul 2019
numărul salariaților este relativ constant cu valori înregistrate între 40611 și 43823.
Un factor care a contribuit la scăderea numărului de salariați din județul Călărași este
migrația persoanelor apte de muncă, acestea plecând în alte regiuni ale țării sau în alte țări în
care economia este mai dezvoltată și salariul obținut este mai mare În perioada de restructurare
economică a României (1990-2002) numărul de locuri de muncă din județ a scăzut,
determinând locuitorii județului să emigreze în alte țări în căutarea unui loc de muncă..
Pe ramuri de activitate, numărul cel mai mare de salariați este în industrie 11324 de salariați
(2018) urmat de industria prelucrătoare(9688 salariați ), comerțul cu ridicata și cu amănuntul
(6932 salariați), agricultură , silvicultură și pescuit (4822 salariați). Cel mai mic număr de
salariați se întâlnește în domeniul industriei extractive unde exsistă un nr. de doar 96 de
salariați.
Resursele de muncă prezintă la nivel general în județul Călărași, pentru perioada 1900-
2019 un trend negativ, punând în evidență faptul ca sunt din ce în ce mai puține.Începând cu
anul 1990, după căderea regimului comunist resursele de muncă au păstrat o tendință de
stagnare puțin sub sau peste 190 mii persoane, după care a urmat o creștere peste 200 mii
persoane , acesta fiind maximul înregistrat. Se observă până la nivelul anului 2013 oscilații
lente cu diferențe nesemnificative.O schimbare vizibilă apare însă dupa perioada post criză
(2013) înregistrându-se o scădere majoră ca urmare a căutării unui loc de muncă plătit mai bine
în țări mai dezvoltate sau în alte orașe care au oferte mai atractive.

Figura 4. Resursele de muncă în județul Călărași

Sursa: Institutul Național de Statistică-INS
În privința numărului de șomeri se observă un trend descendent față de anul 1993 dar
mai ales de anul 2000.În prima parte, până la nivelul anilor 2000 sunt prezente oscilații cu trend
pozitiv .În perioada post comunistă 1992-1995 (dezindustrializarea) întreprinderile încep să se
închidă (Popescu, Soaita și Persu,2021), dar populația a ieșit de sub obligativitatea ocupării
forței de muncă înregistrăndu-se creșteri extrem de semnificative ale numărului de șomeri. În
perioada 1992-2017 peste jumătate din forța de muncă locală s-a pierdut deoarece aglomerarea
urbană a început să dispară și să fie înlocuită de un mediu rural, sărac unde investițiile au fost
greu de atras, iar oportunitățile pentru dezvoltarea regională la nivelul Călărașului au lipsit cu
dsăvârșire (Popescu, Soaita și Persu,2021). După acest eveniment se observă din nou o scădere
a numărului somerilor aproximativ 2007-2008 fiind urmată de o crestere mai ales la nivelul
anilor 2013-2014 după criza economică.
 Figura 5. Populația șomeră din județul Călărași
Sursa: Institutul Național de Statistică-INS
Întreprinderile active au cunoscut un trend ascendent în perioada 2008-2019.Din 2008
până în 2011 întreprinderile active au cunoscut o scădere usoară, în special industria extractivă,
producția și furnizarea de energie electrică și învățământul care au fost mult timp stagnante și
au înregistrat cel mai mic număr de întreprinderi active. Următoarea perioadă este definită de
o creștere continuă a intreprinderilor active din domeniul comertului cu ridicata si cu
amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor; agricultura, silvicultură, pescuit și
industria prelucrătoare care au și crescut totalul datorită faptului că sunt cele mai numeroase
dar au crescut și ele, mai puțin comertul cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor
si motocicletelor care a scăzut un pic dar este insesizabil deoarece reprezintă numărul maxim
de întreprinderi depășindu-le semnificativ pe toate celelalte.Agricultura se numără printre
industriile stagnante la nivelul anilor 2013-2014 datorită faptului că fermieri nu au resurse
suficiente, sistemul de irigații lipsește deșii resurse de apă există și nu sunt sprijiniți financiar
(Crețu și Radu, 2015), dar nici celelalte nu au crescut foarte mult după cum se vede în figura
6.
 6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019
Figura 6. Total întreprinderi active
Sursa: Institutul Național de Statistică-INS
La nivel general se observă o tendință de scădere a ratei de șomaj în Municipiul
Calărași.Cea mai ridicată rată a șomerilor din total s-a înregistrat în anul 2010 cu 1393 de
șomeri, iar cea mai scăzută a fost în anul 2018 înregistrând 169 de șomeri.
În ceea ce privește numărul de șomeri în raport cu nivelul de pregătire înregistrat în
Regiunea Sud Muntenia, se constată o scădere a numărului de șomeri cu nivel de instruire
primar, gimnazial sau profesional între 2009 și 2011.În anul 2011 apare o scădere a somerilor
de sex masculin cât și a șomerilor de sex feminin urmată de o ușoară creștere în perioada 2011-
2013 pe fondul unor transformări pe piața muncii, în special accentuarea migrației temporare
sau a migrației definitive dar și a crizei economice.
O altă modificare semnificativă se evidentiază în perioada anilor 2013-2015 printr-o
scadere bruscă a numărului de șomeri ajungând de la 1134 de șomeri în 2011 la 377 de șomeri
în 2015 posibil realizată pe baza concentrării activităților în zona urbană.
Dupa anul 2015 urmeaza o perioadă cu fluctuații lente de scădere a numărului de șomeri
până în 2019, majoritatea beneficiind de indemnizații de șomaj .
 2
1.8
1.74
1.6
1.4 1.43

1.2 1.24
1.15
1
0.87
0.8
0.6
0.48 0.5
0.4
0.27 0.24
0.2 0.22
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 7 Ponderea șomerilor din totalul populației, municipiul Călărași (2000-2019)

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (INS)

1600
1393
1400
1134
1200
983
915
1000

800 686

600
377 392
400
208 169 181
200

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Șomeri de sex masculin Șomeri de sex feminin Total șomeri

Fig. 8 Șomeri pe sexe, municipiul Călărași ( 2000-2019)

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (INS)
Pentru județul Călărași în perioada 2010-2019 putem observa o evoluție descendentă a
numărului populației, atât de sex masculin, cât și de sex feminin, pe cand și în cazul șomerilor
. Se menţine tendinţa de mărire a dezechilibrului pe sexe. Repartiția pe sexe a fost variabilă
de-a lungul timpului după cum putem observa mai jos. Această diferență poate fi explicată prin
existența fenomenului migrației internaționale pentru muncă (în general bărbații sunt cei care
pleacă), fenomen ce a afectat foarte mult societatea și economia orașului în ultimii ani.

Comerțul

Conform Institului Național de Statistică, în perioada 1.I‐31.X.2020, în structura

exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC):
produse vegetale (23,5%), metale comune şi articole din acestea (36,0%), articole din piatră,
ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (19,0%), materii textile şi articole din
acestea (6,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus
sunetul şi imaginile (6,2%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea
(4,2%).
În structura importurilor, în perioada 1.I‐31.X.2020, ponderea o deţin următoarele
secţiuni: metale comune şi articole din acestea (35,2%), maşini, aparate şi echipamente
electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,6%), materii textile şi articole din
acestea (5,3%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,7%), articole
din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (8,3%), mijloace de transport
(5,2%), produse vegetale (3,9%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe
(7,3%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (6,0%).

Turismul

În ceea ce priveşte atractivitatea turistică, municipiul Călăraşi conduce clasamentul atât

la nivel judeţean, cât şi ȋn rândul oraşelor şi municipiilor dunărene din regiunea de dezvoltare
Sud-Muntenia care sunt puncte de trecere ale frontierei.
Amplasarea geografică ȋi conferă municipiului anumite avantaje din punct de vedere
turistic precum: prezenţa la graniţa cu Bulgaria sau vecinătatea cu Dunărea care este, atât un
element de cadru natural definitoriu la nivel naţional, cât şi un factor de legătură ȋntre ţările
continetului şi bazinul Mării Negre.
Mai mult, la actualul peisaj cultural călărăşean contribuie elemente precum: Catedrala
Sf. Nicolae, construită în anul 1838; Palatul Prefecturii, cu o arhitectură laică, neoclasică,
finalizat în anul 1897; Biserica Alexa, Catedrala Sf. Anastasia construite în secolul XIX;
Primăria municipiului Călăraşi construită la începutul secolului XX; Clădirea direcţiei
judeţene destinate culturii şi patrimoniului construită în 1900; Colegiul Naţional Barbu Ştirbei,
construit la sfârşitul secolului XIX; Colegiul Agricol Ion Aldea, construit la începutul secolului
XX; Turnul de apă construit la începutul secolului XX.De asemenea, la formarea peisajului
cultural contribuie ṣi cele 6 cimitire din municipiul Călăraṣi: Cimitirul Central, Cimitirul
Măgureni, Cimitirul Mircea Vodă, Cimitirul Sf. Anastasia, Cimitirul Sf. Gheorghe ṣi Cimitirul
Sf. Lazăr. Aceste elemente de patrimoniu construit reprezintă un factor.
Totodată, municipiul Călăraşi reprezintă un punct de plecare pentru o serie de trasee
turistice. În primul rând, zona ȋnconjurătoare oraşului oferă un bogat fond cinegetic pentru
amatorii de vânătoare, iar braţele Dunărea Veche şi Borcea oferă numeroase locuri de pescuit.
Pe de altă parte, municipiul Călăraşi reprezintă şi un punct de plecare pentru cinci trasee
de cicloturism combinate cu segmente de deplasări pe apă 3 .Aceste trasee încearcă să pună în
valoare elementele de patrimoniu antropic şi natural din vecinătatea directă cum ar fi: siturile
natura 2000 (SCI /SPA Canarele Dunării, SPA Iezerul Călăraşi, SCI / SPA Olteniţa-Mostiştea-
Chiciu sau SCI / SPA Ciocăneşti) sau rezervaţii cum ar fi Ostrovul Şoimului.
 Educația
În judetul Călărași sistemul educational este sustinut de o retea relativ buna, scolile
primare si gimnaziale acoperind intr-un grad suficient nevoile educationale, spre deosebire de
invatamantul liceal a carui structura educationala nu este orientata si acopera partial nevoile
pietei muncii.
Învatamantul in judetul Calarasi se desfasășoară în 115 unitati de învatamant
coordonatoare, dintre care: șase gradinite), 91 scoli primare si gimnaziale, 3 scoli de arte si
meserii, doua scoli postlicealle si trei unitati de invatamant superior.
De asemenea, si în învatamantul postliceal, tehnic de maistri si profesional s-a
înregistrat o scadere a numarului de unitati școlare în functiune. Aceasta s-a datorat, atât
scăderii populatiei școlare pe unele niveluri educationale, cât si reorganizarii retelei unitatilor
de învatamânt prin transformarea unor unitati independente in sectii ale grupurilor scolare.
În județ se află urmatoarelor instituții cu învățământ superior aparținând: ASE
Bucuresti, Universitatea Spiru Haret Bucuresti si Universitatea de Stiinte Agronomice si
Medicina Veterinara Bucuresti.

Piramida vârstelor

Piramida are trei zone: baza centru și vârf. Baza piramidei indica populația tânără,
mijlocul piramidei indică populația adultă, iar vârful piramidei indică populația vârsnică.

80-84 ani

70-74 ani

60-64 ani

50-54 ani
Femei
40-44 ani
Bărbați
30-34 ani

20-24 ani

10-14 ani

0- 4 ani
-15000 -10000 -5000 0 5000 10000 15000

Figura.9 . Piramida vârstelor a Județului Călărași, anul 2020

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (INS)

Baza piramidei indică o populație tânără (între 0 și 20 ani), mijlocul piramidei

corespunde populației adulte (între 20 și 60 ani), cuprizând fluctuații din cauza câtorva
evenimente tumultoase, cum ar fi recesiunea economică și migrația. Vârful piramidei
corespunde populației vârsnice (peste 65 ani). Această populație s-a născut în perioada
interbelică si în perioada celui de-al doilea război mondial, cand s-a instalat și pesimistul
demografică. În urma acestuia au fost mai putine nașteri. Piramida are formă de amforă.

CAPITOLUL II

Planuri de dezvoltare economică pentru viitor

Viziunea de dezvoltare durabilă a județului este concentrată pe dezvoltarea economică,

ca rezultat al susținerii mediului de afaceri existent din agricultură și industrie și dezvoltarea
unui sector puternic și dinamic, dar și pe folosirea oportunităților pe care județul le are,
dezvoltând sectorul serviciilor și valorificând potențialul cultural și turistic, devenind o
destinație atractivă în peisajul național și european.
Dezvoltarea economică este văzută ca fiind strâns legată de calitatea capitalului uman,
ca principală condiție a performanței economice. Educația, calitatea învățământului, legătura
cu piața locurilor de muncă, dar și sănătatea și accesul la sistemul de asistență socială sunt
factori care influențează direct capitalul uman.
Dezvoltare economică presupune: dezvoltarea mediului de afaceri din industrie, servicii
și din agricultură silvicultură și pescuit, având în vedere specificitatea stării actuale de
dezvoltare, a oportunităților de dezvoltare, date de spațiul economic disponibil în cazul unor
domenii încă neexploatate, dar și de performanțele pe care le permite specializarea, cuplarea
dezvoltării economice la cercetare, abordarea domeniilor hi-tech, integrarea unor proiecte
comune, dezvoltarea unor capacități auxiliare domeniilor principale de producție și servicii,
dezvoltarea unor lanțuri integrate de producție depozitare și vânzare și separat dezvoltarea
turismului.

Dezvoltarea și modernizarea agriculturii, silviculturii și pescuitului

Activitățile agricole și zootehnice mai ales, constituie un domeniu foarte important

pentru economia județului și chiar a regiunii. Principalele planuri strategice avute în vedere
sunt legate de modernizarea infrastructurii de suport pentru desfășurarea activităților;
dezvoltarea fermelor și creșterea capacității acestora de eficientizare a activităților, a
marketingului produselor și procesărilor cu valoare adăugată; încurajarea orientării spre
activități de cercetare, dezvoltare și implementare a rezultatelor din domeniul eficienței
energetice, dezvoltării durabile, bio și soluțiilor eficiente pentru micile ferme.

Mijloace de realizare

1. Modernizarea și extinderea infrastructurii de suport

Grupează realizarea, modernizarea și extinderea rețelei pentru irigații, reabilitarea rețelei de
drumuri de acces pentru aprovizionare și transport de mărfuri și produse, încurajarea realizării
unor noi facilități, platforme de colectare, depozitare.
Măsurile de intervenție vor avea în vedere construirea unui depozit complex pentru
produsele fabricate în zonă, inclusiv pentru cele agricole. Produsele vor fi transportate, când
va fi nevoie, către portul Oltenița, pentru fluxul fluvial. Pentru fluxul rutier/ feroviar, este
oportună amenajarea unui parc logistic la Dragalina, loc strategic, în proximitatea A2, DN3A
și calea feroviară.
 Fiindcă în această zonă multe firme produc în prezent sticlă, hârtie, carton, trebuie încurajată
colectarea selectivă a deșeurilor solide reciclabile din teritoriu și reutilizarea lor în producția
locală, prin intermediul unei stații de sortare.

2. Creșterea competitivității
Presupune acțiuni de sprijin pentru creșterea competențelor și asimilarea proceselor și
tehnologiilor noi în vederea creșterii valorii produselor obținute, utilizării terenurilor,
respectării condițiilor de mediu și ale dezvoltării durabile.

3. Încurajarea orientării spre activități de cercetare, dezvoltare și implementare

Măsuri care sprijină parteneriatul cu unități de cercetare, care conduc la creșterea valorii
produselor obținute, la identificarea unor soluții pentru fermele mici, proiecte care propun noi
produse derivate utilizând resursele locale (produse bio, compostarea deșeurilor organice,
produse noi obținute din producția locală).
O altă direcție de cercetare este dată de identificarea de noi metode de producție a unor
produse realizate din deșeurile organice rezultate în sectorul agricol, ca de exemplu: produse
textile, din piele ecologică provenită din coaja legumelor și fructelor. Produsele pot fi realizate
în firme specializate, în care va lucra forța de muncă pregătită corespunzător în cadrul liceelor
tehnologice (specializare: industrie textilă și pielărie).

Implicațiile financiare pentru realizarea acestui plan sunt foarte costisitoare, dar
realizabile. Cu un plan pe termen lung, bine pus la punct și ajutor financiar putem readuce
județului strălucirea de altădată.

Rezultatul dezvoltării în:

- domeniul social: mai multe locuri de muncă, un număr mare de oameni se vor muta în
județ, etc.
- sănătate: colectarea selectivă a deșeurilor solide reciclabile din județ.

Dezvoltarea turismului
Dezvoltarea turismului are în vedere un potențial turistic divers, putând acoperi o mare
diversitate de tipuri de turism cu multe obiective naturale și monumente istorice, cât și o agendă
culturală locală variată, însă cu o slabă dezvoltare a infrastructurii de primire turistică cât și a
serviciilor conexe industriei. Acest plan nu urmărește exclusiv punerea în valoare a
potențialului natural și sau construit al județului, cât mai ales utilizarea oportunităților date de
așezarea geografică a județului, vecinătatea granițelor și existența porturilor, oportunitățile de
vânătoare și pescuit, delta, ostroavele, fauna și flora din zonă, în vederea dezvoltării unei
activități economice integrate în economia județului și care poate deveni un important sector
aducător de venit.
Mijloace de realizare:
1. Dezvoltarea infrastructurii de cazare, servicii turistice și a serviciilor conexe industriei
ospitalității.
Trebuie să luăm măsuri de stimulare a investițiilor în dezvoltarea infrastructurii turistice,
în renovarea, modernizarea, construirea unor noi spații de cazare, stimularea dezvoltării
producerii de bunuri și servicii necesare funcționării activităților turistice, sprijinirea dobândirii
competențelor necesare lucrătorilor și managerilor din domeniu.
 Astfel, zona va caza turiștii sosiți în viitorul Port Turistic de Agrement din Călărași și va
asigura zone de activități eco-turistice, prietenoase cu mediul natural, dar și activități de
promovare a tradițiilor locale.

2. Măsuri de reabilitare, punere în valoare, accesibilizare a patrimoniului natural și

cultural al județului în scopul creșterii atractivității turistice a acestuia.
Măsuri de reabilitare și punere în valoare a patrimoniului, încurajarea parteneriatelor pentru
accesul la finanțare al diverselor instituții și entități care gestionează obiective de patrimoniu.
Astfel, turiștii vor explora activități eco-turistice, în ambele insule formate de brațele
Dunării. Întreaga microregiune este alcătuită din numeroase arii naturale protejate importante
la nivelul Europei, care vor fi explorate numai prin intermediul unor activități turistice care nu
o afectează. Zona din Județul Călărași va deveni poartă de acces a microregiunii pentru turiștii
pasionați de eco-turism.
3. Realizarea unui program de promovare turistică
Grupează măsuri privind realizarea unui concept de promovare turistică, a unei strategii și
a unui program de promovare la nivel național și chiar european.
Măsurile propuse trebuie să valorifice condițiile pieței turistice (consumul turistic), atât
prezente cât și de perspectivă, urmărind să încurajeze crearea sau adaptarea ofertei
întreprinderilor din turism la aceste condiții, în vederea satisfacerii optimale a cerințelor
turiștilor și realizării unei activități economice rentabile.
Implicațiile financiare pentru realizarea acestui plan sunt foarte mari. Avem nevoie de un
buget de proporții enorme pentu dezvoltarea infrastructurii de cazare și pentru măsurile de
reabilitare. În plus, avem nevoie și de o echipă specialăzată în marketing pentru promovare.
Rezultatul dezvoltării în:
- domeniul cultural: oamenii vor fi conștienți de importanța istoriei locale.
- educație: îmbogățirea cunoștințelor.

Dezvoltarea turismului în județul Călărași se poate realiza prin: Axa prioritară 7:

Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului.
Domeniul social este aproape uitat în județul Călărași. Pe raza județului sunt extrem de
multe comunități defavorizate.
Exemple de proiecte pentru dezvoltarea domeniului social:
1. Nume proiect: „ Reabilitarea blocului N6 din Municipiul Călărași”
Acest proiect se poate realiza prin- Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale
a comunităților defavorizate din mediul urban.
Pe raza municipiului Călărași sunt 6 comunități defavorizate, fiecare având un număr
considerabil de rezidenți. Cu toate acestea, cartierul Micro 6, în comparație cu celelalte, este
într-o stare deplorabilă. Pentru a înțelege mai bine situația din teren voi face o scurtă descriere.
Situate în zona centrală a orașului, cartier cunoscut și sub numele de Vulturul, Jurassic Park
sau la Fantome, blocurile N6, N7, N8 prezintă interes doar din patru în patru ani, atunci când
au loc alegeri. Ultimele două imobile au fost îmbunătățite treptat de către proprietarii și de
chiriașii care locuiesc în ele. La blocul N6 nu mai există utilități de ani de zile: apa potabilă nu
se furnizează, iar apa menajeră și canalizarea se evacuează în interior, pe pereți, de la etajul
patru pâna la parter, pentru că țevile sunt sparte. Umezeala, duhoarea insuportabilă fac demult
parte din viața celor care locuiesc în „Jurassic Park“.
Discriminarea și marginalizarea socială constituie o problemă cu care locuitorii se
confruntă zilnic, chiar și atunci când vor să se angajeze. Copiii care locuiesc în acest bloc aleg
să renunțe la școală din cauza faptului că sunt excluși din grupul de elevi.
Prin implementarea acestui proiect, oamenii care locuiesc în blocul N6 vor avea
posibilitatea să trăiască decent. Doar printr-o simplă reabilitare ( consolidarea blocului și
instalarea rețelei de utilități), putem schimba viețile unor oameni.

Figura 10 . Blocul N6
Sursă: Arhiva personală
2. Nume proiect: „ Înființare centru pentru activități educative și culturale în cartierul
Livada, Municipiul Călărași.”
Acest proiect se poate realiza prin- Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice
și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban.
Proiectul are ca scop reducerea numarului populației aflată în risc de excluziune socială
în cartierul Livada prin investiții în dezvoltarea funcțiilor sociale și comunitare și consolidarea
coeziunii sociale.

Propuneri de dezvoltare economică

 Termenul „dezvoltare” este utilizat frecvent în contexte foarte diferite cum ar fi:
dezvoltarea individuală, a unei organizații, a unei localități sau regiuni, a societății în
ansamblu. În toate aceste contexte dezvoltarea este percepută ca o schimbare, dar nu orice fel
de schimbare, ci aceea care conduce la o îmbunătățire a situației prezente.
Importanța strategiei rezultă din reliefarea neajunsurilor și a dificultăților generate de
absența acesteia. Așadara, fără strategie pot să apară decalaje strategice, mai ales în mediul
dinamic turbulent de astăzi și fragmentări organizaționale care se pot constitui în puncte slabe
și amenințări pentru buna desfășurare a activității economice la toate nivelurile.
Aceste schimbări pot duce, în absența strategiei, la decalaje strategice și serioase
rămâneri în urmă. Fragmentarea organizațională este un alt simptom al lipsei strategiei.
Pericolul este că fiecare ramură, organizație, compartiment să se comporte autonom și să
acționeze în direcții diferite perturbându- i reciproc activitatea.
Elaborarea strategiei este importantă în primul rând la nivelul organizației, atât pentru
firmele mari, cât și pentru cele mici, atât pentru cele care au ca scop profitul, cât și pentru
organizațiile voluntare. Strategiile de dezvoltare a produselor și a pieței elaborate și
implementate de organizații vor conduce la dezvoltarea economică a ramurilor, regiunilor și a
întregii economii naționale.
În plus, dezvoltarea unor servicii publice cum sunt: învățământul, sănătatea, asistența
socială, apărarea națională, ordinea publică, etc. nu poate fi realizată în absența unor strategii
la nivel macroeconomic care să stabilească obiectivele dezvoltării acestor ramuri ținând
seama, în același timp, de resursele financiare disponibile. Nu în ultimul rând, strategiile de
dezvoltare la nivel macroeconomic urmăresc integrarea economiei românești în circuitul
mondial al bunurilor și valorilor.

 Propuneri de programe prioritare:

- valorificarea potențialului de clusterizare al economiei locale (în sănătate, energie, IT,

naval etc.) bazat pe modelele de bună practică existente;
- utilizarea noilor tehnologii ca parte integrantă a dezvoltării comunității;
- stimularea politicilor axate pe inovație și transfer tehnologic în sectorul public și
privat;
- stimularea industriilor cu potențial creativ (cinematografie, teatru, arte plastice,
muzică, etc);
- dezvoltarea unei economii de tip ICC (Inovație, Creativitate, Competitivitate),
integrarea structurală a cercetării universitare în dezvoltarea economiei locale;
- elaborarea unui program de atragere a investiţiilor;
- efectuarea unei evaluări şi inventarieri a tuturor spaţiilor şi terenurilor destinate
investiţiilor;
- organizarea, în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior şi mediul de afaceri
local de seminarii de instruire pe tematici legate pe transferul de tehnologie;
- crearea de parteneriate între mediul privat și furnizorii de cercetare – dezvoltare;
 - elaborarea unor sondaje de evaluare a atitudinii şi nevoilor mediului de afaceri, în
urma cărora să se identifice zonele unde administraţia poate acţiona pentru a crea
condiţii propice dezvoltării activităţilor economice;
- elaborarea de strategii privind introducerea şi dezvoltarea sistemelor inteligente
pentru afaceri şi managementul informaţiei;
- elaborarea unei strategii privind introducerea sistemelor de comerţ electronic şi a
sistemelor pentru relaţii cu clienţii (Customer Relationship management);
- oferirea de facilităţi investitorilor – elaborarea unor scheme de stimulente pentru
investitori în funcţie de beneficiul pe care aceştia l-ar putea aduce bugetului local, şi
de natura activităţii;
- facilitarea accesului în județ prin dezvoltarea infrastructurii;
- valorificarea potențialului turistic natural.

 Propuneri de proiecte

- crearea unei Zone Metropolitane prin asocierea cu localităţile din apropiere pentru a
coordona politicile de planning teritorial;
- realizarea de materiale, portaluri de internet dedicate şi acţiuni promoţionale la nivel
local, cu scopul de atragere a investitorilor străini;
- elaborarea unui Ghid de produse şi servicii oferite de mediul de afaceri local;
- crearea de incubatoare ştiinţifice şi tehnologice, reţele şi zone de dezvoltare;
- crearea unui centru de informare pentru investitori;
- extinderea centrelor expoziţionale, organizarea de târguri tematice şi atragerea
expozanţilor din spaţiul comunitar;
- înființarea unui parc logistic de importanță regională;
- amenajare centru de sprijin pentru afacerile în domeniul pescăresc;
- construirea de infrastructură de economie socială;
- extinderea suprafețelor ocupate cu zone de agrement în lunca Dunării;
- recondiționarea și extinderea rețelei de drumuri și căi ferate;
- crearea unui program de promovare turistică a județului;
- organizarea de evenimente de tip festival în zonele de agrement.

Implementarea acestor planuri de dezvoltare poate genera diverse probleme atât în

ceea ce privește mediul natural, precum despăduriri, degradarea unor terenuri, punerea în
pericol de dispariție a unor specii de plante și animale, fragmentarea unor ecosisteme; dar și
în ceea ce privește confortul populației rezidente prin aglomerarea zonelor de interes turistic
cu precădere în sezonul estival, creșterea nivelului de zgomot și reducerea calității aerului
prin aportul mare de substanțe toxice eliberate în atmosferă.

CONCLUZII:
Concluzionând cele de mai sus, prezentarea contribuie la mai buna intelegere și
relevanța anumitor informații și statistici, la fezabilitatea unor corelații între sectorul social si
sectorul economic. Capitalul uman, profesional şi material existent la nivelul populaţiei se află
într-o relaţie de determinare reciprocă cu infrastructura de servicii şi de locuri de muncă dintr-
un teritoriu.
Metodologia propusă contribuie la mai buna intelegere și relevanța anumitor informații
și statistici, la fezabilitatea unor corelații între sectorul social si sectorul economic. Capitalul
uman, profesional şi material existent la nivelul populaţiei se află într-o relaţie de determinare
reciprocă cu infrastructura de servicii şi de locuri de muncă dintr-un teritoriu.
În acelaşi timp, capitalurile pe care populaţia le deţine sunt fie mobile, existând
probabilitatea deplasării către zonele cu oportunităţi mai crescute de valorificare, fie volatile,
atunci când contextul socio-economic nu mai permite valorificarea lor.
Prin corelarea și compararea valorilor obținute în urma prelucrării datelor statistice și
geografice, rezultate mai apoi în hărți și grafice, putem observa gradul de dezvoltare generală
și prognozele evolutive în privința contextului economic.
Dinamica urbană relevă faptul că orașul se confruntă în permanență cu o serie de
probleme și se află în strânsă conectivitate cu spațiile rurale și urbane din apropiere.
Deşi o ţară cu o suprafaţă destul de mică, România are o mare varietate de resurse
naturale, care au devenit în timp premise favorabile pentru dezvoltarea activităţilor de
producţie. Mare parte a acestor resurse nu pot constitui în întregime o premisă, dar pot acoperi
părţi din aceasta într-o anumită proporţie. Industrializarea rapidă şi adesea riscantă, bazându-
se în principal pe propagandă şi nu pe eficienţă economică a determinat o aparentă dezvoltare
echilibrată. Ca urmare a acestor transformări economice şi politice, peisajul urban, şi în special
cel industrial, a înregistrat un evident recul structural şi funcţional.
În schimb, în cazul agriculturii, mai mult că pentru orice alt sector de activitate umană,
condițiile naturale reprezintă o premisa de prim ordin, acest sector economic fiind influntat de
condițiile de mediu (relief, climă, apă, soluri, viețuitoare, etc.) într-o măsură încă destul de
mare. În același timp, nu este mai puțîn adevărat că, prin activitatea agricolă, omul a modificat
destul de mult cadrul natural, în unele cazuri chiar radical, prin irigare, desecarea zonelor
mlăștinoase, terasearea versanților, ameliorarea solurilor etc.
Resursele agroalimntare au un rol esențial în dezvoltarea societății omenești, că materii
prime pentru diferite ramuri industriale (îndeosebi industria ușoară), produse de schimb, dar în
desosebi că mijloace de subzistență (surse de hrană) ale populației.
Prin responsabilizarea sociala, mobilitatea autoritatilor si a celor reponsabili de
dezvoltarea județului Călărași vor face ca situaţia curentă, la nivel regional, să cunoască o
îmbunătățire a nivelului de trai si a peisajului natural, însoțită de cateva obiective strategice
fezabile pot duce la dezvoltarea durabilă.
BIBLIOGRAFIE:

 Lascar E. 2013, THE POTENTIAL OF THE RURAL AREA DEVELOPMENT OF

STEFAN VODA COMMUNE IN CALARASI COUNTY , Scientific Papers Series
"Management, Economic Engineering in Agriculture and rural development", Vol. 13
ISSUE 3.
 https://www.calarasi.ro/images/pds/Strategie%20CJ%20Calarasi_30.10.2020_draft.pd
f
 https://www.scrigroup.com/geografie/Judetul-Calarasi-Suprafata-Tra13747.php
 https://www.primariacalarasi.ro/images/Documente/DirectiilePrimariei/3.5%20Direct
ia%20programe%20si%20dezvoltare%20locala/3.5.1%20Strategia%20de%20dezvolt
 are%20economica%20si%20sociala%20a%20municipiului%20Calarasi%20pentru%2
0perioada%202014-2020/strategie_2014-2020.pdf
 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/SPM_pp20-24.pdf
 http://www.bci.md/en/news/Orasul-Calarasi-va-avea-o-noua-strategie-de-dezvoltare-
socio-economica.html
 https://www.primariacalarasi.ro/images/Documente/DirectiilePrimariei/3.5%20Direct
ia%20programe%20si%20dezvoltare%20locala/3.5.1%20Strategia%20de%20dezvolt
are%20economica%20si%20sociala%20a%20municipiului%20Calarasi%20pentru%2
0perioada%202014-2020/strategie_2014-2020.pdf