EZECHIEL

Introducere
„De laprimulpana la ultimulsau capitol, cartea Ezechiel e strabatuta de gan-
dul suprem al suveranitatii si gloriei Domnului Dumnezeu. El este suveran in
Israel si in treburile natiunilor lumii - in pofida faptului ca pretentiile zgonw-
toase si laudaroase ale oamenilor par safi estompat acest adevar. In voia Sa
suverana, Dumnezeu a randuit ca noi sa-L slavim prin viata si mdrturia noas-
tra pond la marginile pdmdntului."
-Charles Lee Feinberg

I. Locul unic in Canon Pana prin anii 1920, profetiile lui

Gratie renumitelor cantece americane
gen spiritual" cum ar fi „Ezekiel Saw the
Wheel" (Ezechiel a vazut roata) si „Dry
Bones" (oasele uscate), personajul biblic
Ezechiel este cunoscut de milioane de
oameni. Din nefericire, nivelul de cu-
noastere a acestei card dificile din Biblie
nu depaseste acest prag. Desigur Ezechiel
nu este prima carte pe care crestinii ar tre-
bui s-o citeasca Tndata dupa convertire,
desi eel putin unii literati au Tndragit Biblia
prin intermediul stilului remarcabil al aces-
tui profet.
Ceea ce-1 deosebeste pe Ezechiel de
leremia si mtr-o anumita masura de Isaia si
de majoritatea profetilor minori este accen-
tul pe care tl pune el nu asupra judecatii,
cat a mdngdierii copiilor lui Dumnezeu.
De la canalul Chebar, ce-va fi fost probabil
in timpurile stravechi un fel de lagar de
concentrare in apropiere de Babilon,
Ezechiel si-a scris profetiile cu scopul de
a-i tncuraja pe exilatii evrei.
II. Paternitatea
Ezechiel, al carui nume TnseamnS
„Dumnezeu Tntareste" sau „intarit de
Dumnezeu," a facut parte din al doilea
grup de evrei dusi in captivitate in Babilon
cu unsprezece ani Tnainte de a fi avut loc
distrugerea Ierusalimului.
Ezechiel scapasera aproape neatinse de
„foarfecele" criticilor rationalisti - situatie
deplansa de liberali, care s-au grabit sa
„remedieze" din punctul lor de vedere situ-
atia, elaborand numaidecat teorii prin care
au negat unitatea si paternitatea lui Ezechiel
asupra cartii ce-i poarta numele, punand sub
semnul tndoielii pana si data la care tradilia
spune ca a fost redactata cartea.
in realitate Tnsa, punctul de vedere
iudeo-crestin din toate timpurile si de pre-
tutindeni, conform caruia cartea a fost
scrisa de un profet poetic, „preotul Eze-
chiel, fiul lui Buzi" este usor de sustinut,
prin argumente convingatoare de natura sa
infirme atacurile criticilorJ
Redam mai jos cele sase argumente ale
lui John B. Taylor Tn favoarea unitatii
cartii, asa cum au fost ele formulate de un
alt autor:
1. Cartea are continuitate, de la Tnceput
pana la sfarsit, producand un efect
binedefinit.
2.Cartea are un mesa} consecvent: caderea
Ierusalimului si distrugerea templului.
3. Stilul si limbajul sunt de o remarcabila
unitate, pe Tntreg parcursul cartii
repetandu-se o serie de expresii si sin-
tagme cum ar fi: „fiul omului," „cuvan-

941
942 Ezechiel
tul Domnului a venit la mine," „vor sti ca Eu
sunt Domnul" si „slava Domnului"). 4.-
Ezechiel are o succesiune cronologicd unica
in randul Profetilor Majori (vezi Isaia si
Ieremia).
5. Folosirea cu precadere a persoanei Tntai
singular imprima carpi un caracter au-
tobiografic prin excelenta. Scriitorul se
identified pe sine, precizand ca este
Ezechiel, la 1:3 si 24:24.
6. Personalitatea si caracterul lui
Ezechiel sunt de o consecventa remar-
cabila pe tot cuprinsul cartii, cum reiese
din seriozitatea sa, predilectia pentru
simbolism. preocuparea fata de detalii
si respectul profund, uimirea si
Tnccintarea cu care priveste gloria si
transcendenta lui Dumnezeu.2
ffl. Data
Ezechiel si-a datat cu precizie profetiile.
Prima sa profetie (1:2) a survenit in al cin-
cilea an al exilului lui Iehoiachin (593 i.Cr.);
ultima sa profetie datata a avut loc m anul
571 i.Cr. (29:17). Rezulta cS slujba sa a durat
eel putin douazeci si doi de ani. Daca, preot
fiind, si-a inceput slujba la varsta de treizeci
de ani, inseamna ca la finele profetiilor sale
va fi avut peste cinci-zeci de ani.
IV. Fondul si temele
Ezechiel §i-a slujit tovarasii in perioada
imediat premergatoare si in timpul pri-milor
circa douazeci de ani de captivitate. Animati
de o nadejde desarta, exilatii cre-deau ca se
vor Tntoarce in curand la Ierusalim, dar
Ezechiel i-a invatat ca mai intai trebuie sa se
intoarca la Domnul.
Profetia lui Ezechiel se Tmparte in trei
parti. In prima, e! face o recapitulare a pa-
catelor lui luda, avertizandu-i pe evrei cu
privire la judecata lui Dumnezeu ce sta sa se
abata peste ei prin ducerea lor in captivitate si
prin distrugerea capitalei lor. Toate aceste
sunt vestite cu lux de ama-nunte prin
intermediul unor vedenii neo-bisnuite si a
unor fapte simbolice. Astfel profetul a vazut
un nor de o stralucire nemaipomenita,
simbolizand prezenta iui
Dumnezeu, care staruia deasupra templului,
dupa care a parasit cu parere de rau aceasta
zona - semnificatia fiind ca Dumnezeu nu
mai putea locui in mijlocul poporului Sau,
datorita pacatului sau. in consecinta sabia
judecatii Sale urmand sa se abata curand
asupra templului intinat. Slava Domnului este
unul din gandurile cheie care strabat cartea
Ezechiel.
in partea a doua, vecinii Iudei sunt con-
damnati din pricina idolatriei lor si a cru-
zimii cu care i-au tratat pe copiii iui
Dumnezeu. Este vorba de amoniti, moabiti,
edomiti, filisteni, tirieni, sidonieni si egipteni.
in fine in ultima sectiune Ezechiel
vorbeste despre refacerea si readunarea
Intregii natiuni - atat a Israelului, cat si a
Iudei. Cand oamenii se vor pocai de pacatele
lor, Dumnezeu Ti va umple din nou cu Duhul
Sau eel Sfant. Mesia va veni la poporul Sau
si-i va nimici pe ultimii sai vrajmasi. Templui
va fi rezidit, in el Tntor-candu-se din nou
slava Domnului. Aceste profetii Tnca nu s-au
implinit, ele avand de a face cu domnia de o
mie de ani a Iui Cristos pe pamant - Miieniul.
Asemenea multor altor carti profetice,
Ezechiel nu respecta intru totul succe-siunea
cronologica a evenimentelor, desi o face intr-
o masura mai mare decat profetiile lui Isaia si
Ieremia. Va trebui sa notam datele sau
perioadele de timp precizate la inceputul
multor capitole. Albert Bames a a§ezat
profetiile in succesiunea lor cronologica,
dupa cum urmeaza:
Profetiile sunt fmpaitite pe grupe Tn functie de
date corelate cu diverse capitole. Tn contextul Tn
care putem presupune ca acele prorerii ce nu
sunt datate au fost transmise la aceeasi data la
care au fost transmise cele a ciiror data este pre-
cizatii sau ca, Tn once caz, au urmat la scuit
timp dupa aceea.
1. Al cincilea an a! captivitatii lui Iehoiachin.
Cap. l-7.Chcmarealui Ezechiel, prczicerea
asedierii lerusalimului.
2. Anul al ?aselea.
Cap. 8-19. TrecereaTnrevistaastariitncare
se afla poporul, insotita de preziceri referi-
toare la pedeapsa ce se va abate peste ei.
Ezechiel 943
3. Anul a! saptelea.
Cap. 20-23. Not mustrari si noi preziceri
despre nenorocirea ce va veni peste ei.
4. Anul al noualea.
Cap. 24. Anul in care aTnceput asediul. De-
clarative conform cSrora cetatea va fi Tn-
franta.
5. Acela§i an.
Cap. 25. Profetii Tmpotriva lui Moab, Amon
si tmpotriva filistenilor.
6. Anul al unsprezecelea.
Cap. 26-28. Profetii Tmpotriva Tiruiui. tn
anul acesta Ierusalimul a fost cucerit, dupa
un asediu de un an si jumatate, urmat de
distrugerea templului.
7. Anul al zecelea.
Cap. 29:1-16. Profetie Tmpotriva Egiptului.
8. Anul al douazeci §i §aptelea.
Cap. 29:17-30:19. Profetie Tmpotriva Egip-
tului.
9. Anul al unsprezecelea.
Cap. 30:20-31:18. Profetie Tmpotriva Egip-
tului.
10. Anul al doisprezecelea.
Cap. 32. Profetie Tmpotriva Egiptului.
11. Acelasi an.
Cap. 33-34. Mustrare adresata dregatorilor
infideli.
12. Acelasj an sau un alt an situat Tntre a! doi
sprezecelea si al douazeci si cincilea an.
Cap. 35. Judecata de la Muntele Seir.
13. Acelasi an.
Cap. 36-39. Vedenii de mangaiere. Infran-
gerea lui Gog.
14. Anul al douazeci sj cincilea.
Cap. 40-48. Vedenia templului.-1
Referitor la capacitatea lui Ezechiel de a
transmite Cuvantul lui Dumnezeu peste
spatiul urias ce despartea Babilonia de
Iudeea, iata ce gasim scris Tn lnserrmarile
din lucrarea Daily Notes of the Scripture
Union'.
Una din problemele pe care le TntSmpinam Tn
aceasta carte este slujba desfasurata de Ezechiel
Tn exilul sau babilonean catre concetatcnii sai
din Tndepartatul lerusalim. Se impune coneluzia
ca cei ce fusesera deportati aveau libertatea de a
comunica cu cei ramasi Tn patrie. In fapt, avand
Tn vedere f'aptul ca Tntreg teritoriul dintre celc
dou5 puncte geografice extreme fusese unit si
pacificat de Babilon, comunicatiile se puteau
Tntretine acum cu mai multii u.surinta decat in
trecut. Era acum mai simplu pentru un sol sa
descrie Tn propriile sale cuvinte o f'apta simbo-
lica a lui Ezechiel decSt sa fie purt^torul unui
mesaj verbal care ar fi putut suferi dimituiari
datorate lipsei de tinere de minte a acestuia sau
a unui mesaj scris, care ar fi putut atrage atentia
autoritatilor babiloniene.
 SCHITA
I. CHEMAREA §1 iMPUTERNICIREA LUI EZECHIEL (1:1-3:21)
A. Circumstantele lui Ezechiel (1:1-3)
B. Vedenia lui Ezechiel despre slava lui Dumnezeu pe tronul de pe car (! :4-28a)
C. Lui Ezechiel i se incredinteaza sarcina de a rosti profetii pentru poporu! Israel
l:28b-3:21)
1. Caracterul poporului -razvratit (l:28b-2:7)
1. Natura mesajului -judecata, reliefata de sul (2:8-3:3)
1. Caracterul poporului - neru§inat si Tmpietrit (3:4-11)
1. Rolul profetului - strajer (veghetor) 3:12-21)
II. DESCRIEREA JUDECATII LA CARE AU FOST SUPUSEIUDA SI
IERUSALIMUL (3:22-24:27)
A. Mijloace vizualeprin care este ilustrata judecata viitoare (3:22-5:17)
1. Lui Ezechiel i se porunce§te sa mimeze ca e mut pana cand ti va spune
Dumnezeu sa vorbeasca (3:22-27)
1. Asediul lerusalimului prefigurat prin imaginea caramizii (cap. 4)
1. Soarta poporului prezisa prin recurgerea la imaginea unei sabii ascutite si a
parului (cap. 5)
2. 944 Ezechiel
B. Distrugerea idolatriei si pastrarea unei ramasite a poporuiui (cap. 6)
C. Iminenta si asprimea invaziei babiloniene (cap. 7)
D. Vedenia groaznicei idolatrii din templu (cap. 8)
E. Indepartarea prezentei lui Dumnezeu, urmata de distrugerea Tnchinatorilor la
idoli (cap. 9)
F. Vedenia slavei lui Dumnezeu care se abate asupra lerusalimului cu judecata
(cap. 10)
G. Repudierea sfatului printilorrai (11:1-13)
H. Pastrarea ramasitei, conform fagaduintei (11:14-21) I. Stramutarea
norului de slava pe Muntele Maslinilor (11:22-25) J. Semnele lui
Ezechiel privind exilul ce urma (cap. 12)
l.Bagajulsau (12:1-16) 2.
TremuratuI sau (12:17-28)
K. Pierzarea profeteselor si profetilor falsi (cap. 13) L. Amenintarea
adresata de Dumnezeu batranilor idolatri (cap. 14) M. Parabola vitei
de vie neroditoare (cap. 1-5) N. Parabola casatoriei lerusalimului
(cap. 16) O. Parabola celor doi vulturi (cap. 17) P. Repudierea
parabolei strugurilor acri (cap. 18) Q. Lamentatia pentru ultimii regi
ai lui Iuda (cap. 19) R. Indreptatirea relatiilor lui Dumnezeu cu Israel
(20:1 -32)
l.Idolatria in Egipt (20:1-9)
2. intinarea sabatelor lui Dumnezeu (20:10-17)
2. Razvratirea in pustiu (20:18-26)
2. Idolatria (20:27-32)
S. Promisiunea lui Dumnezeu privitoare la o viitoare restaurare (20:33-44) T.
Imagini aleiminentei invazii (20:45-21:32)
1. Semnul incendiului din padure (20:45-49)
1. Semnul sabiei scoase din teacS (21:1-17)
1. Semnul bifurcarii drumului (21:18-32)
U. Trei oracole despre intinarea lerusalimului (cap. 22)
V. Parabola celor doua surori prostituate (cap. 23)
l.Ohola (23:1-10)
2. Oholiba (23:11-21)
2. Invazia babilonienilor (23:22-35)
2. Judecarea celor doua surori: Ohola si Oholiba (23:36-49)
W. Parabola cazanului ce fierbe (24:1-14)
 Ezechiel

945

X. Semnul mortii sotiei lui Ezechiel (24:15-27)

PROFETII IMPOTRIVA A SAPTE NATIUNI NEEVREIESTI (cap. 25-32)
A. Profetie impotriva mi Amon (25:1-7)
B. Profetie Impotriva lui Moab (25:8-11)
C. Profetie Impotriva lui Edom (25:12-14)
D. Profetie Impotriva Filistiei (25:15-17)
E. Profetie Impotriva Tirului (26:1-28:19)
1. Distrugerea Tirului (cap. 26)
1. Cantarea de jale asupra Tirului (cap. 27)
1. Prabusirea printului Tirului (28:1 -19)
F. Profetie Impotriva Sidonului (28:20-26)
G. Profetie impotriva Egiptului (cap. 29-32)
1. Amenintare cu caracter general impotriva lui Faraon si a poporului sau
(cap. 29)
1. Lamentatie pentru caderea Egipului (30:1-19)
1. Prabusirea lui Faraon (30:20-31:18)
1. Lamentatia pentru Faraon si Egipt (cap. 32)

RESTAURAREA ISRAELULUI SI PEDEPSIREA DUSMANILOR SAI (cap. 33-39)

A. Profetul primeste o noua imputernicire ca strajer (cap. 33)
B. Pastorii falsi si pastoral eel bun (cap. 34)
C. Pierzarea Edomului (cap. 35)
D. Restaurarea tarii si a poporului (cap. 36)
E. Vedenia vaii oaselor uscate (37:1-14)
F. Reunificarea celor doua regate Israel si Iuda (37:15-28)
G. Distrugerea dusmanilor viitori ai Israelului (cap. 38, 39)
SCENE DIN MILENIU (cap. 40-48)
A. Templul din Mileniu la Ierusalim (cap. 40-42
1. Omul cu trestia de m&surat (40:1-4)
1. Poarta de ras3rit a curtii exterioare (40:5-16)
1. Curtea exterioara (40:17-19)
1. Celelalte doua porti ale curtii exterioare (40:20-27)
1. Cele trei porti ale curtii interioare (40:28-37)
1. Echipamentul pentru jertfe (40:38-43)
1. Camerele pentru preoti (40:44-47)
1. Porticul templului (40:48,49)
1. Templul si Locul Preasfant (41:1-4)
10. Camerele laterale (41:5-11)
11.0 cladire la vest de templu (41:12)
12. Masuratorile templului (41:13-15a)
12. Decorul interior §i mobilierul templului (41:15b-26)
12. Camerele de locuit ale preotilor (42:1-14)
12. M5suratorile curtii exterioare (42:15-20)
13. 94 Ezechiel
6
 B. Inchinarea in timpul Mileniului (cap. 43,44)
C. Administratia in timpul Mileniului (cap. 45,46)
D. Tara in timpul Mileniului (cap. 47, 48)
1. Vindecarea apelor (47:1-12)
1. Hotarele tarii (47:13-23)
1. fmpartirea tarii (cap. 48)
Comentariu
I. CHEMAREA $1
1MPUTERNICIREA LUI
EZECHIEL (1:1-3:21)
A. Circumstantele lui Ezechiel (1:1-3)
Cartea Tncepe cu Ezechiel aflandu-se deja
in captivitate, unde fusese dus cu prilejul unei
deportari anterioare. Dar el a profetit despre
distrugerea lerusalimului cu circa sase sau
sapte ani Tnainte ca aceasta sa fi avut loc.
Ezechiel avea probabil treizeci de ani in acest
punct („in al treize-cilea an")- Primele
douazeci de capitole au fost scrise tnainte de
caderca lerusalimului, dar dupa primele
deportari.
B. Vedenia lui Ezechiel despre slava lui
Dumnezeu pe tronul de pe car (l:4-28a)
Primul capitol se ocupa de vedenia slavei
lui Dumnezeu printre captivi. Ezechiel a
vazut mai intai un vSnt napras-nic ce venea
din nord. Apoi a vazut patru fapturi vii,
fiecare avand patru fete (leu, bou, vultur,
om)4 patru aripi, picioare drepte si maini sub
aripile sale. F&pturile simbolizeaza acele
atribute ale lui Dumnezeu care se vad in
cadrul creatiunii: maiestatea Sa, puterea,
iuteala si intelep-ciunea Sa. Multe natiuni ll
dau uitarii pe Dumnezeul cc troneaza
deasupra norilor. Ele se inchina atributelor
Sale, in loc sa I se inchine Creatorului fnsusi.
Deasupra firmamentului se afla un tron,
pe care sedea Domnul slavei. Langa fiecare
din fapturile vii era o roata sau mai degraba o
roata in interiorul unei roti (sau poate o roata
era dispusa la nouazeci de grade fata - de
cealalta roatS, ca un giro-scop). Astfel
viziunea pare sa reprezinte un car pe care sta
a^ezat tronul, cu ro|i... pe pamant, cu cele
patru fapturi vii sustinSnd o platforma,
deasupra aflandu-se tronul lui Dumnezeu. Or,
tocmai aceasta vedenie a
slavei lui Dumnezeu a precedat chemarea lui
Ezechiel la slujba de profet.
Pasajul acesta evoca nispunsul din
superbul imn compus de Faber:
Dumnezeul Meu, ce minunat esti Tu! Ce
str&lucitii-Ti este maiestatea! Ce frumos e
scaunul T&u de indurare, tn adancimile
lumii arzatoare!
Ce infhcosStori sunt anii Tai etemi,
O, Domn al ve$niciei,
Clipa de clipa, netncetat,
De ingeri prosternati inaintea Ta adorat!
Tatal lui Isus, rasplata a iubirii, Ce
nespusa inc§ntare va fi. Cand prostemut
'naintea tronului Tau Te voi privi fara
'ncetare.
-Frederick William Faber
Ezechiel explica la 43:3 ca ceea ce a privit
a fost vedenia pe care a vazut-o c^nd El 5
[NKJV marg.] a venit sa distruga cetatea. Cu
alte cuvinte, vedenia L-a descris pe
Dumnezeu in slava Sa venind din nord cu
judecata asupra lerusalimului, babilonienii
fiind agentii prin care Si-a adus El la
indepHnire judecata.
C. Lui Ezechiel i se incredinteaza sarci-na
de a rosti profetii pentru poporul Israel
(l:28b-3:21)'
/. Caracterul poporului - razvratit
(l:28b-2:7)
Duhul a intrat Tn Ezechiel, I-a pus pe
picioare si i-a spus sa profeteasca unei natiuni
razvratite, Iuda, cu privire la con-secintele
razvratirii sale. Ezechiel trebuia sS fie
neinfricat si ascultStor.
Domnul l-a imputernicit pe Ezechiel, pe
.care il numeste „fiul omului".6 Aceasta
expresie importanta apare de nouazeci de
Ezechie] 947
m
Viziunea lui Ezechiel cu tronul asezat pe un car. Desenul reprezint& modul in care a conceput autorul carul
cu tron din Ezechiel 1. Intr-o privinfa se deosebeste de descrierea din text, prin faptul ca fiecare din cele fapturi
are patru fete, pe cand in ilustrat,ie, in scopul simptificarii, fiecare fapturS prezinta doar o fata.
ori In cartea Ezechiel. Taylor explica modul
in care este folositS:
Primele cuvinte pe care i le adreseaza Dum-
nezeu lui Ezechie! tl aseaza pe profet la locul
cuvenit tnaintea maiestatii pe care a vazut-o in
vedenia sa. ExpresiayiH/ omului este un ebraism
ce subliniaza insignifianta lui Ezechiel, faptul
ca nu era decat un om. „Fiul lui" subliniaza
ideea de „a fi partas a! firii" lui... si astfei cand
o combinam cu adorn, adica „om", sensul
obtinut este acela de „fiinj:a omeneasca." La
plural este o expresie irecventa prin care este
desemnata „omenirea'\7
Deja cSnd ajungem la Daniel (7:13, 14)
acest titlu capata implicatii aproape me-
sianice iar in veacul Tntai termenul Ii este
aplicat lui Mesia:
Modul in care utilizeaza Domnul nostru acest
titlu pare sa profite de ambiguitatea dintre sen-
sul sau simplu si eel tehnic, a?a Tncat, Tntr-o
privinja, El nu putea fi acuzat de a fi pretins pe
948 Ezechiel
fata ca este Mesia, pe cand Tn alta privinta EI nu
i-a oprit pe cei Tnzestrati cu Tntelegerea spiritu-
ala corespunzatoare de a accepta semnificatia
mai deplina a persoanei Sale.s
2. Natura mesajului -judecata, reliefata
de sul (2:8-3:3)
2:8-10 Apoi lui Ezechiel i se porunceste
sa manSnce un sul pe care erau sense
cumplitele judecati ce aveau sa se abatH
peste natiune.
Ezechiel a fost prevenit sa nu se astepte ca
mesajul sau sa fie Tndragit de oameni. SJ noi
suntem preveniti ca orice vestire fidelS a
evangheliei va trezi impotrivire in ran-durile
celor nemantuiti. Este ceea ce se numeste
ocara crucii. Pentru unii oameni noi suntem
mireasma mortii.
3:1-3 Ezechiel a mancat sulul, cum i s-a
poruncit. Un profet ulterior lui, „Ioan
Dezvaluitorul," avea sa faca acelasi lucru
(Apo. 10:8-10). Orice profet sau predicator
trebuie sa interiorizeze mesajul, facandu-1 o
parte integrants a vietii sale (cf. 3:10).
3. Caracterul poporului - neritfinat $i
itnpietrit (3:4-11)
Apoi Dumnezeu a repetat ca Ezechiel este
trimis la un popor care nu va asculta (luda
este numita aici Israel). Obstacolele
lingvistice pot fi invinse, dupa cum ne spun
misionarii. Dar obstacolul unei inimi
razvratite nu poate fi biruit. Ezechiel tre-buia
sa dea dovada de curaj Tn cuvantarile sale
cStre evreii din tara si cStre cei din
captivitate.
Adevaratii slujitori ai lui Cristos trebuie sa
fie cu mintea ascutita, dar nu si cu inima
Tmpietrita.
4. Rolul profetului - strajer (veghetor)
3:12-21)
3:12-15 Apoi Domnul 1-a dus pe Ezechiel
la captivii de la raul Chebar, unde profetul a
stat cu ei Tn tacere timp de sapte zile. Kyle
Yates descrie situatia lui Ezechiel:
Chemarea lui Ezechiel de a-si parasi caminul
confortabil si de a se duce sa le predice cap-
tivilor de la Tel-Abib a venit ca o Intreniperc
neplacuta. El a simtit mana lui Dumnezeu
asupra sa si a constientizat o chemare divina, o
obligativitate cfireia nu putea sa i se opuna. Cu
toate acestea el a piecat sa-si ia tn primire
aceasta sarcina ingrata sub imperiul unui duh
plin de amaraciune. Din fericire pentru el si
pentru popor el nu a Tnceput sa predice imediat,
ci a stat jos alSturi de acesti oameni necajiti o
sSptamana Tntreaga. Experienta aceasta i-a
daruit o Tntelegere clara a problemelor !or. a
necazurilor prin care treceau si a nevoilor acute
ce-i framantau. Predicatorul care reuseste sa
vadS viafa prin prisma enoriasilor sai va putea
sa le vinS Tn ajutor, asigurandu-ie conducerea
de care au atata trebuinta.9
3:16-21 Ezechiel a fost numit Tn postul de
strajer, avand responsabilitatea de a vesti
Cuvantul lui Dumnezeu si de a-i avertiza pe
oameni cu toata soiemnitatea. Faptul solemn
al vinovatiei de sange ne este predat nu doar
Tn Vechiul Testament (v. 18-20), ci sj Tn
Noul Testament (Fapte 20:26). Oricat de
mare ar fi responsabilitatea solului lui
Dumnezeu, crestinii nu trebuie sa interpreteze
aceasta Tn sensul ca li s-ar cere sa vare
Evanghelia cu forta pe gMul oricarei
persoane ce le iese Tn cale sau sa
marturiseasca Tn absolut orice loc. de pilda
Tn lifturi. In pofida acestei mari
responsabilitSti, Dumnezeu i-a Tnchis gura
lui Ezechiel, el trebuind sa astepte prile-jurile
nimerite harazite de Dumnezeu. La randul
nostru, $i noi trebuie sS fim sensibili la
clilSuzirea Sa in Iucrarea de marturisire.
Uneori trebuie sa tacem. Trist e Tnsa ca cei
mai multi dintre noi tacem cand ar trebui sa
vorbim, marturisindu-L.
II. DESCRIEREA JUDECATH LA CARE
AU FOST SUPUSE IUDA SI
IERUSALIMUL (3:22-24:27)
A. Mijloace vizuale prin care este ilus-
trata judecata viitoare (3:22-5:17)
Judecata, ne spune apostolul Petru, trebuie
sa Tnceapa de la casa lui Dumnezeu (1 Pe.
4:17). §i astfel Dumnezeu Tncepe cu centrul
religiei revelate: templul din Ierusalim.
Ezechiel 949
1. Lui Ezechiel i se porunceste sa nti-
meze cd e mui pond cand ii va spune
Dumnezeu sa vorbeasca (3:22-27)
Mai fntai Ezechiel a iesit in campie
unde a privit slava Domnului. Apoi i s-a
poruncit s8. se duca acasa, unde va fi Iegat
si mut pana cand Dumnezeu ii va dezvalui
ce trebuie s& spuna.
2. Asediul lerusalimului prefigured prin
imaginea cdrdmizii (cap. 4)
4:1-8 Ierusalimul a fost cladit cu pietre
pe o temelie de stand CiSramida (facutii
din lut, aidoma tiglei) este un simbol al
Babilonului (cf. Gen. 11:3, 9). Acum
Ierusalimul a devenit mai rau chiar decat
Babilonul Tn imoralitatea si idolatria sa
(vezi 5:7). Prin urmare, Dumnezeu i-a
poruncit lui Ezechiel sa tnfatiseze asediul
lerusalimului, folosind o tablie din lut (o
tigla) care sa reprezinte cetatea si o farfurie
din fier (sau tigaie) care sa Tnfatiseze zidul
de fier care avea sa taie cetatea, izol&nd-o
de orice ajutor. De aici reiese ca Insusi
Dumnezeu era Cel care asedia Ierusalimul.
Lui Ezechiel i s-a spus sa stea culcat pe
partea stanga timp de trei sute nouazeci de
zile pentru Israel si respectiv pe partea
dreaptli patruzeci de zile pentru Iuda.
Fiecare zi reprezenta un an, dar nici o
explicate nu e m masura sa ofere o solutie
complet satisfacatoare. Septuaginta Tn-
cearca sa rezolve problema facand din
,,390" ,,190", dar aceasta modificare nu-si
gaseste suport In manuscrisul ebraic. O altS
mtrebare careia nu i se da raspuns este daca
Ezechiel realmente a stat culcat pe o parte
si pe alta, zi si noapte, aceste doua perioade
de timp. Multi comentatori sugereaza ca a
stat culcat doar o parte din zi, cat a putut fi
vazut de public, deoarece acesta era un
mijloc vizual de predare.
4:9-17 Aceste versete se refera la
foametea pe care a generat-o asediul, cand
s-a trecut la rationalizarea alimentelor si
apei. La inceput fecalele umane trebuiau
folosite drept combustibil pentru cuptorul'
de copt, desi ulterior s-a trecut la situatia
mai obisnuita a utilizarii gunoiului de vaci.
Capitolul este o descriere plastica a asediu-
lui, cu toate neplacerile, foamea si
intinarea ce 1-au tnsotit - toate fiind con-
secinta pacatului lui Iuda si a indepartarii
sale de Dumnezeu.
3. Soarta poporului prezisa prin recur-
gerea la imagined unei sdbii ascutite
si a pdrului (cap. 5)
5:1-9 In cadrul unei lectii practice,
Ezechiel a aratat ca o treime din cetate avea
sa moara mistuita de foe sau foamete (v. 2).
o treime avea sa cada rapusa de sabie (cuti-
tul) iar ultima treime avea sa fie imprastiata
fn alte tari (comparati v. 2 cu v. 12). O
rama§ita avea sa fie crutata, dar chiar §i unii
din aceasta categorie aveau sa piara ulterior
(v. 3, 4), aceasta fiind probabil o referire ia
cei ce au fost ucisi cand Ismael 1-a asasinat
pe Ghedalia. Aceste nenorociri aveau sa se
abata peste Ierusalim din pricina faptului
c2 oamenii s-au purtat mai rau decat natiu-
nile din jur, in pofida privilegiilor nespus de
mari de care au avut parte.
Cat despre noi, crestinii, noua ne-au
fost incredintate privilegii si mai mari
decat ale evreilor. Domnul sa ne daruiasca
harul de a nu le da o Tntrebuintare gresita,
pentru ca nu cumva sa ne atragem astfel o
judecata vremelnica si pierderea rasplatilor
eterne!
5:10-17 Canibalismul avea sa se prac-
tice pe scara larga (v. 10). Din pricina fap-
tului ca templul a fost intinat, Dumnezeu
nu va avea mila (v. 11-13). Evreii aveau sa
fie dispretuiti printre natiuni, fiind supusi
la acte de violenta si nimicire (v. 14-17).
B. Distrugerea idolatriei $i pastrarea
unei rama$ite a poporului (cap. 6) 6:1-7
„Muntii Israelului" din aceste versete se
refera la idolatrie, Tntrucat altarele idole?
ti (inaltimile) erau construite de obicei in
varful muntilor. Tara avea sa fie pedepsita
din pricina idolatriei sale.
6:8-14 O ramasita avea sa fie crutata;
oamenii acestia aveau sa-si aduca aminte
de Domnul in captivitatea lor, facfLndu-!i-
se sila de ei insi?i pentru uraciunile comise
(v. S-10). Idolatria avea sa fie pedepsita
prin ciuma, razboi si foamete {v. 11-14).
In toate veacurile Dumnezeu Isi
pastreaza o ramasita care II marturiseste
-nu majoritatea morala, ci minoritatea dis-
pretuita.
950 Ezecbiel
C. Iminenta si asprimea invaziei
babiloniene (cap. 7)
7:1-18 A venit vremea judecatii Jui
Dumnezeu si se va sti cu siguranta ca
Domnul este Cel care a lovit (v. 1-13).
Nimeni nu va raspunde chemarii la batalie;
curajul si taria vor pali datorita cumplitei
distrugeri (v. 14-18).
7:19-22 Averile materiale nu vor fi de
nici un folos (v. 19). Intrucat templul
(„frumusetea podoabelor sale") a fost
mtinat cu idoli, acum avea sa fie dat
strainilor - babilonienii, care Tl vor prada si
mtina (v. 20-22).
7:23-27 Toate categoriile sociale aveau
sa fie afectate de pustiire - de la rege,
printi, profeti, preoti si batrani pana la
oamenii de rand. Oamenii de rand ar fi tre-
buit sa fie o marturie pentru Dumnezeu,
dar ei au esuat lamentabil. Singura mar-
turie pe care o pot da ei acum lui
Dumnezeu este prin judecata. Ce gand
solemn! Judecata este completa acum,
cuprinzand toate categoriile de oameni sj
intreaga tara. Orice natiune care respinge
cunostinta lui Dumnezeu Tsi pierde fibra
morala si astfel nu mai dispune de nici un
mijloc de sprijin cand se abat necazurile.
Principiul e valabil §i in cazul persoanelor
individuate.
D. Vedenia groaznicei idolatrii din tem-
plu (cap. 8)
8:1-6 Batranii au fost nevoid sa asiste la
judecata pe care ar fi trebuit sa Tncerce s-o
stavileasca. Cam asa stau lucrurile si in
ziua de astazi. Domnul 1-a transportat pe
Ezechiel din Babilon la Ierusalim... Tn
vedenii. Acolo a vazut cateva exemple
cumplite de idolatrie a poporului. El a
vazut un chip de o abominabila idolatrie...
la intrarea in templu - care a starnit gelozia
Domnului.
8:7-15 AI doilea lucru pe care 1-a vazut
profetul a fost in curtea templului. Batranii
lui Iuda erau adunati acolo, fiecare avand
in mana o cadelnita, mchiniandu-se la
imaginile murdare mfatisate pe pereti de
jurtmprejur.
A treia vedenie a fost la poarta de nord
- unde femeile Tl plangeau pe Tamuz, o
zeitate babiloneana. Se credea ca la
moartea sa se vestejeau legumele.
8:16-18 AI patrulea caz de idolatrie s-a
aflat in curtea interioara a templului, undo
circa douazeci si cinci de barbati, reprezen-
tandu-i pe preoti, se Tnchinau soarelui,
luand parte la practicile desantate asociate
cu acel cult. Referirea la „ramura'L din ver-
setul 17 este greu de descifrat. A-si apropia
ramura de nas insemna probabil dispref la
adresa lui Dumnezeu. E posibil ca aceasta
ramura sa fi fost un simbol obscen de falus.
Adesea se Tntampla ca Iiderii religiosi
nemantuiti sa retina spatiile centrale ale
primelor pagini ale ziarelor prin compona-
mentul lor necrestin si ereziile lor
cumplite; dar Dumnezeu vede si va avea
ultimul cuvant.
E. Indepartarea prezentei lui
Dumnezeu, urmata de distrugerea
inchinatorilor la idoli (cap. 9)
9:1, 2 In capitolul acesta se vad sase
cSlai ce vin dinspre nord {directia din care
aveau sa vina babilonienii) ca sa-i distrugu
pe idolatrii din capitolul precedent. Omul
Tmbracat in haine de in ar putea simboliza
harul.
9:3 Norul de slava (simboful prezentei
lui Dumnezeu) paraseste sfanta sfintelor
din templu, intristat de idolafria poporului.
Norul de slava se deplaseaza Tn pragui
templului unde stralucirea sa umple curtea.
9:4 Acei evrei credinciosi care s-au
opus idolatriei au fost pecetluiti printr-un
semn pe fruntile lor, ca sa nu fie ucisi. Cum
reactionam noi daca unii nu-L urmeaza pe
Domnul? Ne vom uni oare cu ei? Ne vom
lasa influentati de ei? li vom justifica?
Vom fi nepasatori? Acesti credinciosi
-barbati si femei - suspinau si plangeau;
reactia aceasta a demonstrat ce era Tn inima
lor si i-a pazit de judecata.
Semnul de pe frunte a fost ultima litem
din alfabetui ebraic (tau), despre care
rabinii spun ca ar reprezenta compleietea.
Este Tn acelasi timp si prima litera din torn
(legea). Feinberg observa o „remarcabila
asemanare Intre ceea ce se spune aici si la
Apocalipsa 7:1-3."'0 El adauga o paralela
fascinanta din vremurile mult mai apro-
piate de epoca noastra:
Ezechiel 951
Talmacii crestini au vazut aici o aluzie profetica
la semnul crucii. In manuscrisul anterior ultima
litera a alfabetuiui ebraic (taw) avea forma unei
cruci. Desigur Ezechiel nu putea s5 se fi gandit
la simbolismul crestin, dupS cum acest pasaj nu
este o prezicere directa a crucii lui Cristos.
Totusi trebuie subliniat c3 avem: de a face cu o
remarcabila coincidenta.11
9:5-7 Apoi calaii au Tnceput sa-i ucida
pe idolatri, Tncepand cu batrtinii. „Nu va
apropiati de nici unul care poarta sem-
nul," spune Dumnezeu. Nu stim daca erau
constienti de semn, dar credinciosii din
vremea noastrS pGt fi siguri, pe temeiul
Cuvantului, ca sunt la adapost fata de jude-
cata. Ce Tnfricosator poate fi sa nu ai
aceasta asigurare!
9:8-11 Cand Ezechiel a mijlocit pentru
popor, Domnul a spus ca nu va cruta si nu
va avea mill Oamenii spuneau ca Tntrucat
Domnul Dumnezeu i-a parasit si nu a mai
privit la jalnica lor stare, de-acum ei nu-I
mai datorau nici o loialitate. „Domnul nu
vede" suna foarte aproape de un citat con-
temporan!
Judecand dupa aceasta si dupa alte texte
(cf. Noe si area sa, de ex.), se pare ca
Dumnezeu Tntotdeauna u izbaveste pe
credinciosii adevarati Tnainte de a-Si revar-
sa judecata asupra celor nelegiuiti.
F. Vedenia slavei lui Dumnezeu care se
abate asupra Ierusalimului cu jude-
cata (cap. 10)
Capitolul 10 se afla in str&nsa legatura
cu capitolul 1, oferindu-ne informatii su-
plimentare despre carul-tron, despre fap-
turile vii (a caror identitate este dezvaluita
- heruvimi) si despre slava Domnului. Dar
capitolul 1 s-a adresat exilatilor, pe cand
capitolul 10 se adreseaza rebelilor din
Ierusalim.
10:1, 2 Domnul i-a poruncit barbatului
imbracat Tn in sa ia carbunii aprin§i dintre
heruvimi si sa-i imprastie deasupra
Ierusalimului. Aceasta a Tnsemnat judecata
lui Dumnezeu care urma sa fie varsata
peste cetate.
10:3-5 Aceste versete sunt o paranteza,
in care se reia tema stramutarii norului de
slava de la 9:3.
10:6-17 In aceste versete ni se ofera o
descriere detaliata a heruvimilor si a rotilor
carului-tron, despre care tot ce putem spune
este ca e greu de vizualizat. Fata heruvimu-
lui din versetul 14 ar putea fi aceeasi cu fata
boului din 1:10.
10:18,19 in continuare norul de slava se
deplaseaza de la prag la poarta de est a ca-
sei Domnului.
10:20-22 Apoi Ezechiel subliniaza ca he-
ruvimii au fost identici cu faptura vie pe care
a vazut-o linga raul Chebar in capitolul 1.
Vedenia aceasta ne Tnvata sS nu pierdem
niciodata din. vedere simtamantul cutre-
muratoarei puteri, intelepciuni si maiestati
a Dumnezeului nostru.
G. Repudierea sfatului printilor rai
(11:1-13)
11:1-3 Cei douazeci si cinci de barbati
(reprezentand printii) Ti sfatuiau pe oamenii
cetStii ca n-aveau de ce se teme. Si le-au
spus ca pot continua cu proiectele !or
obisnuite de constructii. Ca erau in sigu-
ranta, ca si carnea din ceaunul de tier. Ast-
fel cei douazeci si cinci de barbati au con-
trazis pe fata cuv^tntul Domnului, care a
spus: „Nu este inca timpul poirivit ca sa
zidim..." Dumnezeu daduse ordine prin
Ieremia (ler. 29:4011) pentru construirea de
catre captivi a unor case Tn Babilon.
deoarece lerusalimul avea sa cada. Oa-
menii care fac planuri nelegiuite au Tncer-
cat sa trezeasca sperante false Tn randurile
captivilor prin intermediui unor scrisori. in
pofida focului judecatii lui Dumnezeu,
printii din Ierusalim s-au simtit Tn totala si-
guranta acolo.
In acelasj timp, multi cre^tini nominali
se simt Tn siguranta fata de judecata lui
Dumnezeu, in ciuda pacatului din viata lor,
dar Domnul le va spune: „Niciodata nu
v-am cunoscut."
11:4-12 Lui Ezechiei i s-a spus sa rein-
terpreteze simbolismul lor Tn mod cu totul
diferit! Cetatea Ierusalimului era cazanul
iar oamenii ucisj carnea din el! Ei Tnsisi
aveau sa fie scosi afara din cetate si judecati
la granita cu Israelul (vezi 2 Regi 25:18-21;
ler. 5:24-27).
11:13 Cand Pelatia (probabil liderul
celor douazeci si cinci de barbati) a cazut
952 Ezechiel
mort, dupa cate se pare ca urmare a sfatului
rau pe care 1-a dat, Ezechiel a mijlocit pe
langa Dumnezeu pentru poporul sau.
H. Pastrarea rama^itei, conform faga-
duintei(11:14-21)
11:14,15 Domnul a raspuns, spunandu-i
profetului ce zisesera locuitorii Ierusa-
limului, anume ca exilatii se ratacisera, Tn-
departandu-se de Domnul si ca tara apartinea
celor care ramaneau in Iuda si in Ierusalim.
11:16-21 Dar Domnul Dumnezeu a
promis cS va fi un mic sanctuar pentru exi-
lati si ca fi va strange din nou in tara Is-
raelului, curatata complet de idolatrie si cu o
singura inima gata sa asculte de Domnul.
Yates comenteaza:
Ezechiel merge pe urmele lui Ieremia cand in-
deamna poporul ia o religie spirituals. Fara in-
doiala ceea ce doreste Dumnezeu este o religie
bazata pe inchinare din inima. Inima este insS
atat de stricata incat nu poate fi reparata, drept
care trebuie asigurata o alta inima noua. For-
malismul trebuie lepadat. Noua subliniere a lu-
crurilor spirituale Ti va pune din nou Tn legatura
cu Iahve, care le va transforma gandirea,
Tnchinarea, conduita si loialitatea. Un duh nou
va fi darul lor special din partea Dumnezeului
lorCCf. 18:31; 36:26f).'2
Adevarata nadejde a exilatilor se bazeazS
pe promisiunea Domnului. Promi-siunea unei
inimi integre (una de carne) si a unui duh nou
sunt neconditionate; ele Tnca nu s-au
implinit, urmand sa se implineasca m Noul
Legamant.
Isuse, Tnaintea fetei Tale ne prostemem
-Domnul nostru, viata noastra, nadejdea noas-
tra, tot ce este al nostru! Caci nu avem alt loc
in care sa alergam -Nici un sanctuar, Doamne,
decat in Tine!
-Samuel Medley
I. Stramutarea norului de slava pe Muntele
MaslinUor (11:22-25) La sfarsitul
capitolului, norul de slavS se ridica din cetate
si se deplaseaza pe Muntele Maslinilor, Tn
partea de rSsarit a Ierusalimului. George
Williams comenteaza pe aceasta tema:
S-a retras, dar nu de bunavoie. Tronul sau era
Locul Preasfant, 8:4; apoi s-a retras la pragul
templului, 9:3; apoi deasupra pragului, 10:4:
apoi s-a retras la Poarta de RSsarit, 10:19; si, in
fine, pe muntele din partea de r&sarit a cetatii,
11:23. Astfel Dumnezeul Israelului, in iubirea
Sa ce nu se stinsese inca, §i-a pariisit cetatea si
templul, nemairevenind decat in 43:2 (eveni-
mentplasatin viitor).^
J. Semnele lui Ezechiel privind exilul ce
urma (cap. 12)
1. Bagajulsau (12:1-16)
12:1-12 Lui Ezechiel i s-a poruncit sa se
mute impreuna cu bunurile sale din loc Tn
loc, ca semn al faptului ca evreii aveau sa fie
dusi Tn captivitate. Facand o spartura Tn zid,
noaptea, cu ochii acoperiti, el a prezis ca
Zedechia (printul) va fugi din cetate Tn
amurg (cand nu va putea vedea pamantul).
12:13-16 Dar el va fi prins si dus Tn Ba-
bilon, desi nu Tl va vedea cu ochii sai (v. 13).
Exact asa s-a si Tntamplat. Zedechia a fost
prins pe cand fugea din Ierusalim. La Ribla i-
au fost scosi ochii si apoi a fost dus Tn
Caldeea (2 Regi 25:7). Oamenii aveau sa fie
Tmprastiati printre natiuni, multi dintre ei
murind de sabie, foamete si ciuma.
2. Tremuratul sau (12:17-28)
12:17-20 Dupa ce Ezechiel a mancal si
abaut, tremurand... cu neliniste si groaza. el a
prezentat un fel de avanpremiera a fricii si
nelinistii care aveau sa preceada exilul.
12:21-28 Intre oameni circula proverbul
conform caruia profepile de pierzare lansate
de Dumnezeu nu s-au Tmplinit ni-ciodata.
Dumnezeu le-a dat un alt proverb, anuntand
ca ziua Tmplinirii se apropia si ca orice
profetie (vedenie) se va Tmplini. Cei ce
ziceau ca Tmplinirea era Tnca departe, Tn
viitor, aveau sa vada evenimentul implinin-
du-se Tntr-o singura zi.
Tendinta oamenilor de a desfiinta pro-
fetiile prin explicatii mestesugite sau de a le
aplica la generatiile viitoare persista si in
zilele noastre. Cand Dumnezeu ne vorbestc
noua printr-un mesaj sau printr-o carte, nu
stiu cum se face dar Tndata vom vedea mo-
dul Tn care fratele nostru sau sora noastra
trebuie sa aplice acest mesaj la viata lor,
Ezechiel 953
schimbandu-si purtarea. Este o tendinta tea si
distructiva sa aplicam Cuvantul lui Dum-
nezeu la altii, si nu la propriile noastre vieti.
De asemenea trebuie sa fim cu deosebita
bagare de seama la formulele noastre
stereotipe la care tinem atat de mult, dar care
contrazic Cuvantul lui Dumnezeu sau amana
interventia Sa.
K. Pierzarea profeteselor §i profetilor fal§i
(cap. 13)
13:1-3 Tema pasajului o constituie pro-
fetii falsi (v. 1-16) si profetesele false (v. 17-
23). Primii inventau profetii, nascocite din
inima lor - profetii care ft lasau pe oameni de
izbeliste cand aveau mai mare nevoie de
ajutor. Profetii acestia falsi ros-teau formula:
„Asa vorbeste Domnul," dar m gura lor
aceste cuvinte erau o minciuna, profetiile lor
fiind false.
in vremea noastra avem nevoie de pre-
dicatori care sa nu ne prezinte propriile lor
ganduri si opinii, ci sa primeasca mesaje di-
recte din Cuvantul lui Dumnezeu, Tn ca-
maruta lor tainica.
Denis Lane ne prezinta urmatoarele tra-
saturi ale predicarii in vremea lui Ezechiel:
Predicarea lor nu se ridica niciodata mai presus
de nivelul propriilor lor mind, pretinzand Tn mod
eronat ca ar fi tost cuvantul lui Dumnezeu.
Predicarea lor nu avea nici un efect practic sau
util. Caci oferea un har ieftin sj o pace falsa. Nu
era altceva decat o aprobare a ultimei opinii la
modainlume.14
13:4-7 Liderii religiosi falsi, asemenea
vulpilor in mijlocul daramaturilor, mereu
cauta prada in mijlocul devastarii, satis-
facandu-si propriile nevoi si dorinte. Intr-o
situatia ca aceasta, predicatorul are datoria de
a sta la spartura pentru a mijloci §i a repara
zidul, conducandu-i pe oameni la pocainta si
la o viata sfanta. Acest lucru se realizeaza
prin predicarea Cuvantului lui Dumnezeu.
13:8-16 Ei aveau sa fie distrusi, pentru ca
au predicat pacea, cand nu era pace; pentru ca
au varuit un zid ce era gata sa se prabuseasca
(1-au tencuit cu mortar necalit). Zidul
reprezenta eforturile conducatorilor
de aimpiedica judecata divina. Davidson
explica semnificatia acestei ilustratii:
Aceasta metafora descrie in spirit incisiv
proiectele viitoare In care se vor angaja oamenii
$i flatarile nesincere ale profetiior, con-
simtamSntul dat de acesjtia. Cand un om slab nu
poate sa gaseasca nici un lucru de valoare care
sa provina din el tnsusi, el dobandeste o anumita
dozS de credit (eel putin in ochii sai) din puter-
nicele tncurajari si aprobari pe care le obtine cu
viclesug de la altii, care spun: Excelent! Imi clau
tot acordul, aprob cu entuziasm aceasta actiune.
De fapt, eu insumi mS gandisem s-o propun.
Ceea ce i-a facut pe profeti sS varuiasca zidul
construit de oameni a t'ost, Tn parte, sentimentu!
ca, de la inaltimea pozitiei ocupate de ei, era de
datoria lor sa faca ceva ca sil-si pastreze creditul
de care se bucurau ca lideri, chiar atunci cand nu
mai conduceau, ci se lasau condusj. Si Tn parte
izvora sj din laptul ca, neavandintelepciune pro-
prie, neridicandu-se peste nivelul maselor, T?i
dadeau consimtamantul pentru lot ce faceau
acestea. Fiind ptirtasi cu ele Tn spiritul vre-
murilor, ei consimteau numaidecat la afacerile
!or.'^
Exact a§a procedeaza si liderii religiosi
apostati din vremea noastra - ni§te pereti
varuiti!16
13:17-23 Profetesele practicau vrajito-ria,
cosand perne magice pentru subsuori si
voaluri pentru capetele oamenilor, ca sa-i
prinda Tn magie. Pe unii oameni Ti duceau la
pierzare prin descantecele lor, pe cand pe altii
ti pastrau Tn viata. Dumnezeu avca sa-i
izbaveasca pe ai Sai, distrugandu-le pe aceste
profetese false. Traducerea Living Bible
parafrazeaza versetele 17-19 dupa cum
urmeaza:
Fiu al taranii, ridica-ti glasul si Tmpotri-
va profeteselor care pretind ca Domnul le-
a dat mesajele sale. Spune-le ca Domnul
zice: Vai de aceste l'emei care pierd
sufietele oamenilor, si tineri, si batrani,
legand talismane vrajile la Tncheietura
mainii si Tmbracandu-i cu voaluri magice
si vanzandu-le indulgence. Ele refuza
chiar sa dea o mana de ajutor, daca nu se
aleg cu profit din asta. Pentru cativa
pumni amSrati de orz sau
954 Ezechiel
 o bucata de paine, veti rataci voi
poporul meu de la mine? I-ati dus la
moarte pe cei ce nu trebuiau sa moara!
§i le-ati promis viata celor care nu tre-
buia sa ramana In viata, mintind
poporul meu - si cu cata placere!
L. Amenintarea adresata de Dumnezeu
batranilor idolatri (cap. 14)
14:1-11 Cand unii dintre batranii Is-
raelului, oameni idolatri in inima lor, 1-au
vizitat pe Ezechiel ca sa primeasca sfaturi
din partea Domnului, Domnul a anuntat ca
le va raspunde El Tnsusi idolatrilor, nu prin
intermediul unui profet. Daca un profet
le-ar fi raspuns idolatrilor, el ar fi fost
inselat si astfel ar fi fost pedepsit la un loc
cu solicitantii de sfaturi.
14:12-20 Chiar daca trei oameni nepri-
haniti, precum Noe, Daniel si Iov s-ar afla
in tara, Dumnezeu nu i-ar asculta, ci ar
trimite foamete, fiare salbatice, sabia si ciu-
ma asupra larii. Daniel traia in vremea
aceasta cand scrie Ezechiel, la curtea lui
Nebucadnetar, si totusi iata ca Dumnezeu il
trece in randul oameniior neprihaniti din
vechime! Nu este adevarat ca nu mai sunt
printre noi eroi si eroine ale credintei ca cei
din vechime. Nu vrei sa fii unul dintre
acesti eroi?
14:21-23 Daca El va judeca aspru orice
tara, cu cat mai mult va judeca Ierusalimul,
unde se afla templul Sau! Dar o ramasita
avea sa fie lasata ca sa manuriseasca faptul
ca Domnul a fost Intru totul Tndreptatit sS
procedeze cum a procedal.
Vinovatia lui luda era prea mare pentru
a mai putea fi iertata, chiar prin mijlocirea
lui Noe, Daniel si Iov. Dar cu societatea
noastra de astazi, cu infractiunile sale,
crimele, violenta, avorturiie, imoralitatea,
idolatria, drogurile si umanismul sau secu-
lar cum stam?
M. Parabola vitei de vie neroditoare
(cap. 15)
O vita de vie este buna doar daca aduce
rod, caci nu e de nici un folos pentru con-
fectionarea de mobila, ba nici macar un cui
intr-un cuier nu poate fi facut din ea. lar
daca a fost carbonizata de un incendiu, eslc
cu atat mai nefolositoare. Intr-o privinta,
vita de vie este chiar poporul Ierusalimului
(v. 6). tntrucat nu I-au adus lui Dumnezeu
rod, locuitorii Ierusalimului an fost car-
bonizati de incendiul invaziei babiloniene.
Dar intr-un sens mai cuprinzator, vita
reprezinta intreaga natiune. Israelul si luda
(v. 4). Capatul de nord ai vitei a fost car-
bonizat de asirieni. Capatul de sud a fost
carbonizat de egipteni. Iar acuin mijlocul
vitei (Ierusalim) avea sa fie carbonizat de
catre babilonicni (vezi 2 Re. 25:9). A!
doilea foe din versetul 7 Tnfatiseaza capti-
vitatea celor care au reusit sa fuga. Dum-
nezeu a hotarat ca tara sa fie pustiita (v. 8).
Ca credinciosi avem parte de privilegii
foarte mari, dar si de responsabilitatea de a
produce rod pentru slava lui Dumnezeu.
Daca nu-L slavim cu viata noastra, exis-
tenta noastra' este zadarnica si inutila. Este
ca vita fara rod si astfel si marturia noastra
va fi distrusa (cf. loan 15:6). Ca ramuri in
Cristos, Vila Adevarata, principala noastra
functie este de a rodi pentru Dumnezeu.
Asta inseamna in principal dezvoltarea ca-
racterului crestin, as a cum se oglindeste
acesta in roada Duhului.
N. Parabola casatoriei Ierusalimului
(cap. 16)
16:1-7 Aici Domnul urmareste firul is-
toriei Ierusalimului. tipul poporului. Acesta
a Tncepul ca o copila gasita, nespalata si
nedori.ta. Domnul s-a indurat de ea, Tngri-
jind-o cu tandrete. pana cSnd a crescut. s-a
maturizat si a devenit foarte frumoasa.
16:8-22 Cand a ajuns fecioara gala de
marital, lehova (NKJV: Domnul) S-a lo-
godit cu ea, a purificat-o Tn vederea casato-
riei, a eoplesit-o cu toate bunatatile si a im-
podobit-o. Dar pentru ca s-a increzut Tn pro-
pria ei frumusete, s-a indepartat de El.
alipindu-se de idoli, devenind o curva...
pentru toti trecatorii.
16:23-34 In loc sa se increada Tn Dom-
nul, ea a facut prostitutie printre Neamuri
cum ar fi egiptenii, asirienii si negutatorii
din Caldeea. Dup;1 cum s-a exprimat cine-
va: „A fost mai pagana decat paganii." S-a
deosebit de prostituatele obisnuite, in sen-
sul ca ea a fost cea care i-a platit pe altii ca
sa pacStuiasca cu ea! Cine ar fi Tn stare sa
faca una ca asta? Plateste oare o prostituata
Ezechiel 955
pe un om? Adica sa dea ea din rnana toatc
lucrurile ei de pret? Si totusi multi din cei ce
spun ca merg pe urmele Domnului re-nunta la
nespus de maretele lor rasplati si mostenirea
incomensurabil de mare ce-i as, teapta in cer,
pentru gunoaiele de aici jos, cheltuindu-si
banii si. timpul pe placerile lumesti, in loc sa-
si adune comori in cer. Ei fac compromisuri
cu lumea si-si pierd ras-platile §i
binecuvantarile lor ceresti. Acesta este
adulterul spiritual si oricine se lasa prins de el
va plati un pret nespus de mare.
16:35-43 Judecata ce s-a abatut asupra ei
pentru murdaria ei a constat in faptul ca a fost
nimicita de neamurile pagane pe care ea Ie-a
ademenit ca ibovnici ai ei, ca oa-meni platiti
de ea pentru ca sa pacatuiasca cu ei. Cei care
se indeparteaza de Dum-nezeu, purtandu-se
ca un iubit infidel, facand compromisuri cu
lumea, vor fi nimi-citi de lumea cu care au
tinut cu orice chip sa se Tmprieteneasca! Este
un avertisment cat se poate de solemn ce ne
este adresat (cf. lac. 4:4-10).
16:44-52 Uraciunile savarsite de Ieru-
salim (Iuda) au fost mult mai grave decat cele
comise de predecesorii sai pagani, hi-titii,
amoritii, Samaria sau Sodoma. Perver-siunea
sexuala n-a fost decat unul dintre pa-catele
Sodomei. Faradelegea Sodomei a constat si
din abundenta de aiimente si belsugul de timp
liber de care a dispus. Este, iarasi, o descriere
cat se poate de fi-dela a epocii moderne a
crestinatatii! Fein-berg comenteaza:
Observati cum mandria este scoasa in evidenta ca
fund pacatul de baza al Sodomei, aflat la radaci-
na relelor, de aici trfigandu-se toate uraciunile ei.
Dumnezeu a binecuvantat-o din plin cu mare
belsug depaine (Gen. 13:10), dar ea a monopo-
lizat aceste binecuvantari pentru ea msasi, ca sa-
§i poata satisface placerile si sa se poaia iafai in
huzur. Asigurandu-^i propriile nevoi, ea a uitat de
nevoile altora; n-a fost patrunsa de o constiinta so-
cial! Apoi a comis uraciunile si enormitatile de
care se Ieaga pe veci numele ei. Dumnezeu a lu-
at-o apoi, printr-o naprasnica lovitu'ra finala cand
a vazut-o (Gen. 18:21).'7
16:53-58 In harul Sau, Dumnezeu va
restaura Sodoma, Samaria si lerusalimul la
o data viitoare. Versetu! 53 descrie restau-
rarea cetatilor, dar nicidecum nu sugereaza o
viitoare salvare a celor rai care au murk Tn
aceste cetati.
16:59-63 El va incheia un legamanl
vesnic cu poporul Sau, iar Iuda se va rusina
pentru ca L-a parasil si uitat pe Domnul.
alipindu-se de idoli. Acesta este legamamul
neconditionat de binecuvantare pe care l-a
incheiat Domnul cu palriarhii ce se va im-
plini in viitor.
John Newton a avut dreptate cand a scris
ca gloriile stralucite ale harului lui Dumnezeu
de sus intrec in stralucire celelalte minunatii
ale Sale.
O. Parabola celor doi vulturi (cap. 17)
17:1-6 Domnul i-a spus lui Ezechiel sa-i
spunS casei lui Israel o ghicitoare. Un vul-tur
mare... cu aripile intinse... a venit Tn Liban si
a luat ramura cea mai de sus a unui cedru. A
rupt mladita cea mai inalia a lui, a dus-o mtr-
o tara straina. De asemenea a dus samanta
tarii si a sadil-o Tntr-un sol fertil. Acolo ea a
crescut, devenind un butuc dc vita intinsa.
17:7-10 Apoi vita a inceput sa creasca.
intinzandu-se spre un alt vultur mare, dar nu
i-a mai mers bine.
17:11-21 Domnul Insusi este eel cc
talmacesteTnielesul acestei alegorii. Primul
vultur a fost Nebucadnetar, regele Babi-
lonului (v. 12). Acesta l-a dus pe Ieho-iachin,
regele lui Iuda („ramura cea mai de sus") de
la lerusalim (Liban) in Babilon (tara
traficuiui) si in Babilon (cetatea
negutatorilor). De asemenca l-a dus pe
Zedechia, vlastarul de neam Tmparatesc. si l-
a instaurat ca rege vasal al sau Tn Iuda (v.
13). Un timp Zedechia, vita nu prea Tnalta. a
Tnflorit in patria sa, dar mai larziu a apelai la
regele Egiptului (un alt vultur mare), cerand
sa-1 izbaveasca de Babilon. Cand Zedechia a
calcat iegamantul cu Nebucadnetar (2 Cron.
36:13), asta a echivalat cu calcarea
legamantului cu Dumnezeu (v. 19). In
consecinta, Zedechia avea sa Fie si el dus Tn
Babilon, murind acolo; Faraonul Hofranu mai
puteasa-1 ajute (v. 16-21).
17:22-24 In aceste treisprezece versele
este promisa venirea lui Mesia (..mladita
frageda"); El avea sa descinda din casa lui
956 Ezechiel
David. Avea sa fie un pom roditor si sa aduca
siguranta poporului (v. 23). Dum-nezeul
nadejdii nu-i lasa fara nadejde, ci le
Tndreapta ochii spre Mesia. $i noi trebuie sa
avem in vedere viitorul §i sa ne mangaiem
unii pe altii cu aceste adevaruri. Carl F. Keil
dezvolta ideea:
Cedrul,... Inaltatidu-se deasupra celorlalti arbori,
este casa regala a lui David, iar mladi|a frageda
pe care o rupe lehova si o sadeste nu este Tm-
paratia sau suveranitatea mesianica... ci Mesia
Insusi.... Muntele Tnalt, descris in versetul 23
drept muntele inalt al Israelului, este Sionul,
privit ca scaun si centra al imparatiei lui Dum-
nezeu, care urmeaza sa fie fnaltat de catre Mesia
mai presus de toti muntii pamantului (Isa. ii. 2,
etc.). Mladita sadita de Domnul va creste, de-
venind un cedru slavit, sub care toate pasarile Tsi
vor gasi adapost. Mesia devine un cedru fn !m-
par&tia Tntemeiata de El, tn care toti locuitorii
pamantului isi vor gasi at&t hrana (din roadele
pomului), cat si ocrotirea (la umbra sa).IS
Problemele cu care se confrunta lumea nu
pot fi rezolvate prin mijloace politice, care
esueaza intotdeauna. Numai Tntoar-cerea lui
Cristos ofera vreo speranta acestei lumi
drogate de pacat.
P. Repudierea parabolei strugurilor acri
(cap. 18)
18:1-4 Locuitorii regatului Iuda aveau un
proverb care dadea vina pacatelor lor pe
esecul stramosilor lor:
„Parintii au mancat agurida si co-piilor
li s-au strepezit dintii."
Dumnezeu rastoarna proverbul, spu-nand
ca persoanele individuale sunt res-ponsabile
pentru propriile lor pacate.
18:5-24 Apoi El le da cateva exemple cu
principiife la care recurge El m judecata:
1. Un om care se feresje de p&cat §i trSieste
o viata neprihanita va trai negresit (v. 5-
9).
2. Fiul rau al unui om neprihanit va muri
negresit (v. 10-13). Evreii din timpul
captivitatii precum §i cei din timpul
Domnului Isus se laudau ca ii au pe
Avraam de tata (Luca 3:8; loan 8:39).
Dumnezeu scoate Tnsa In evidenta fap-tul
ca nu va fi de nici un folos sa aiba un tata
neprihanit, daca viata lor este rea. §i noi
avem tendinta de a ne bizui pe
spiritualitatea altora. Dar viata nepri-
hanita si sflnta a parintilor nostri si a
liderilor evlavio^i trebuie sa devina o
realitate Tn propria noastra viata.
3. Fiul neprihanit al unui om rau va tr5i
negres.it (v. 14-17), dar tatal rau... va muri
pentru nelegiuirile sale (v. 18).
3. Un om rau care se pocaieste si se lasa de
pacatele sale va trai (v. 21-23).
3. Un om neprihanit care se indeparteaza de
neprihanirea sa si comite farade-lege...
vamuri (v. 24).
Nu exista nici o contradictie Tntre versetul
20 §i Exod 20:5. E drept ca. asa cum ni se
arata in Exod, copiii sunt Tn general im-
plicati Tn consecintele faptelor rele ale
parintilor lor. Drept e si faptui ca, asa cum ni
se arata aici, fiecare este raspunzator pentru
actiunile sale.
In versetul 20, pedeapsa este vremel-nica,
nu eterna. Este moartea fizica din pri-cina
pacatului savarsit acum. Principiile afirmate
Tn versetele 5-24 nu au de a face cu viata ve?
nica; altminteri am fi nevoid sa conchidem ca
mantuirea se capata prin fapte (v. 5-9) §i ca
omul neprihanit ar putea, pana la urma, sa se
piarda - doua doctrine clar dezmintite de
Domnul nostru Tn Noui Testament (de ex.,
Ef. 2:8, 9: loan 10:28).
18:25-32 Oamenii au continual sa-L
acuze pe Dumnezeu ca ar fi nedrept, dar El
arata ca nu este nici o nedreptate la mijloc
pentru ca pana §i un om rau poate ti mantu-it
daca se lasa de pacatele sale si negresit as-ta
doreste Domnul sa faca ei.
Cand Dumnezeu iarta, EI §i uita (v. 22).
Asta nu presupune o memorie defectuoasa
din partea Sa, ci perfecta Tmplinire a drep-
tatii Sale prin lucrarea de ispasire a lui
Cristos. Pentru credincios dosarul este Tn-
chis.
Q. Lamentatia pentru ultimii regi ai lui
Iuda (cap. 19)
19:1-9 Avem aici o lamenlatie pentru
ultimii regi ai lui Iuda. Nu toti sunt de acord
cu privire la identitatea regilor, dar proba-
Ezechiel 957
bil ca este vorba de: Iehoahaz, lehoiachin si
Zedechia. Iuda este leoaica. Celelalte na-
tiuni sunt leii iar dreg&torii lor sunt puii de
leu (v. 2). Puiul care a devenit un leu tanar
(v. 3) este, probabil, Iehoahaz, care a fost
capturat si dus in Egipt (v. 4). Celalalt pui
(v. 5) ar putea fi lehoiachin. Iuda nu s-a
deosebit de celelalte natiuni, o leoaica intre
legi. Liderii natiunilor sunt fiorosi si
egoisti, „dar intre voi sa nu fie asa." Dom-
nul a§teapta de la copiii Sai sa fie diferiti. In
caz contrar, ei isi vor atrage judecata Sa.
19:10-14 „Mama ta" (v. 10) este Iuda
sau Ierusalim, o vita roditoare si incarcata
de mladite. CSndva ea avusese regi puter-
nici („ramurile tari"), dar acum era gata de
a fi nimicita de Babilon („vantul de
rasarit"), locuitorii sai fiind dusi in captivi-
tate („pustia", v. 11-13). Zedechia, focul
din versetul 14, este considerat un uzurpa-
tor si ruinarea poporului sau.
Israel dorise sS aiba un rege ca celelalte
natiuni. Aici Ezechiel trage cortina peste ul-
timul act din cadrul monarhiei lor. Dum-
nezeu doreste ca ai Sai sa fie diferiti de
lume, sa fie un popor sfSnt pentru El Insusi,
si sa-L recunoasca pe El ca Rege.
R. Indreptatirea relatiilor lui
Dumnezeu cu Israel (20:1-32)
1. Idolatria in Egipt (20:1-9)
Cand batranii au venit la Ezechiel sa
intrebe pe Domnul, El a refuzat sa Se lase
intrebat de ei. Mai degraba, El le-a aratat
de cate ori s-au razvratit impotriva Sa.
Batranii acestia au fost conservatori si
drept-credinciosi, caci iata, au intrebat pe
Domnul, dar inimile lor erau departe de El.
Idolii ne impiedica sa primim riispunsurile
lui Dumnezeu la intrebarile noastre. Cand
Dumnezeu enumera piicatele noastre si ne
arata harul Sau, conducandu-ne la po-
cainta, multi dintre noi ne plictisim, spu-
nand: „Am tot auzit despre asta. Mi s-a
spus de atatea ori" sau „Biblia e plina de
interdictii" sau „Oare nu se gaseste altceva
in ea decit judecata?" §i astfel, in loc sa re-
actionam cum se cuvine fata de Cuvantul
lui Dumnezeu, suntem in pericol de a
ramane in aceastS stare de „caldicel."
In pofida idolatriei de care au dat dova-
da in lara Egiptului (v. 4-8a), Dumnezeu
nu i-a pedepsit, pentru ca Neamurile sa nu
poata sa-si bata joe (v. 8b-9).
2. Profanarea sabatelor lui Dumnezeu
(20:10-17)
Israel a profanat Sabatele lui
Dumnezeu in pustiu (v. 10-13b). Din nou
Domnul $i-a retinut mania si nu i-a nimi-
cit, pentru ca pag^nii sa nu rada de ei (v.
13b-17).
3. Razvrdtirea din pustiu (20:18-26)
R5zvratirea copiilor generatiei initiale
pe cand umblau prin pustiu este rememo-
rata aici (v. 18-21a); din nou Dumnezeu
$i-a retinut mania pe care urma s-o
dezlantuie impotriva lor (v. 2lb-26).
4. Idolatria (20:27-32)
Groaznica lor idolatrie din tara promi-
siunii a cuprins, printre allele, si trecerea
fiilor lor prin foe, adica aducerea lor ca
jertfa umana pentru idoli.
5. Promisiunea lui Dumnezeu privitoare
la o viitoare restaurare (20:33-44)
20:33-38 In pofida eforturilor lor,
Dumnezeu nu-i va lasa niciodata sa devina
in perpetuitate ca Neamurile, care slujesc
lemnul si piatra (v. 32). El Ti va strange
dintre popoarele captivitatii, Ti va aduce la
judecata inaintea Sa, li va primi pe cei
neprihaniti (v. 37) §i-i va epura pe cei
razvratiti din mijlocul lor (v. 38).
20:39-44 Cand natiunea va fi readusS si
restauratS in tara Israelului, evreii nu se vor
mai inchina la idoli, ci se vor Tnchina
Domnului in sfintenie (v. 39-44).
Indemnul apostolului loan este actual
pentru toate timpurile: „Copilasilor, pa-
ziti-vade idoli."
T. Imagini ale iminentei invazii
(20:45-21:32)
1. Semnul incendiului din pddure
(20:45-49)
Versetul 45 marcheaza inceputui capi-
tolului 21 in Biblia ebraica, acesta fiind un
punct mult mai logic pentru inceputui unei
958 Ezechiel
noi sectiuni, asa cum reiese ?i din schita
noastra. In versetele 45-49, avem o pro-fetie
impotriva sudului (Tn ebraica: Neghev, tinut
ce facea parte din teritoriul lui Iuda); acest
tinut va fi distrus de un incendiu forestier
(invazia babiloneana).
2. Semnul sabiei scoase din teacd
(21:1-17)
21:1-7 Dumnezeu Isi exprima hotararea
de a pustii Iuda si lerusalimul cu sabia Sa
ascutita. Suspinele lui Ezechiel au avut rolul
de a-i avertiza pe oameni cu privire la
Tnfrico?ata judecata a lui Dumnezeu ce avea
sa se abata peste ei.
21:8-17 Sabia Babilonului se pregateste
de macel (v. 8-13), urmand ca ea sa
potoleasca mania lui Iehova (v. 14-17).
Versetele 10c si 13 sunt deosebit de difi-cile.
Gandul care s-ar putea desprinde din ele ar
putea fi urmatorul: Nu era timpul ca Iuda sa
se veseleasca. Cu alte cuvinte, ei au dispretuit
toate celelalte arme avand me-nirea sa-i
smereasca, despre care editia NKJV spune ca
erau facute din lemn. Acum ei urmau sa aiba
parte de o sabie facuta din otel, existand
posibilitatea ca sceptrul dispretuitor, adica
Iuda, sa-isi Tnceteze existenta.
3. Semnul bifurcarii drumului (21:18-32)
21:18-24 !n continuare, regele Babi-
lonului este Tnfatisat marsaluind spre tara
Israelului. El ajunge la o bifurcatie pe sosea,
un drum ducand la Ierusalim iar celalalt la
Raba (capitala Amonului). Care dintre cetati
o va ataca el mai intai? Pentru a gasi
raspunsul el recurge la trei metode: (1) El
marcheaza cSte o sageata pentru Ierusalim si
pentru Raba; (2) se consulta cu zeii sai; (3)
cerceteaza ficatul unui animal sacrificat.
Decizia la care ajunge este: Ataca
lerusalimul mai Intdi!
21:25-27 Zedechia este printul inti-nat...
a carui nelegiuire este la culme din versetul
25. El este rasturnat de pe tronul sau, el fiind
ultimul domnitor peste poporul lui Dumnezeu
pana cSnd va veni Mesia, care are dreptul sa
domneasca. Matthew Henry face in aceasta
privinta urmatoarele comentarii:
Nu voi- mai fi regi ai casei lui David dupa
Zedechia pSna la venirea lui Cristos, caruia ti
apartine de drept "imparatia, Ei eel din semintia
lui David prin care urma sa-si gaseasca faga-
duin|a deplina ei implinire, El despre care
Domnu! spune: Lui li voi da imparatia. El va
domni pe tronul tatalui Sau David, Luca i.32....
Si. av§nd acest drept, El va dobandi, la timpul
potrivit, ?i stapanirea in adevaratul sens al
cuvantului: I-o voi da Lui: si se va produce o
rasturnare a tuturor lucrurilor. dreptul Sau neti-
ind Tn nici un fel Tngradit. De asemenea. vor fi
rasturnati cei ce 1 se opun $i-I stau in cale,
Daniel ii.45: 1 Cor. xv.25. Lucrurile acestea
sunt mentionate aici pentru mangaierea celor
care se temeau ca iagaduinta facuta lui David
nu se va mai tmplini niciodata. .,Ba nu," spune
Dumnezeu, „fagaduinta aceea este sigura, caci
imparatia lui Mesia va dainui pe veci.1'19
21:28-32 in continuare regele Babilonului
u va ataca pe amoniti, care vor fi nimiciti cu
desavarsire.
Istoria si evenimentele actuale sunt pline
de cazuri Tn care vedem cum Dumnezeu
rastoarna guverne umane, pana cand va veni
Cristos, Cel care are dreptul de a domni.
U. Trei oracole despre intinarea
Ierusalimului (cap. 22)
22:1-12 Aici ni se prezinta un catalog al
pacatelor Ierusalimului - varsari de sange (v.
9) (Tn context, fiind probabii o referire la
jertfele umane) si idolatrie (v. 3, 4); ucideri
(v. 6); dispret fata de parinti. asuprirea
strainilor, orfaniior si vaduvelor (v. 7);
profanarea templului si calcarea Sabatelor
(v. 8); imoralitate (v. 10); adulter, incest (v.
II); mituire, camata, extor-care si nepSsare
fata de Domnul Dumnezeu (v. 12).
22:13-22 Din pricina acestor plicate de
castig necinstit si varsari de sange ei vor fi
risipiti printre natiuni (v. 13-16). lerusalimul
va fi ca un cuptor al topitoru-lui, Tn care
oamenii, ca zgura fara valoare, vor fi topiti
(v. 17-22).
22:23,24 Domnul Ti spune lui Ezechiel sa
Tn^tiinteze cetatea ca se afla Tntr-o stare
jalnica. Taylor explica ce inseamna acest
lucru pentru cetate:
Ezechiel 959
Tara este descrisa in cadrul acestui oracol ca
fund privata de binecuvantarile ploii. Cei mai
mul|i comentatori prefer! sa se ia dupa textul
Septuagintei tn privinta versetului 24, unde ter-
menul „necuratita" este tradus prin „ne-
plouata": si astfel „tara va fi farS ploi."20
22:25-31 Toate categoriile sociale s-au
facut vinovate Tnaintea Domnului - drega-
torii (v. 25) [termenul profetii din KJV si
NKJY este tradus Tn Septuaginta prin
„printii"];21 preotii (v. 26); magistrate (v.
27); profetii (v. 28); oamenii (v. 29). Nu
s-a gasit nici un om drept, nici un reforma-
tor, nici un mijlocitor care sa stea pentru
Dumnezeu (v. 30, 31).
Dumnezeu nu vrea sa vada la noi
metode noi, programe noi, ci Tntotdeauna
cautS sa gaseasca pe cineva care sa stea la
spartura. O singura persoana poare avea
rolul hotarStor.
V. Parabola celor doua surori prostitu-
ate (cap. 23)
1. Ohola (23:1-10)
23:1-4 Avem aici parabola celor
doua surori prostituate: Ohola, cea mai
mare, si Oholiba, sora ei. Ohola a fost
Samaria iar Oholiba a fost Ierusalimul.
23:5-10 Ohola inseamna [ea are]
propriul ei cart. Samaria Tsi infiintase sis-
temul propriu de Tnchinare, stabilindu-se
ca centru al acestei inchinari. Dar templul
lui Dumnezeu se afla la Ierusaiim. 22 Ohola
s-a prostituat fata de calaretii aratosj si
fainici ai Asiriei; prin urmare, ea a fost
abandonata de Dumnezeu si lasata in voia
amantilor ei, care au dezgolit-o sj au ucis-o
cu sabia.
2. Oholiba (23:11-21)
Oholiba (cortul meu este in ea) a mers
chiar mai departe in prostitutia ei idolatra
si imoralitatea ei. Mai Tntai, i-a poftit pe
asirieni, exact asa cum facuse si Israelul (v.
12, 13). Apoi i s-au scurs ochii dupa
chipurile oamenilor din Babilon, pictate cu
maiestrie pe zidurile cetatii. 1,-a poftit si le-
a trimis soli, invitandu-i in tara sa (2 Regi
16:7). Aducandu-si aminte de pacatele ei
din tinerete, comise in tara Egiptului, i-a
si-a Tnmultit prostitutia, daruindu-se ba-
bilonienilor si savarsind acte cumplite de
imoralitate.
3. Invazia babilonienilor (23:22-35)
Prin urmare, Dumnezeu avea s-o dis-
truga pe Oholiba chiar prin mana amantilor
s3i babilonieni. Acei tineri chipesi pe care
i-a poftit ea o vor trata cu ura. Ea a Tncer-
cat sa gaseasca satisfactie Tn lumea
simturilor si a poftelor trupului, despartita
de Dumnezeu. Acum pacatele ei trebuie sa
fie judecate. Versetele 33 si 34 descriu
simptomele deprimarii si disperarii, de
care ne lovim la tot pasul Tn zilele noasire.
Numai daca bem din apa vie a lui
Dumnezeu suntem asigurati ca nu vom
mai Tnseta niciodata!
4. Judecarea celor doua surori: Ohola si
Oholiba (23:36-49)
Ambele surori s-au facut vinovate de
acelea?i pacate: adulter (literal $i spiritu-
al), ucidere, aducerea de jertfe omene§ti (v.
37); profanarea templului, calcarea sabatu-
lui (v. 38); imixtiunea idolatriei Tn
Tnchinarea la Dumnezeu (v. 39); comiterea
adulterului spiritual cu natiunile straine (v.
40-44). Oamenii neprihaniti (natiunile
alese de Dumnezeu) aveau sa le plateasca
surorilor acestora pentru desfraul lor,
aducand peste ele binemeritata distrueere
(v. 45-49).
Religia lui Iuda era marcata de sin-
cretism, adica Tn Tnchinarea la Iehova
patrunsesera si elemente de idolatrie si
paganism. 0 mare parte a crestinismului
din zilele noastre combina, din piScate, ele-
mente biblice cu iudaism, paganism, religii
orientale, umanism si psihologie.
W. Parabola cazanului ce fierbe (24:1-14)
In ziua Tn care a Tnceput asediul
lenisalimului Bzechiel a relatat parabola
cazanului care fierbe. Cazanul era Ieru-
salimul; bucatile de carne erau locuitorii
sai. Cazanul era gata sa dea in clocot, fiind
plin de scursuri (sau rugina) - adica de des-
frau §i idolatrie. Abia dupa ce cazanul va fi
fost golit de tot, urma sa fie ars si curatit cu
desavar^ire de zgura. A?a !§i va curati
Domnul poporul Sau de idolatrie!
960 Ezechiel
X. Semnul raortii sotiei lui Ezechiel
(24:15-27)
24:15-18 Ezechiel a fost Tn§tiintat ca
„dorinta ochilor sai", adica sotia sa, va
muri. Ea a murit in seara acelei zile si, con-
trar asteptarilor, lui Ezechiel i s-a spus sa
n-o jeleasca.
24:19-24 Cand oamenii au Intrebat care
sa fie semnificatia acestui purtari stranii, el
le-a spus ca atunci ciand dorinta ochilor
lor (adica templul) avea sa fie distrusa iar
fiii si fiicele lor aveau sa fie ucisi, nici ei nu
aveau voie sa jeleasca.
Unul din scopurile profetiilor implinite
este de a le da oamenilor posibilitatea sa
cunoasca cine este Domnul Dumnezeu (v.
24).
24:25-27 Ezechiel a primit tnstiintarea
de a Tnceta sa mai rosteasca profetii catre
luda pana cand un fugar va fi adus vestea
ca cetatea lor a cazut. Evenimentul este
consemnat la 33:21,33. Capitolele interca-
late, 25-32, se adreseaza natiunilor
neevreiesti, nu lui luda.
m. PROFETII IMPOTRIVA A
SAPTE NATIUNI NEEVREIESTI
(cap. 25-32)
in aceste capitole citim despre judecata
lui Dumnezeu asupra a sapte natiuni
pagSne. Aceste natiuni sunt judecate pen-
tru diferse forme de razvratire impotriva
lui Dumnezeu. Ele au avut contacte cu
poporul lui Dumnezeu, au avut cunostinte
despre El, dar n-au vrut sa se Tntoarca la El.
Sa luam aminte la aceste capitole, c&ci
caile lui Dumnezeu Tntotdeauna ne
dezvaluie gandurile Sale, fie sub forma de
judecata, fie in har.
A. Profefie impotriva lui Amon (25:1-7)
Prima natiune peste care este rostita
judecata este Amon. Din pricina faptului
ca amonitii s-au bucurat de prabusirea
lacasului de tnchinaciune al lui Dumnezeu,
Israelul si luda, precum si de captivitatea
babiloneana, ei vor fi distrusi de
babilonieni (oamenii din rasarit). Raba
va deveni un grajd de camile iar Amon
un popas pentru turme.
B. Profetie impotriva lui Moab (25:8-11)
A doua natiune este Moab, care lmpre-
una cu Seir avea o atitudine ostila fata de
luda. Tara lui Moab avea s& fie descope-
rita si pradata de babilonieni, avand
aceeasi soarta ca si Amon. Teritoriul ei va
fi vaduvit de cetatile sale iar Moabul va
cunoaste ca Dumnezeu este Domnul.
C. Profetie impotriva lui Edom (25:12-
14)
A treia natiune este Edom. Din pricina
faptului ca s-a razbunat impotriva casei lui
luda, Domnul Dumnezeu a spus ca va
cunoaste si ea razbunarea Sa.
D. Profetie impotriva Filistiei (25:15-17)
Filistenii sunt cea de-a patra natiune.
Ura lor tnversunata si nepotolita impotriva
lui luda va aduce peste ei razbunarea
Domnului.
Dupa cum aceste natiuni vor cunoaste
ca daca se atinge cineva de poporul lui
Dumnezeu se atinge de El, tot asa cei ce se
angreneaza in zilele noastre in prigoane §i
hSrtuieli impotriva crestinilor vor atla
Tntr-o zi ca acesti credinciosi sunt lumina
ochilor lui Dumnezeu. Lucrul acesta este
valabil chiar atunci cand copiii lui
Dumnezeu cad in pacat si sunt judecati
pentru asta. Noi trebuie sa fim atenti sa nu
ne bucuram de caderea nimanui, sa nu
jubilam si sa nu fim stapaniti de ganduri de
razbunare. Mai degraba, ca Ezechiel, tre-
buie sa plangem, sa mijlocim si sa martu-
risim pacatele altor credinciosi si, desigur,
propriile noastre pacate.
E. Profetie impotriva Tirului (26:1-28:19)
1. Distrugerea Tirului (cap. 26)
26:1,2 Al cincilea obiect al judecatii lui
Dumnezeu este cetatea de coasta Tir. Cu
pedepsirea ei se ocupa textul de la 26: i
pana la 28:19. Tirul, acest centru infloritor
al comertului, s-a bucurat cand a auzit ca
rivalul sau lerusalim a cazut, crezand ca
va beneficia de pe urma acestei caderi, pre-
luSnd toate schimburile sale comerciale!
Anterior, lerusalim detinuse controlul
asupra tuturor traseelor comerciale terestre
Ezechiel 961
dar odata cu caderea sa, au crescut schim-
burile comerciale dintre Tir si Egipt pre-cum
si alte tari din sud.
26:3-11 Dumnezeu Se va folosi de multe
natiuni pentru a pedepsi acest oras-stat.
Prezicerile din versetele 4-6 s-au Tmplinil
literal. Mai intai, Nebucadnetar, regele
Babilonului, rege al regilor,23 a marsaluit
impotriva Tirului venind din nord si
atacandu-1 (v. 7-11). Asediul a fost extrem
de lung - din aproximativ 587 T.Cr. pana ?n
574 T.Cr. Feinberg ne prezinta o imagine vie
a asedierii renumitului oras:
Forturile, movila §i pavaza au fost metodele cele
mai uzitate in cazu! asediilor. Pav3za sau testu-
do sau acoperisul de scuturi cum s-a mai numit
aceasta metodii a avut drept rol protejarea de
proiectilele aruncate de pe metereze. Pentru
spargerea zidurilor se foloseau asa-numitii
berbeci. Axele sau sabiiie se foloseau tn chip
simbolic pentru toate armele de lupta. Unii au
considerat prima parte a versetului 10 cu valoare
de hiperbola, dar nu e exclusa implinirea ei lite-
ral a. Din pricina multimii de luptatori de cava-
lerie ai inamicului, praful era atat de mare Tncat
acoperea Tntreaga cetate, Tn acelasi timp facand
sa se clatine zidurile datorita vuietului mare al
calaretilor si carelor de luptS. Fiecare strada tre-
buia cucerita iar locuitorii sSi ucisi cu sabia.
StSlpii de care se vorbeste Tn text au fost de fapt
obeliscuri, Mind probabil identici cu cei men-
tionati de istoricul Herodot despre care acesta
afirma ca se aflau Tn templul lui Heracle din Tir.
Unul era din aur, celalalt din smarald si erau
Tnchinati lui Melkart, zeul lui Tir (cf. 1 Regi
7:15). Acesti stalpi impresionanti aveau sa fie
demolati de invadatori.24
26:12-14 Dar oamenii s-au refugiat
Tmpreuna cu bunurile lor pe o insula din
largul marii, numita de asemenea Tir. Ei au
ramas acolo Tn siguranta timp de 250 de ani.
Apoi Alexandru eel Mare a construit un dig
de legatura cu insula respectiva, prin raderea
de pe fata pamantului a cetatii initiale si
aruncarea daramaturilorin mare. Aceasta
actiune a soldatilor lui Alexandru (332 T.Cr.)
este descrisa Tn acest paragraf. In urma cu o
suta de ani un calator ab&tut prin partea
locului a descris ruinele Tirului m termeni
identici cu cei ai profetiei:
Insula, ca atare, nu depaseste o mila Tn lungime.
Partea proeminenta ce iese in afara istmului este
probabil de circa o patrime de mila Ifitime, cu
teren stancos si denivelat. In prezent este
nelocuita, cu exceptia unor pescari, care o
folosesc ca „loc Tn care sa-si intinda plasele de
pescuit"25
26:15-21 Vestea despre caderea Tirului
avea sa umple de consternare celelalte
natiuni. Toata frumusetea sa, pe care ele au
admirat-o, avea sa fie nimicita. Dar
Dumnezeu Isi va Tntemeia slava vesnica Tn
tara celor vii, ce face parte din aceeasi
Tmparatie careia Ti apartinem si noi.
Tirul nu a fost recladit niciodata - din nou
o Tmplinire a versetului 21. In cartea sa
Science Speaks („$tiin(a vorbeste") Peter
Stone spune ca Tntreaga profetie despre Tir,
Tmpreuna cu toate detaliile, ar avea, conform
legilor probabilitatilor, cam o sansa Tn patru
sute de milioane de a se Tmplini.26
2. Cantarea dejale asupra Tirului (cap. 2 7)
27:1-9 Tirul este asemuit cu o corabie
frumoasS, minunat construita, cu materiale
aduse de prin toata lumea. Tirul nu a fost o
forta militara care sa fi cucerit lumea. Ci
forta Tirului a constat Tn deprinderile
extraordinar de bune de comercianti ale
locuitorilor sai. Tot felul de produse de
comert precum si expertiza au adus un venit
exceptional de mare acestor negus-tori. Se
stie ca toata frumusetea si cunostinta fara
Dumnezeu sunt cu totul desarte. Daca ai
castiga lumea Tntreaga si ti-ai pierde sufletul,
ce ai da Tn schimbul sufletului tau?
27:10-36 Armata Tirului, ce cuprindea
militari din Persia, Lidia si Libia, este
descrisS Tn versetele 10 si 11. Dimensiu-nile
extraordinar de mari ale acestui im-periu
comercial Tntesat de bunuri de lux sunt
prezentate Tn versetele 12-27a. Dar tot acest
imperiu avea sa fie maturat de v&ntul de la
rasarit (babilonienii, v. 26b, 27). Celelalte
natiuni aveau sa fie umplute de consternare la
auzul vestii despre caderea cetatii (v. 28-36).
3. Prdbu$irea prinpdui Tirului (28:1-19)
28:1-10 MSndria, Tntelepciunea si bo-
962 Ezechiel
ga|ia printului Tirului sunt descrise in ver-
setele 1-6, iar apoi ne este prezentata dis-
trugerea pricinuita de babilonieni (v. 7-10).
Fara Tndoiala printul acesta este o prefigu-
rare a lui Anticrist.
28:11-19 In versetul 11 se face trecerea de
la printul Tiruiui la regele Tirului. Acesta
din urma este spiritul care Tl anima pe print.
Regele Tirului este renumit pentru
frumusetea sa, dar mandria sa 1-a dus la
pierzare.
Descrierea regelui Tirului ca pecete a
perfectiunii, plin de intelepciune si
desavar§it in frumusete, avandu-si ori-ginea
in Eden, gradina lui Dumnezeu, fiind acoperit
cu toate pietrele pretioase, ca heruvim uns, si
ca unul care s-a aflat pe muntele sfant al lui
Dumnezeu - ei bine, toate aceste atribute sunt
prea impresio-nante pentru oricare dintre
dregatorii pamanteni, chiar admitand ca ar
putea fi vorba de un limbaj figurat, de licente
poe-tice .si de mijloace stilistice, precum
hiper-bola.
Din aceasta pricina multi cercetStori ai
Bibliei vad in versetele 11-19 o descriere a
Satanei si a caderii sale din cer. Feinberg
explica:
Ezechiel avea, dupa cate se pare, in vedere situ-
atia existenta Tn zilele sale, atentia tuturor fiind
Tndreptata asupra dregatoruiui Tirului, in-
truchiparea mandriei si faradelegii oamenilor.
Dar pe masura ce a cumpanit gandurile sale si
caile acelui monarh, e limpede ca a vazut dincolo
de el forfa motrice si.personalitatea celui ce-i
statea tmpotriva, prin opozitia sa fata de
Dumnezeu. Pe scurt, el a vazut lucrarea si acti-
vitatea lui Satan, pe care regele Tirului tl emula tn
atatea privinte. Amintifi-va de incidentul de la
Matei 16:21-23 unde Petru a fost mustrat de
Domnul nostru Isus. Nu mai fusesera rostite
cuvinte atat de aspre catre nici o afta persoana tn
tot timpul lucrarii lui Cristos pe pamant. Dar
Domnul nu a vrut sa spunii ca Petru tnsusi
devenise tntr-o oarecarc masurii Satana tnsu§i, ci
El a vrut sa arate ca motiva|ia din spatele opozitiei
manifestate de Petru fata de ideea ca Domnul sa
Se duc3 sa" moara pe cruce nu era alta decat cea a
lui Tnsusi Satana, printul demonilor. Aici se pare
ca avem de a face cu o situafie similara tn sensul
ca Ezechiel a avut, probabil, tn vedere un spirit
sau geniu al Tirului comparabil cu puterile
tngeresti si printii din canea Daniel care dirijcaza
de fapt afacerile naliunilor.-7
Daca mandria este atat de periculoasa si
de mortala Tncat poate distruge pana si pe cei
mai puternici si mai Tntelepti. cu cat mai
mult trebuie sa ia seama muritori i
derandcanoi canu cumva saumble des-partiti
de Domnul. Tn neatarnare de El!
F. Profetie impotriva Sidonului (28:20-26)
28:20-23 Al $aselea obiect al judecatii lui
Dumnezeu este Sidonul, orasul de pe coasta
aflat in vecinatatea Tirului- Dumnezeu a
avertizat ca acest oras va fi supus ciu-raii si
sabiei, dar n-a spus ca va fi nimicit pe veci.
Sidon exista si Tn zilele noastre, ca oras din
Liban, desi Tirul despre care vorbeste Biblia
a fost ras cu desavar?ire de pe lata
pamantului (vezi 26 :21).
28:24-26 Versetele acestea prezic
restaurarea Israelului cand Domnul
Dumnezeu Isi va intemeia Tmparatia pe
pamant.
G.Profetie tmpotriva Egipului (cap. 29-32)
A saptea si ultima natiune din aceasta lista
a judecatiior este Egiptul (cap. 29-32).
Acestea par sa fie cele mai necrutatoare
judecati dintre toate. FarS flu-viul Nil Egiptul
ar fi ca mort si ne-am astepta ca locuitorii sai
sa iubeasca viata. Dar nu asa este. Egiptul
este tara mortii. Cartea sa cea mai renumita
este Cartea Mortilor. Monumentele sale cele
mai ren-umite sunt piramidele, care sunt Tn
realitate adevarate morminte. Regii sai au
construit palate mici, dar morminte uria$e si
au fost Tmbalsamati pentru a avea parte de
un timp minunat Tn mormdnt! Inima
egipteanului ramane nepasatoare m fata
mortii, plina de afirmare de sine. Prin urmare.
judecata a trebuit sa se abati si peste Egipt,
care Tn Biblie este o Tntruchipare a lumii, Tn
special a lumii fara Dumnezeu.
/. Amenintare cu caracter general impo-triva
lui Faraon $i a poporului sau (cap. 29)
29:1-12 In versetele 1-5, Faraon este
comparat cu fluviul Nil. Crocodilul acesta
Ezechiel 963
este mSndru, dar miop. Pes/tii sunt
locuitorii Egiptului. Toti urmeazS sa fie
pedepsiti de catre Dumnezeu. Solicitand
ajutor Egiptului. Israel s-a rezemat pe o
trestie franta" (v. 6-9a). Egiptul are parte de
cca mai aspra pedeapsa din pricina faptului
ca era nestatornic si nevrednic de in-
credere. Daca noi, credinciosii, avem acest
defect de caracter, cu ajutorul Domnului
trebuie sa ne schimbam. In fond, cu asta Se
ocupa El: cu schimbarea caracterului.
Din pricina mandriei lui Faraon. tara
Egiptului va fi pustie timp de patruzeci de
ani(v. 9b-12).
29:13-21 Apoi Dumnezeu ii va strange
pe oameni, dar Egiptul nu va mai fi nicio-
data o imparatie mare iar Israelul nu-i va
mai solicita ajutorul (v. 13-16). Ne-
bucadnetar muncise din greu la asediul
Tirului, dar nu primise nici o rasplata pen-
tru asta (din pricina faptului ca locuitorii sai
s-au refugiat pe insula-fortareata impreuna
cu averile lor). Prin uimare, Dumnezeu Ti
va da ca rasplata Egiptul (v. 17-20). In ziua
in care Nebucadnetar a primit Egiptul ca
plata, Dumnezeu a facut in asa fel incat cor-
nul casei lui Israel sa infloreasca. (adica sa
aiba loc un reviriment de putere despre care
nu ga^im nici o mentiune in nici un alt loc)
iar Ezechiel a vestit mesajul lui Dumnezeu
catre popor(v. 21).
2. Lamentafie pentru cdderea Egiptului
(30:1-19)
30:1-12 Egiptul si toti aliatii sai
-Etiopia, Libia sj Lidia - vor cadea rapusi
de sabia babilonienilor (v. 1-9). Nebu-
cadnetar, regele Babilonului, este mentio-
nat aici ca eel care va distruge tara (v. 10-
12).
30:13-19 Cetatile principale ale
Egiptului sunt mentionate aici ca fiind sor-
tile distrugerii impreuna cu idolii si ima*
ginile: Nof (Memfis), Patros (probabil si-
tuat in partea superioara a jumatatii de sud
a Egiptului), Zoan (Tanis), No (Teba), Sin
(Pelusium), Aven (Heliopolis), Pi Beseth
(probabil stravechca cetate Dafne, v. 13-
19). Profetia conform careia nu vor mai fi
printi din tara Egiptului (v. 13) s-a Tmplinit
literalmente. Nici un egiptean pur-sange
din familia regala nu a mai domnit in Egipt
Tncepand din acel moment. Regele Faruk a
apartinul unei dinastii ce a fost iniemeiata
de un albanez de pe la inceputul anilor
1800. Faruk a fost primul membru al
dinastiei care a stiut bine limba araba!
5. Prabu$irea lui Faraon (30:20-31:18)
30:20-26 Aici prabusjrea Egiptului este
vazuta in doua etape. Unui din bratele lui
Faraon a fost frant, in mod figurat, cand el
a fost infrant in cadrul bataliei de la
Carchemis din anul 605 i.Cr. Celalalt a fost
Mnt cSnd babilonienii au invadat Egiptul,
cucerindu-1.
31:1-9 Cu cine s-a asemanat Faraon in
maretia sa? A fost asemenea regelui
Asiriei, un cedru falnic. Regele aceia a
crescut mult, asa incat a ajuns ca nimeni
altul, un arbore urias sub a carui umbra
toate natiunile pamantului s-au adapostit.
31:10-14 Dar din pricina faptului ca
inima lui i s-a umplut de aroganta,
Dumnezeu 1-a dat pe mana babilonienilor.
31:15-18 Asirianul a fost zdrobit si
aruncat in iad (ebr.: $eol), pe cand afte
natiuni au privit cum se desfasoara acest
lucru (v. 15-17). Natiunile s-au mangaiat
(v. 16) in sensul ca au fost satisfacute sa
vada umilirea Asiriei, natiunea care ii
asuprise si-i dispretuise. Faraon este ca
asirianul prin faptul ca, de§i a devenil
mare, sj el va fi aruncat in adSncimile
Gropii(v. 18).
4. Lamentatia pentru Faraon ^i Egipt
(cap. 32)
32:1-16 Faraon s-a crezut un pui de leu,
dar Dumnezeu 1-a considerat un monstru,
pe care avea sa-I prinda in plasa Lui si sa-1
ucidil. Regele Babilonului avea sa reduca
la zero toata faia Egiptului, tara unnand sa
fie pustiita si redusa la tacere. Natiunile au
jelit acest lucru, varsand lacrimi. Domnul
i-a poruncit lui Ezechiel sa rosteasca o
lamentatie pentru Egipt, pentru toata
multimea sa.
Si Domnul Isus a varsat lacrimi pentru
o cetate de ucigasi ce nu a vrut sa-L
primeasca si sa se adaposteasca sub aripile
Sale. Lui Dumnezeu Ii pasa de creaturile
Sale si nu-Si gaseste placerea in judecata
964 Ezechiel
pe care trebuie s-o aduca peste ele. O,
Doamne, daruieste-ne lacrimi de compa-
siune pentru cei pierduti!
32:17-32 in versetele 17-31 avem o
imagine a Seolului (Groapa) unde este
aruncat Egiptul. Acolo se afla si Asiria (v.
22, 23) si Elamul (v. 24, 25), Mesec si
Tubal (v. 26, 27), Edomul {v. 29) si
sidonienii (v. 30). Egiptul fusese o forta
formidabila Tn lume, dar in §eoI ea este
redusa la aceeasj pozitie de umilire si
rusine ca si celelalte natiuni (v. 28, 31, 32).
Cu aceasta se tncheie oracolele lui
Ezechiel Tmpotriva a sapte natiuni (si
orase-state).
IV. RESTAURAREAISRAELULUI $1
PEDEPSIREA DUSMANILOR
SAI (cap. 33-39)
De la capitolul 33 pana la sfarsitul
cartii, Ezechiel se ocupa in principal de
restaurarea Israelului si de rezidirea tem-
plului.
A. Profetul primeste o noua imputerni-
cire ca strajer (cap. 33)
33:1-9 In capitolul acesta Ezechiel este
comparat cu un strajer. Daca Ti va averti-
za pe oameni, facSndu-si datoria in aceasta
privinta, dar ei vor refuza sa ia seama,
atunci vor purta raspunderea pentru pro-
pria lor nimicire. Pe de alta parte, daca nu-
i va avertiza pe oameni si acestia vor pieri,
Dumnezeu va cere sangele lor din mana
strajerului.
Dumnezeu 1-a facut pe Ezechiel raspun-
zator pentru casa lui Israel. Intrebarea se
ridica in cazul fiecarui credincios: Pentru
cine ne va face Dumnezeu raspunzStori?
Caror persoane trebuie sa le dam marturie?
Pe cine sa avertizam? Rudele noastre,
colegii de serviciu, vecinii, prietenii? Este
o raspundere cat se poate de solemna si ne
vom pricinui daune sufletului nostru daca
nu ne-o vom duce la indeplinire cu credin-
ciosie.
33:10-20 Oamenii Tntreaba dispera|i:
„Atunci cum sa traim?" O, cat de multi
oameni nu si-au pierdut Tn vremea de acum
orice nadejde, fiind cuprinsi de disperare si
deprimare! Raspunsul Domnului este:
Pocaiti-va! Exista speranta chiar si pentru
eel mai rau pacatos, dar singura nadejde
este Tn Tndepartarea de pacat, iar nu Tn to-
lerarea sa. Oamenii se plangeau ca
Dumnezeu nu S-ar fi purtat drept cu ci. dar
El neaga acest lucru, amintindu-le ca El T!
va ierta pe omul rau care Tsi marturisesie
pacatul si se lasa de el. Tot a§a. El Tl va
pedepsi pe un om drept care se Tntoarce
inapoi la faradelege.
33:21, 22 Gura lui Ezechiel a fost
deschisa, el nemaifiind mut cand un om
care a reusit s& evadeze din Ierusalim a
venit si a anuntat: „Cetatea a fost cap-
turata!" (vezi 24:27).
33:23-29 Dupa cate se pare, versetele
acestea se ret'era la putinii evrei ce au fost
lasati sa locuiasca mai departe Tn tara
Israelului dupa caderea Ierusalimului. Ei
au argumentat ca daca un singur om
-Avraam - a mo^tenit tara, cu cat mai
mare este dreptul unui grup ca al lor s-o
mosteneasca. Dar pe Dumnezeu II inlere-
sa calitatea, nu cantitatea. Chiar Tn acel
timp ei comiteau tot felu! de pacate dc
idolatrie, tara urmand sa fie curalita de
aceste urSciuni, care marturiseau Tmpotri-
va lor. Ei nu erau descendenti adevarati
(spirituali) ai lui Avraam. Marturisirea lor
exterioara, doar cu gura, nu i-a salvat de
judecata, deoarece pe Dumnezeu nu-L
intereseaza doar vorbele rostite de cineva.
ci si viata acelui om (cf. Iacov 2:14).
33:30-33 Oamenilor le placea set
asculte pe Ezechiel vorbindu-le, dar nu
aveau de gand sa puna in apUcare cuvin-
tele sale! Cand profetiile sale aveau sa se
Tmplineasca, ei aveau sa stie ca in mijiocul
lor s-a aflat un profet.
Noi trebuie sa ne apropiem de Cuvantul
lui Dumnezeu cu intentia de a-1 pune Tn
aplicare Tn viata noastra si de a ne verifica
mereu inimile, ca nu cumva sa nu aplicam
ceea ce am auzit. Cel mai bun raspuns la o
predica nu este: „0, ce predica frumoasa a
fost!" ci „Dumnezeu mi-a vorbit, acum tre-
buie neaparat sa fac ceva."
B. Pastorii falsi si pastoral eel bun (cap. 34)
34:1-6 Pastorii (dregStorii) erau intere-
sati doar pentru binele lor, iar nu si pentru
binele oilor (oamenii). Ei domneau cu
Ezechiel 965
asprime iar oile s-au risipit.
Pana in ziua de azi multi conduc&tori
religiosi nu au invatat lectia ca trebuie sa
slujeasca oile pe care le pastoresc. Ei con-
fundS „serviciul" cu un mijloc de castig.
Putem da slava lui Dumnezeu pentru lideri
care slujesc cu evlavie, dandu-se exemple pe
ei insjsj In fata turmei.
Domnul a permis risipirea turmei in
primul rSnd pentru a impiedica provocarea
unor daune si mai mari (v. 10). Yates descrie
situatia foarte bine:
Ni se Tnfatiseaza un tablou sfasietor al predi-
catorilor necredinciosi din vremea lui
Ezechiel. Turma este risipita, neglijatS si
flamSnda, in timp ce pastorii egoisti se l&faie
Tn huzur, benchetuind fara sa le pese de re-
sponsabilitatile ce le revin. Ei au grija sS-si
procure mSncarea lor, hainele lor si toate con-
forturile, dar de altfi nu le pasa nici o clipa1.29
34:7-10 Prin urmare, Dumnezeu este
hotarat sa-§i salveze oile din mana acestor
p&stori falsi. Dar tot timpul El are in vedere
binecuvantarea si astfel va strange oile si va
purta de grija, ocupandu-Se de nevoile
individuale ale persoanelor. Cea mai mare
binecuvantare va consta Tn relajia dintre
Domnul si oile Sale, o partasie intima Tntre
Dumnezeu §i om.
34:11-16 EI va fi Pastorul lor si-i va duce
tn tara lor. domnind peste ei (tn timpul
Mileniului). Evanghelistul D. L. Moody
reliefeaza minunat slujba lui Dumnezeu fata
de oile Sale:
Observati aceasta serie de afirmatii care Tncep
toate cu promisiunea Domnului: „voi face
cutare si cutare lucru":
Pastorul si oile -
v. 11. Le voi cauta cu staruin|a.
v. 12. Le voi izbavi.
v. 13. Le voi scoate afara.
v. 13. Le voi aduna.
v. 13. Le voi aduce Tnauntru.
v. 14. Le voi hrani.
v. 15. Le voi duce la odihna.
v. 16. Le voi lega pe'cele ranite.
v. 16. Le voi Tntari pe cele slabe.
Exists multe oi slabe Tn stana lui Dumnezeu,
dar nici una in pasunea Lui.30
Unii oameni, inclusiv un anumit tip de
predicatori, incearca sa sugereze ca
Dumnezeul Vechiului Testament ar fi o
Zeitate asprS §i neiubitoare, in contrast cu
Dumnezeul prezentat in Noul Testament. 31
John Taylor reuneste minunat revelatiile
despre Dumnezeu ca pastor in Vechiul si
Noul Testament:
Imaginea p&storului care cauta pe eel ratScit din
versetul 12 este o remarcabilS anticipare a pildei
oii pierdute (Luca 15:411), pe care negresit
Domnul nostru §i-a !ntemeiat-o avand ca punct
de plecare acest pasaj din Ezechiel. In el sunt
ilustrate clt se poate de limpede calitStile pline
de duiosie si de iubire ale Dumnezeului Ve-
chiului Testament, dandu-se o lovirurS de
moarte celor care incearcii sa introduca o linie
de demarcate intre Iahve, Dumnezeul Israelu-
lui, §i Dumnezeul §i Tatal Domnului nostru Isus
Cristos. De altfel, acesta nu e singurul pasaj [din
Vechiul Testament] care vorbeste despre pas-
torul plin de dragoste si tandrete (cf. Ps. 78:52f.;
79:13; 80:1; Is. 40:11; 49:9f.; ier. 31:10).-^
34:17-24 Domnul Dumnezeu £si va
salva de asemenea oile Sale adevarate de
pastorii falsi, care sunt plini de egoism si
cruzime. „Robul meu David" din ver-setele
23 si 24 se refera la Domnul Isus, care este
descendent al lui David. Evreul crestin David
Baron explica:
Chiar §i evreii au explicat numele „David" din
aceste pasaje ca o referire la Mesia - marele Fiu
al lui David Tn care ?sj gasesc implinirea toate
promisiunile facute catre casa lui David. Astfel
Kimchi, Tn comentariul sau asupra textului de la
Ezechiel 34:23, spune: „Robul Meu David
-adicS, Mesia care va iesi din samanta sa in
vremea mantuirii": iarTn versetul 24 din
capitolul 37 el face urmatoarea observatie:
„Regele Mesia- numele S5u se va numi David
deoarece El va fi din s3man(a lui David." $i tot
asa pro-cedeazS, praede, toti comentatorii.33
34:25-31 Sunt descrise aici siguranta si
prosperitatea turmei lui Dumnezeu in timpul
viitoarei domnii a lui Cristos. In cadrul unui
legamant de pace (v. 25) vor fi suvoaie de
binecuvantare (v. 26) si o gra-dina renumitS
(v. 29).
Forma ideala de guvernamant este o
966 Ezechiel
monarhie benefica si absoiuta, avandu-L
pe Cristos ca Rege.
C. Pierzarea Edomului (cap. 35)
35:1-7 Muntele Seir este Edom. Acea
tara" este Tnfierata aici de Domnul dirt prici-
na urii nepotolite pe care a avut in perma-
nenta fata de evrei. pentru ca s-a bucurat de
caderea Ierusalimutui, s-a purtat cu cru-
zime fa|a de fugari si pentru ca a complotat
sa puna mana pc tara Israelului. Edomul
dorea binecuvantarea dar pe Domnul nu-L
dorea. Despartiti de Domnul Isus nu putem
fi binecuv&ntati, adevar valabil sj in zilele
noastre. Edom este sortit vesnicei pustiiri si
pierderii oricaror legaturi comerciale (v. 7).
35:8-15 Edomul i-a blasfemiat pe evrei,
tratSndu-i ca pe niste dusraani. Dar
Domnul Tnca Se identifica pe Sine cu
poporul Sau. Copiii Lui au fost disciplinati
de El, dar nu si respinsi. Edomul a facut
greseala mare de a nu fi observat aceasta
importanta distinctie.
Dupa cum s-a bucurat Edomul de pusti-
irea Israelului, tot asa se va bucura Tntregul
pamant de nimicirea Edomului.
Lui Dumnezeu nu-I face placere cand
credinciosii se bucura In taina de cSderea
dusmanilor credintei. Dragostea adev&rata
r.u simte nici o satisfactie, nici macar Tn
taina, cand altii sunt coplesiti de durere
-fie prleteni, fie dusmani.
D. Restaurarea tarii si a poporului (cap. 36)
Capitolul 36 a fost numit „Evanghelia
dupa Ezechiel," Tn mare masura datorita
versetelor 25-30.
36:1-7 Natiunile care au luat cu japca
tara Israelului, batSndu-si joe de poporul
lui Dumnezeu, Tn special natiunea Edom,
vor fi pedepsite de lehova.
36:8-15 Cetatile Israelului si targurile
sale vor fi locuite, tara urmand sa fie mai
manoasa §i mai prospera decat Tn orice
perioada anterioara; iar celejalte natiuni nu
vor mai lovi Israelul cu tot felul de Impun-
saturi rautacioase.
36:16-21 Dar nu numai tara va fi
restaurata, ci si oamenii, fiind repatriati.
lata motivele pentru care au fost exilati:
varsarile de sange si idolatria; ei au facut sa
fie vorbit de rau numele lui Dumnezeu
printre natiunile Tn mijlocul carora au
umblat.
36:22, 23 Pavel citeaza versetul 22 la
Romani 2:24, cand face un recbizitoriu
aspru la adresa inconsecventei evreilor Tn
rapoit cu Neamurile si cu legea. Pentru a-
5i razbuna numele, iar nu de dragul lui
Israel, Ti va readuce Dumnezeu pe israelii!
Tnapoi Tn patria lor.
36:24-29a Versetele 24-29 descriu
regenerarea spirituals a Israelului. Dum-
nezeu Ti va curati, le va darui o inima noua
si un duh nou (nasterea din nou) si-i va
salva de necuratie. Keil comenteaza pe
marginea acestui important pasaj:
Curatirea de pacate, care corespunde cu
Tndreptatirea, §i nu trebuie confundata cu
sfintirea..., este urmata de reTnnoirea cu
Duhul Sfant, care Tndeparteaza inima
veche de piatra, punand Tn locul ei o in-
ima noua de carne, pentru ca omul sa
poatS aduce la Tndeplinire poruncife lui
Dumnezeu si sa umble Tn noua viata.34
C^nd Domnul nostru S-a minunat de
ignoranta lui Nicodim cu privire ia
nasterea din nou, negresit El Se va fi astep-
tat ca acest pasaj din Ezechiel sa-i fie
cunoscut acestui Tnvatator al Israelului
(loan 3:10).
36:29b, 30 Se va produce o crestere
substantiala a recoltelor dc grane si de
fructe, israelitii nemaisuferind niciodnta de
fcame. Toate acestea le va realizaDomnul,
nu pentru meritele lor, ci pentru a-$i da
cinste Numelui Sau.
36:31-38 Natiunile din jur vor cunoaste
ca Dumnezeu a repopulat si resSdit tara.
Oamenii vor fi din nou numerosi ca
turmele de animate Tn lerusalim Tn zilele de
saibStoare. Aceste profetii au cunoscut o
Tmplinire partiala cand s-au Tutors evreii
din exilul babilonean, dar Tmplinirea tor
deplina este Tnca Tn viitor. Tn timpul dom-
niei viitoare a lui Cristos.
Israelul modern a dobandit statutul dc
stat independent Tn anul 1948. Evreii se
intorc chiar Tn prezent, Tn numar destul dc
mic Tn tara lor, cuprinsi de necredinta. Prin
urmare acesta este un indiciu a! faptului ca
se apropie verirea Domnului.
Ezechiel 967
E. Vedenia vaii oaselor uscate (37:1-14)
37:1-8 In vedenia din versetele 1 si 2,
Ezechiel a vazut oasele uscate ale iui Israel si
Iuda, Tnlr-o vale. I s-a poruncit sa
proroceasca oaselor sa Tnvie. Yates aplica
acest lucru la propria noastra nevoie din'
zilele noastre de a avea suflarea vietii:
Intr-o maniera neobisnuita, stranie §i dramatica,
profetul aduce vesten plina de bucurie conform
careia mai este nadejde pentru Israel. Da, inca
mai e loc penlru o trezire! Chiar oasele uscate,
lira tendoane, lipsite de came si sange, pot Tnvia.
Venirea Duhului Iui Dumnezeu aduce viata.
Acelasj adevar extraordinar este necesar si astazi
intr-o lume plina de oase uscate. Avem nevoie sa
vina Duhul Slant cu puterea Sa dataware de
viata, pentru ca o trezire adevilrata sa cuprinda
intregui pamant. (Cf. si Gen. 2:7: Apo. 11:1 l)P
Prima oara cand a rostit Cuvantul Iui
Dumnezeu oasele au fost acoperite de ten-
doane, carne si piele.
37:9-14 In continuare el a prorocit v&n-
tuiui sau suflarii si trupurile au fost pairunse
de suflare. Lucrul acesta Tsi gaseste
Tmplinirea in restaurarea nationals a
Israelului (v. 11-14), mai Tntai restaurarea
unui popor mort din punct de vedere spiritual,
si apoi reganerarea lor.
Sa nu ne scape paralela cu propria noastra
regenerare. Trebuie sa fie prezent Cuvantul
Domnuiui (v. 4) si Spiritul (suflarea) Iui
Dumnezeu (v. 9).
F. Reunificarea celor doua regate Israel
si Iuda (37:15-28)
37:15-23 Ezechiel primeste in continuare
porunca de a lua doua bete, unul
reprezentand pe Iuda si celalalt pe Israel
(Iosif si Efraim). Punandu-le cap la cap, el a
facut din ele un singur bat. Asta Tnseam-na
ca cele doua regate, rupte Tn doua in timpul
domniei Iui Roboam, vor fi reunite. Un
singur rege (Mesia) va domni peste ele. Ele
vor fi salvate, curatite si restaurate.
37:24-28 David (aid Domnul Isus) va fi
regele iar oamenii il vor asculta implicit.
Dumnezeu va incheia un legamant vesnic de
pace cu ei iar templul va fi stabilit Tn
mijlocul lor. Aceasta profetie inca nu s-a
implinit.
Capitolul de fata impreunS cu urma-torul
prezic nimicirea viitoare a vraj-masilor Iui
Israel. Gog este Tn fruntoa accs-tor dusmani
iar Magog este tara acestuia. Nu exista un
acord de pareri Tn randuriie cercetatorilor
Bibliei asupra identitatii Iui Gog. Se pare ca
timpul desfasurarii eveni-mentelor descrise
aici va fi dupa re venirea Israelului Tn tara.
dar Tnainte de a Tncepe Mia de ani
(Miieniul). Gogul si Magogul despre care
vorbeste Apocalipsa 20:8 apartin Tnsa
perioadei de dupa Mileniu.
G. Distrugerea dusmanilor viitori ai
Israelului (cap. 38, 39)
38:1-16 Dumnezeu va ademeni pe Gog si
pe aliatii sai ca sa-si striinga trupele (v. 1-6).
Despre Gog se spune ca este printul
Rosului,38 Mesecului si Tubalului, denu-
miri pe cai'e unii le-au interpretat ca fiind
termenii din care provin Rusia, Moscova si
Tobolsk. Este o posibilitate fascinantS, dar
nici pe departe dovedita. Acestia se vor
deplasa Tn sud, atac§nd Israelul. Evreii vor
locui in acest timp Tn siguranta, Tn sate fara
ziduri. Dumnezeu cunoaste planurile
dusmanului chiar cu mii de ani Tnainte. El
are un plan pentru izbavirea poporului Sau,
ceea ce-i- umple de mangaiere pe credin-
ciosi.
38:17-23 Apoi fortele Iui Gog se vor
napusti asupra tarii. Dar vor fi Tntampinate
de mania si gelozia Iui Dumnezeu. Tara va fi
groaznic zguduita de un mare cutremur;
oamenii Iui Gog vor fi ingroziti de ciuma,
sange, ploi torentiale, grin-dina, foe si
pucioasa (v. 17-23).
Distrugerea dusmanilor Iui Dumnezeu ne
aminteste de promisiunea Iui Dumnezeu din
Isaia 54:17: „Nici o arma fSurita Tmpotriva
ta nu va propasi.... Aceasta este mostenirea
sSujitorilor Domnuiui."
39:1-6 Hoardele Iui Gog vor fi total
nimicite pe-muntii Iui Israel. Mentionarea
arcurilor si sagetilor din versetul 3 nu
Tnseamna neaparat ca aceste armate din
viitor vor recurge la tipul acesta de anne
primitive, de§i nu este exclus sa se intam-ple
asa. Dar de ce ar proceda vreo naiiune in felul
acesta? - s-ar putea cineva Tntreba.
968 Ezechiel
O explicate posibila ar fi faptul ca de ani de
ziie diverse puteri militare lucreaza de zor,
Tncercand sa inventeze arme care sa faca
total inutile orice arme mecanice, cum ar fi
tancul, avionul etc. Daca aceasta inventie va
reusj, atunci va fi nevoie din nou sa se revina
la cai si la arme ne-mecanice in cursul
razboaielor.
Pe de alta parte, S. Maxwell Coder sustine
ca termenii din originalul ebraic sunt suficient
de labili pentru a permite existenta unor
armamente moderne, sofisticate. Astfel
arcurile sj sagetile ar putea Insemna
dispozitive de lansare si proiectile. „Caii" de
la 38:4 (textual „saritorii") ar putea fi
vehicule auto-propulsate ca de exemplu
tancuri sau eli-coptere. Armele de la 39:9, 10
nu sunt neaparat facute din lemn. Termenul
din original ar putea Insemna, conform mul-
tor comentatori, echipament militar cum ar fi
carburant sau propulsoare de rachete.37
39:7,8 Domnul Isi va razbuna numele
Sau eel sfant in ziua aceea.
39:9, 10 Armele lui Gog, Tmprastiate pe
munti, vor asigura combustibil pe o perioada
de sapte ani. Faptul ca nu vor avea nevoie de
lemne de pe camp sau din padure cu care sa
faca focuri de tabara ar parea sa vina in
sprijinul parerii ca abun-dentele arme
abandonate vor fi totusi con-fectionate din
lemn.
39:11-16 Ingroparea trupurilor moarte va
avea loc in Valea lui Hamon Gog (Multimea
lui Gog), la rasarit de Marea Moarta.
Aceasta operatie va dura sapte luni.
39:17-20 Trupurile moarte ale cailor si
calaretilor vor asigura un mare ospat pentru
pasarile sj animalele de prada.
39:21-24 In ziua aceea, Neamurile vor sti
ca robia Israelului s-a datorat nu faptului c5
Dumnezeu ar fi fost neputin-cios in a o
impiedica sa se intample, ci din pricina
faptului ca necuratia si faradelegile
poporului lui Dumnezeu au reclamed acest
lucru.
39:25-29 Restaurarea. lui Israel va fi astfel
completa. Israelitii vor uita rusinea lor s>L
vor recunoa?te pe Domnul, care Isi va
revaisa Duhul Sau peste casa lui Israel
V. SCENE DIN MILENIU (cap. 40^18) A.
Templul din Mileniu la lerusalim (cap. 40-
42)
Capitolul de fata si urmatoarele doua ne
ofera detaliile privitoare la templul care va fi
construil la Ierusaiim. Multe din descrierile
aflate in aceste texte sunt intr-adevar greu de
Tnteles, dar nu este imposi-bil sa ne facem o
idee globala despre ceea ce ni se prezinta.
Paul Lee Tan scrie:
Adep|ii interpretarii neliterale sustin cii aceasta
profetie ar fi un simbol al bisericii crestine. Dar
aceasta protetie majora din cartea Ezechiel
contine descrieri, specificatii si masuratori ale
templului din timpul Mileniului care sunt alat
de exhaustive incSt se poate chiar Tntocmi o
schita dupa ele, dupa cum se putea face si Tn
cazul istoricului templu a! lui Solomon. De
fapt, F. Gardiner in comentariul lui Ellicott
asupra Tntregii Biblii (Commentary on the
Whole Bible) reuseste sa schiteze alcatuirea
templului din Mileniu - desi sustine ca nu este
posibil. Asta !-a determinat pe Alva J. McClain
sa comenteze ca „daca un comentator neinspi-
rat poate sa dea de capat planului arhitectural,
negresit constructorii viitori, ce vor lucra sub
calauzirea divina, nu vor avea nici o probiema
in a ridica acest edificiu."38
1. Omul cu trestia de masurat (40:1-4)
Inca de la primele versete aflam ca lui
Ezechiel i s-a daruit o vedenie a cetatii
Ierusaiim si a templului din timpul
Mileniului. tn al paisprezecelea an dupa
ce a fost capturat lerusalimul, Ezechiel a fost
rapit In cadrul unor vedenii §i a§ezat pc un
munte foarte inalt. I s-a aratat o vedenie a
cetatii Ierusaiim §i a templului milenar de
catre un om a carui mfati^are era ca de bronz.
Profetului i s-a poruncit sa-si fixezc in minte
tot ce a vazut si sa faca cunoscul casei lui
Israel. Exact acest lucra II face el in
capitolele ce urmeaza.
2. Poarta de rasarit a curtii exterioare
(40:5-16)
tntrucat templul era dispus de la est la
vest, intrarea naturals a fost poarta de est, §i
tocmai cu acest amanunt arhitectural tncepe
descrierea. Mai Intai, zidul din jurul
exteriorului templului este masurat (v. 5).
Apoi este descrisa poarta de est a
Ezechiel 969

PSD
POARTA
T Trepte (40:6)
P Praguri (40:6, 7)
C Camerele portii (40:7,10,12)
F Ferestre (40:16)
V Vestibul (40:8, 9)
SP Stalpll portii (40:10,14)
Templul lui Ezechiel
acestei curti exterioare (v. 6-16).
3. Curtea exterioara (40:17-19)
In fata pavimentului, care ar putea fi
un fel de mozaic, ca la 2 Cronici 7:3 §i
Estera 1:6, urmeaza sa se afle treizeci de
camarute.
4. Celelalte doudporti ale curtii exte
rioare (40:20-27)
Poarta indreptata spre nord urmeaza sa
fie ca cea de est, cu bolti sj palmieri. Poarta
de sud are aceleasi dimensiuni s.i aceeasi
structura. Spre vest nu exista nici o poarta.
5. Cele treiportiale curtii interioare
(40:28-37)
Curtea interioara are de asemenea trei
COMPLEXUL TEMPLULUI
ZE Zldul curtii exterioare (40:5)
Poarta exterioarS de est (40:6-16)
Curtea oxter loiarS (40:17)
Camerele din curtea exterioara {40:17)
Pavimentul (40:17,18}
Curtea exterioara de nord (40:20-22)
Curtea inlerioari de nord (40:23, 35-37)
Curtea extarloara de sud (40:24-26)
Curtea interioari de sud (40:27-31)
Curtea interioari (40:32)
Poarta interioari de est (40:32-34)
Mese pentru junghierea snlmalelor
(40:30-43)
Came re pentru cant5re|i si preoji
(40:44-46)
Altar (40:47; 43:13-27)
Vestibulul templului (40:48,49)
Sanctuarul sau locul sfSnt (41:1, 2)
Locul prea sfant (41:3, 4)
Camere laterals (41:5-7)
Elevafia din lurol templului (41:8)
C5 Curta de separable (41:10)
CO Cladirea de la capatul de vest (41:12)
CP Camerele preotllor (42:1-4)
Zl Zidut curjii interioare (42:10)
CP Locurile de gatlt ale preo(ilor (46:19, 20)
B BucStSrit (46:21-24)
porti: poarta de sud (v. 28-31); o a doua
poarta spre est (v. 32-34); si o poarta spre
nord (v. 35-37).
6. Echipamentul pentru jertfe (40:38-43)
Opt mese din portic vor fi la poarta de
nord pentru animalele de jertfa. De aseme-
nea, patru mese din piatra cioplita vor fi
folosite pentru arderile-de-tot. Vor exista
instrumente pentru sacrificarea animalelor
si carlige de un lat de palma.
7. Camerele pentru preoti (40:44-47)
Vor fi camere pentru cantareti, una spre
sud si alta spre nord. Prima va fi pentru
preotii care au m grija lor templul; cealaita
dinspre nord este pentru preotii care au Jn
grija lor altarul (fiii lui Tadoc).
970 Ezechiel
8. Porticultemplului (40:48, 49)
Porticul sau pridvorul templului pare
sa fie proiectat ca eel din templul lui
Solomon. Stalpii ne amintesc de cei numiti
Iachin §i Boaz din templul lui Solomon (1
Regi7:21).
Capitolul 40 se ocupa in principal de
zona din jurul templului; capitolul 41
descrie templul propriu-zis.
Masuratorile detaliate din capitoleie
40-43 ne amintesc ca In toata slujirea noas-
trS. trebuie sa construim conform datelor
prescrise de Dumnezeu (vezi Ex. 25:40).
Aceste masuratori precise nu ar avea nici
un sens, dac& nu am avea de a face cu o
cladire tn sens literal. O cladire alegorica
sau simbolica' nu ar fi prezentata cu atatea
detalii arhitectonice. De asemenea, nimeni
nu a putut sa ofere o explicate satisfaca-
toare a diverselor componente, daca mtr-
adevar acestea ar fi doar simbolice, cum
sustin unii.
9. Templul si Local Preasfdnt (41:1-4)
Masuratorile lacasului de Tnchinaciune
urmeaza a fi exact ca cele din templul lui
Solomon §i de doua ori mai inari decat cor-
tul (tabernacolul) din pustie. Omul cu
infati§are de bronz 1-a dus pe Ezechiel in
l&ca^ul de inchinaciune (sanctuar), dar
numai el singur a intrat in Locul Preasfant,
amintindu-ne din nou despre restrictiile ce
guvemau templul din vechime si din cortul
intalnirii cu privire la intrarea in Sfanta
Sfintelor (vezi Ev. 9:8, 12; 10:19). Aceeasi
divizare dubla a templului stravechi se
pare ca va continua §i in templul din timpul
Mileniului.
10. Camerele laterale (41:5-11)
Templul va fi foarte masiv sj incapator;
va avea trei caturi cu treizeci de camere la
fiecare cat. Pe lime ascendent! eie vor
crestfi in marime, probabil printr-o patrun-
dere mai mare Tn interiorul structurii pro-
priu-zise, in gen de scara (v. 7).
11. O cladire la vest de templu (41:12)
In fata laturii de vest a complexului tem-
plului se va afla o cladire separata de
§aptezeci de coti pe nouazeci de coti. Nu
se precizeazli scopul acestei cladiri.
12. Masuratorile templului (41:13-15a)
Calauza lui Ezechiel la templu 1-a
masurat si a constatat ca are o suta de coti
lungime si o suta de coti latime.
13. Decorul interior si mobilierul templu
lui (41:15b-26)
Interiorul templului urmeaza sa lie pre-
vazut cu galerii de ambele parti, stalpi ai
u$/ilor si cadre de ferestre tesjte.
Heruvimi si palmieri vor avea rof de-
corativ, allernand de ji:r imprejurul
cladirii. Heruvimii, care ne amintesc de
sfintenia lui Dumnezeu (vezi Geneza 3)
vor ave;1. o fata de pui leu Tntoarsa catre un
palmier si o fata de om catre celalalt pal-
mier. Palmierii simbolizeaza victoria si
neprihanirea in Scriptura.
Altarul, ce trebuie sa. fie din lemn, cste
numit de calauza lui Ezechiel: „masa ce
este in fata Domnului."
Templul urmeaza sa fie prevazut cu
doua u.si din cale doua panouri fiecare.
de asemenea sculptate cu heruvimi si
palmieri.
Porticul din afara va fi acopcrit cu un
coviltir de lemn.
Nu se spune nimic despre vreo cata-
peteasma, sau despre chivot sau despre
vreun mare preot. Catapeteasma a fost
sfa§iata in doua la Calvar. Simbolismul
chivotului este implinit de Crislos iar acolo
El va fi Slavitul Mare Preot.
14. Camerele de locuit ale preotilor
(42:1-14)
Preotii vor locui in partea de nord si de
sud a templului. In aceste zone preotii vor
manca jertfele prea sfinle si-si vor Inlretine
vesmintele sacre pentru slujba.
15. Masuratorile curtii exterioare (42:15-20)
Masuratorile curtii exterioare vor fi de
cinci sute de trestii de fiecare din cele
patru laturi. Distinctia dintre sfSnt si eel
nesfant (sau comun) din versetul 20 este
deosebirea dintre ceea ce noi am numi
sacru si secular. Este deosebirea dintre
tnchinare si treburile obisnuite de fiecare zi.
Ezechiel 971
B. Inchinarea in timpul Mileniului
(cap. 43,44)
43:1-5 Anterior in cuprinsul cSrlii
Ezechiel (11:23) am vazut norul de slava
parasind cu reticenta templul din leru-
salim. Dar slava Dumnezeului lui Israel
se va Tntoarce in Persoana Domnului Isus,
cand El va veni sa domneasca,
43:6-9 E! va locui pe veci Tn mijlocul
popomlui Sau; nu se va mai practica des-
fraul (idolatria) si toate uraciunile ce inso-
tesc aceasta practica la umbra templului.
43:10-12 Cand Casa lui Israel se va
rusina de tot ce au facut, vor vedea
tiparul, proiectul si aranjamentul noului
templu. De indata ce se vor pocai,
Dumnezeu le va darui o noua speranta. (§i
aoi ar trebui sa reactionam in felul acesta
cSnd se poc5ieste cineva.) Oamenilor a tre-
buit sa li se spuna ca intreaga zona din
jural varfului muntelui pe care se va
cladi templul va fi preasfanta.
Adevaraia vedere a slavei Domnului ne
face sa ne rusinam de nelegiuirile noastre
(v. 10):
Privirea ce 1-a topic pe Petru,
Fata ce Stefan a vSzut-o,
Inima ce a pl^ns cu Maria
E singura ce de idoli ne poate Tndeparta.
-Autor anonim
43:13-17 In continuare sunt date
masuratorile altarului, care se pare cS este
ca o platforma terasata. Vatra altarului este
chiar suprafata altarului, unde se face focul.
Altarul va avea patru coarne ce se ridica din
vatra. 0 trasatura neobisnuita a acestui altar
va fi faptul ca va avea patru trepte ce vor
conduce la el; or, acest lucru fusese interzis
in cadrul primului templu. Acesta va fi Tnsa
atat de Tnalt meat va fi nevoie de o modali-
tate de a se ajunge pana sus.
43:18-27 fn continuare se prescrie ritu-
alul ce va trebui respectat pentru con-
sacrarea altarului prin sange. Asta va dura
sapte zile si importanta .sa in inchinarea
publica a Israelului se poate vedea din mai
multe texte din Vechiul Testament: Exod
29:37; Levitic 8:11, 15, 19, 33; 1 Regi
8:62-65; si 2 Cronici 7:4-10. Dupa toate
aceste rituri, in ziua a opta vor incepe jert-
fele regulate.
Capitolul se incheie pe o nota de TmbSr-
batare: nu numai cS Dumnezeu va accepta
ofrandele oamenilor, ci „Eu va voi accep-
ta," spune Domnul Dumnezeu.
Observafi ca preotii Tn ziua aceea vor fi
fiii lui Tadoc (v. 19), o onoare ce va izvorT
probabil din loialitatea neclintita a lui
Tadoc fata de David si Solomon.
44:1-3 Poarta de est a curtii exte-
rioare trebui e sa stea in permanent a
mchisa deoarece odata ce Domnul va
reveni Tn templu, nu va mai pleca nicio-
data. Doar printul va putea sta in porti-
culul portii si manca jertfa acolo. Unii
cred ca printul este Mesia Insusi, altii ca
este un descendent al lui David care va
sluji de vice-regent sub Cristos. Regele.
Dar F. W. Grant scoale Tn evidenta faptul
ca el nu poate fi Mesia, deoarece are fii
(46:16) ?i aduce o jertfa de pacat pentru el
insusi (45:22).39
44:4-9 Cand Domnul I-a adus pe
Ezechiel Tn partea din fata a templului. pro-
fetul a fost izbit de gloria Domnului, Tn
timp ce aceasta a umplut casa. Versetul 4
ar trebui sa genereze o dorinta aprinsa de a
avea adunari de inchinaciune Tn care slava
Domnului sa fie atat de evidenta incat
inchinatorii sa se prosteamS Tnainlea Lui.
Domnul 1-a instruit sa ia aminte
Tndeaproape la noile randuicli privitoare la
templu, ia intrarea §i ies,irile sale (v. 5), si
sa-i previna pe oameni ca trebuie sa
inceteze folosirea oricarui strain Tn cadrul
slujbei de la templu (v. 6-9).
44:10-16 De aici Tnainte Iucrarile de
corvoada vor fi repartizate levitilor, care'
cazusera odata in idolatrie. Numai fiii lui
Tadoc vor putea sluji ca preoti, apropiin-
du-se si slujind lui Dumnezeu. Fiii lui
Tadoc au fost credinciosj Tn vremurile de
necaz prin care a trecut David (2 Sam.
15:24; 1 Regi 1:32 etc.; 2:26, 27, 35). S-ar
putea ca levitii sa fie suspendati din slujba
lor preoteasca din pricina blestemului ros-
tit impotriva familiei lui Eli, datorita necre-
dinciosiei sale din perioada regilor. Aflam
din toate acestea ca pacatul are adesea con-
secinte amare si ca credinciosia va fi ras-
platita.
44:17-19 Preotii vor fi obliga|i sa
poarte haine de in, nu de lana. Expresia
972 Ezechiel
„ln hainele lor sfinte ei nu vor sfinti
poporul" (v. 19b) se refera la o sfintenie
ritualista rezervata doar pentru slujba sanc-
tuarului, nu pentru Tndatoririle obisnuite
ale preotilor (Ex. 29:37; 30:29; Lev. 6:18,
27; Hag.'2:10-12).
44:20-22 Se dau reguli pentru tunsori
corecte, cu privire la vin si la casatoriile
corespunzatoare pentru preo|i.
44:23, 24 Fiii lui Tadoc vor sluji si in
rolul de invatStori si judecatori, facandu-i
pe copiii lui Dumnezeu sa discearna Tntre
ceea ce e sfant si curat pe de o parte si ceea
ce e nesfant si necurat, pe de alta parte.
44:25-27 Contactul necesar cu un mort
va necesita anumite ritualuri de curatire.
44:28-31 Ei vor fi Tntretinuti din
lucrurile Tnchinate Domnului. Domnul vrea
sa fie mostenirea lor, iar ei nu vor avea
nimic pe pamant. Acest lucru este valabil In
cazul slujitorilor lui Dumnezeu astazi; El
dore§te sa ne gasim desfatarea deplina in
El, si astfel sa putem fi liberi sa slujim si
neimpovarati de atasamente lumesti. Ca
Pavel si noi putem invata sa fim multumiti
in orice stare ne-am afla (Fil. 4:11), dar este
un lucru pe care trebuie sa ne deprindem
sa-1 invatam, deoarece nu se obtine de la
sine. Un om frant poate spune „Nu doresc
pe nimeni pe pamant in afara de Tine....
Dumnezeu este taria inimii mele si por-
tiunea mea pe veci" (Ps. 73:25, 26).
C. Administratia in timpul Mileniului
(cap. 45,46)
45:1 in centrul tarii Israelului, se va •
pune deoparte o portiune de teren ca dis-
trict sfant pentru Domnul. Acest teren va fi
de douazeci $i cinci de mil de coti pe zece
mii.
45:2-5 Va fi Tmpartit Tn doua fasii.
Jumatatea de sus va contine sanctuarul si
va fi in acelasi timp pentru preoti.
Jumatatea de jos va fi pentru leviti.
45:6 In partea de jos a patratului va fi o
a treia fasie, un loc comun, care va
cuprinde cetatea Ierusalim.
45:7, 8 Tot terenul din partea de est si
de vest a acestui patrat, pana la hotarele
tarii, va apartine printului.
45:9-12 Printii Israelului trebuie sa
aplice dreptatea in toate relatiile lor cu
oamenii (v. 9), folosind balante si masura-
tori drepte.
45:13-17 In aceste versete tuturor
oamenilor li se cere sa aduca un anumit
procent din recoltele lor printului din
Israel, pentru ca din aceste ofrande sa se
aduca jertfele obisnuite, la timpurile pre-
vazute.
45:18-20 In prima zi a lunii intai,
sanctuarul urmeaza sa fie curatit iar in a
sapteazi a aceleasi luni, oamenii urmeaza
sa fie curatiti de pacatele comise nein-
tentionat sau din ignoranta.
45:21-25 Pastele trebuie serbat Tn ziua a
paisprezecea a lunii intiai iar Sarbatoarea
Corturilor in ziua a cincisprezecea a lunii a
saptea.
Nu se mentioneaza Sarbatoarea Rusa-
liilor, Sarbatoai'ea Trambitelor sau Ziua
Ispasirii.
In lumina tuturor acestor ritualuri si zile
sfinte, ce recunoscatori trebuie sa fun noi
pentru lucrarea tnlocuitoare adusa odata
pentru totdeauna de Cristos pentru noi!
Jertfele din timpul Mileniului
In Ezechiel 43:20, 26; 45:15, 17 despre
unele din jertfe ce vor fi aduse Tn timpul
Mileniului se spune clar ca vor fi in scopul
ispasirii. Cum putem reconcilia atunci
acest text cu eel de la Evrei 10:12: „Dar
Omul acesta, dupa ce a adus o singura jert-
fa pentru pacate pe veci, S-a asezat la
dreapta lui Dumnezeu." Sau Evrei 10:18:
„Dar acolo unde este iertare de pacate, nu
mai este jertfa pentru pacat."?
in sensul pe care-1 are Tn VT,
termenul ,jspasire" (textual „acoperire") nu
Tnseam-na niciodata Tndepartare a
pacatelor. Evrei 10:4 ne aminteste ca „...nu
este posibil ca sa^igele taurilor si al
caprelor sa Tnde-parteze pacatele." Mai
degraba jertfele au fost o amintire anuala
a pacatelor (Ev. 10:3). Ce a msemnat
atunci atonement (ispa$ire)l A Tnsemnat
ca jertfele pro-duceau o curatie exterioara,
ceremoniala. Ele le confereau oamenilor o
purificare ri-tuala, Tnvrednicindu-i sa se
apropie ca Tn-chinatori Tn partasie cu
Dumnezeu. Jertfele faceau ispasire chiar
pentru lucruri inanimate, cum ar fi altarul
(Ex. 29:37), unde nu se punea problema
iertarii de pacate. Tot
Ezechiel 973
ce InseamnS este c2 altarul era curatit din
punct de vedere ceremonial si astfel deve-nea
potrivit pentru lucrarea lui Dumnezeu.
Cand citim despre iertarea de pacatul
neintentionat in legatura cu ispasirea (Lev.
4:20), aceasta nu poate sa Tnsemne decat
Tndepartarea mtinarii ceremoniale, pentru ca
persoana sa se poatS apropia la Tnchi-nare.
in zilele noastre termenul atonement
(ispasire) a capatat un sens mult mai larg si
mai profund. Este folosit, de pilda\ pentru a
descrie lucrarea jertfitoare a lui Cristos prin
care pacatele noastre sunt indepartate iar noi
suntem Tmpacati cu Dumnezeu. Dar nu are
niciodata sensul acesta Tn Biblie. (La Romani
5:11 in traducerea KJV, termenul atonement
(ispasire) ar fi trebuit sa fie tnlocuit cu
reconciliation (impacare)*® ca in NKJV si
Tn alte versiuni.)
Jertfele in istoria Israelului Tndreptau
privirile spre jertfa perfecta si completa a lui
Cristos. Jertfele din timpul Mileniului vor
comemora lucrarea Sa de pe Calvar. Ele vor
fi memoriale pentru Israel cum este Cina
Domnului pentru noi.
Pasajele din Evrei nu exclud nici o
ceremonie de aducere de jertfe Tn viitor. Dar
ele insista ca nici un fel de jertfe viitoare nu
vor putea fi Tn stare sa se ocupe Tn mod
eficace de pacate, dup£ cum n-au putut sa o
faca nici Tn trecut4
46:1-8 Versetele 1-8 ne spun cum
printul urmeaza sa stea la poarta de est a
curtii interioare pentru a se Tnchina cSnd Tsi
aduce jertfele pentru Sarb&toarea Sabatului si
cea a Lunii Noi (v. 6). El nu poate intra Tn
curtea interioara. Oamenii trebuie sa stea Tn
spatele printului si sa se Tnchine Tn timp ce
preotii aduc jertfa. Nici printul, nici oamenii
nu au voie sa intre Tn curtea interioara\
In Mileniu, Israel II va vedea pe Cristos
Tn jertfe, ceea ce natiunea integrala n-a facut
Tn trecut.
46:9,10 Oamenii trebuie sa iasa din
curtea exterioara prin poarta1 opusa celei prin
care au intrat. Ei trebuie sa urmareasca
miscarile printului.
46:11-18 In versetele 11 si 12 sunt
descrise jertfele de bunavoie ale printului.
In versetele 13-15 jertfele zilnice. Legi
privitoare la averea printului Tl Tmpiedica de
a o pierde pentru totdeauna sau de a si-o mari
pe cai necinstite.
46:19-24 Sunt prevazute bucatarii
pentru preoti si pentru popor.
D. Tara in timpul Mileniului (cap. 47,48)
1. Vindecarea apelor (47:1-12)
Ezechiel a vazut o vedenie a unui rau care
curgea de la usa templului, curgand pe langa
altar si ajungand la zidul de sud al portii de
est, dupa care se varsa Tn Marea Moarta.
Apele m3rii... vor fi vindecate ?i vor fi pline
de pesti. Yates scrie:
Apa vietii este un simbol folosit cu precadere
Tn Vechiul Testament. Zonele aride au nevoie
de apa ca sa Tntretina viata. Ezechiel vede
curgand din Templu un parau care trece prin
zonele aride din Arabah. Crescand Tn volum,
parSuI acesta aduce viata si sanatate si rodni-
cie pretutindeni pe unde trece. Este singurul
remediu de care este nevoie. Isus S-a folosit
de acest simbol ca punct de plecare pentru
predica tinuta femeii de la fantana. (Cf. si Ps.
1:3; 46:4; Ioel 3:18; Zah. 14:8; loan 4:7-15;
7:38; Apo. 22:1.2)41
Acest parau (sau rau Tn adevarat sens
geografic) este un minunat simbol al
binecuvantarii, larg raspandite, dar incom-
plete (v. 11) ce se va revarsa Tn timpul
Domniei lui Cristos din Mileniu. Dumnezeu
va locui in templu si, prin urmare, va fi un rau
de binecuvantare, crescand mereu, care se va
Tntinde si spre alte locuri. Astazi Dumnezeu
locuieste Tn trupurile noastre (1 Cor. 6:19) si
prin urmare ar fi normal ca un r&u de binecu-
vantare sa se reverse de la noi spre altii din
jurul nostru (loan 7:37, 38). „Daca un om este
umplut cu Duhul Sfant si viata lui atinge alte
vieti, se vor produce numai-decat lucruri
semnificative pentru Dumnezeu." Ce
provocare pentru noi sa Tndeplinim conditiile
care sa poata produce binecuvantarea!
Raul va aduce viatl pretutindeni pe unde
va trece - o imagine vie a lucrarii datatoare de
viata a Duhului Sfant.
974 Ezechiel
2. Hotarele tarii (47:13-23)
47:13-20 Hotarele viitoare si diviziu-nile
tarii sunt prezentate in continuare. Aici sunt
descrise hotarele.
Mentionarea de catre Ezechiel a r&ului
Iordan ca hotar al tarii (v. 18) nu poate fi o
greseala. Negresit el stia ca Jara se va intinde
spre rasarit pana la Eufrat (Gen. 15:18).
Probabil ca aici el se refera la ocu-parea
preliminara a Palestinei insasi. Sau ar putea fi
un indiciu al faptului ca Iordanul forma
odinioara doar o parte din hotarul de rSsarit,
pe cand restul teritoriului mergea mai departe,
spre nord, nord-est pana la Eufrat. A doua
explicatie este mai putin populara, dar
intrucat descrierea data de Ezechiel este atat
de detaliata si el nu mentioneaza deloc
Eufratul, merita siS fie luata in considerare.
47:21-23 In cadrul portiunii alocate
fiecarui trib in parte, terenurile vor fi
imp&rtite prin tragere la sorti, potrivit cu
semintiile lui Israel, dar strainii nu vor fi
exclusi de la o mostenire.
3. tmparprea tarii (cap. 48)
48:1-7 Se pare ca tara va fi Tmpartita in
fasii orizontale, de la Marea Mediterana spre
hotarul de rasarit al tarii. Fasia cea mai de
nord va fi alocata tribului lui Dan (v. 1). Apoi
sub ea va fi cea a lui Aser (v, 2), pentru
Neftali (v. 3), pentru Manase (v. 4), pentru
Efraim (v. 5), pentru Ruben (v. 6) si pentru
Iuda (v. 7).
48:8-22 La sud de Iuda va fi portiunea
deja repartizata printului, ce va cuprinde
sanctuarul si cetatea Ierusalim. Acest „dis-
trict sfiint" va ft un patrat mare ce se va
invecina cu partea de nord a Marii Moarte.
Va fi impartit in trei fasii orizontale, partea
cea mai de nord apartinand preotilor si avand
templul milenar in centru. Fasia din mijloc va
fi pentru leviti, iar fSsia de sud pentru
oamenii de rind, avand in centru Ierusalimul.
Restul teritoriului la est si vest de patrat va
aparjine printului.
48:23-27 Apoi la sud de acest district vor
fi sectiuni pentru triburile Beniamin (v. 23),
Simeon (v. 24). Isahar (v. 25), Zebu-Ion (v.
26) si Gad (v. 27).
48:28-35 Cetatea Noul Ierusalim va avea
douasprezece porti, cate trei de
fiecare latura, una pentru fiecare din cele
douasprezece triburi ale Israelului. Numele
cetatii va fi: lehova Sarnah - DOMNUL
ESTTE ACOLO.
Numele acesta ne aminteste de ceea ce a
fost intotdeauna in inima lui Dumnezeu: El ?
si iubeste creaturile atat de mull incSt din-
totdeauna a inten|ionat sa le aiba in apropiere
de El. El cauta mereu, intreband: „Unde
esti?", chemand la pocainta si cre-dinta. Ca
Fiu al lui Dumnezeu El s-a coborat chiar aici
jos pe pfimant ca sa moara pentru noi.
Dorinta Lui va fi implinita: omul va fi
aproape de inima Lui. Noi ne putem angrena
si participa alaturi de El in cautarea de suflete
pierdute chiar acum in timp ce traim aproape
de inima Lui aici pe pamant. Asta doreste
Dumnezeu pentru noi.
Incheiem comentariul asupra cartii
Ezechiel cu un rezumat alcatuit de cartu-rarul
crestin evreu in materie de Vechiul
Testament Charles L. Feinberg:
Aceasta profe{ie fara egal a inceput cu o vede-
nie a slavei lui Dumnezeu si se incheie cu o
descriere a slavei Domnului in cetatea
proslavita Ierusalimul. Ezechiel Tncheie. aseme-
nea lui loan in Apocalipsa, cu Dumnezeu
locuind cu omul in sfinfenie si slavS. Dincolo
de asta nu mai exista nici un tel mai mare al
istoriei si al relatiilor lui Dumnezeu cu omul.42
NOTE FINALE
KIntro) De ex., de Gleason Archer, in A
Survey of Old Testament Introduction, sub
"Ezekiel."
2
(Intro) John B. Taylor, Ezekiel: An
Introduction and Commentary, Tyndale Old
Testament Commentaries, p. 14-16.
3(Intro) Albert Barnes, The Bible
Commentary, Proverbs-Ezekiel, p. 302.
4
(l:4-28a) Aceste patru fete au fost de
obicei asociate cu cele patru portrete ale
Domnului in Evanghelii: Matei - leul (Cristos
ca Rege); Marcu - boul (Cristos ca rob,
slujitor); Luca - omul (Cristos ca Omul
desavarsit); loan - vulturul (Cristos ca Fiul lui
Dumnezeu). A se vedea Comentariul
Credinciosului asupra Noului Testament,
Introducerea la Evanghelii, p. 13.
Ezechiel 975
 5(l:4-28a) Traducerea NKJV, urmand
textul masoretic, spune: „Cand am venit."
Nota din editia The New Scofield asupra
acestei probleme textuale suna astfel:
„Evident nu Ezechiel a fost eel care a venit sa
distruga cetatea Ierusalim din pricina
pacatelor sale, ci Domnul Insusi. Pe baza
cermtelor contcxtului, dupa consultarea a sase
manuscrise, a versiunii lui Theodotion
precum si a Vulgatei, cea mai buna variants la
care se poate ajunge este «Cand El a venit sa
distruga celatea.» 0 redare posi-bila si
probabil de preferat ar fi sa citim ultima litera
din cuvantul controversat drept o abreviere
des folosita a termenului „Domnul". In acest
caz am avea varianta: «cand Domnul a venit
sa distruga. cetatea.»" The New Scofield
Study Bible, New King James Version, p. 995.
6( 1:28b-2:7) Traducerea NRSV
parafrazeaza sintagma „fiu al omului",
spunand „muritor" pentru a evita folosirea
unor termeni pe care-i numeste „cu orien-tare
masculina", adic&fiu si om; dar asta
estompeaza legatura cu Daniel si cu modul
Tn care foloseste Domnul nostru acest text.
7(l:28b-2:7) Taylor, Ezekiel, p. 60.
H\:2%b-2:1) Ibid.
9(3:12-15) Kyle M. Yates, Preaching
from the Prophets, p. 181.
10(9:4) Charles Lee Feinberg, The
Prophecy of Ezekiel: The Glory of the Lord,
p. 56.
n(9:4) Ibid.
12(11:16-21) Yates, Prophets, p. 182.
13(11:22-25) George Williams, The
Student's Commentary on the Holy
Scriptures, p. 579.
14(13:1-3) Denis Lane, The Cloud and
the Silver Lining, p. 53-62.
15(13:8-16) A. B. Davidson, The Book of
the Prophet Ezekiel, p. 88.
!6
(13:8-16) Domnui nostru ?i defineste pe
farisei cu un cuvant similar (dar mult mai
aspru!): „morminte varuite" (Mat. 23:27).
17(16:44-52) Feinberg, Ezekiel, p. 91.
18(17:22-24) Carl F. Keil, "Ezekiel," in
Biblical Commentary on the Old Testament,
XXI:244, 255.
i*(21:25-27) Matthew Henry, "Ezekiel,"
Tn Matthew Henry's Commentary on
the Whole Bible, IV:878, 879.
20(22:23, 24) Taylor, Ezekiel, p. 168,
169.
21(22:25-31) Ibid., p. 169. Accasta
straveche versiune greaca uneori pastreaza
varianta din originalul ebraic, Tn aiara de
cele din textu! ebraic traditional (masoretic).
Notele de subsol pentru verseiele 24 si 25 din
NKJV dau doua exempie, precum si variante
din a!te versiuni stravechi.
22
(23:5-10) Un centru rival de Tnchina-
ciune falsa a continuat sa existe. Femeia
samariteanca pare sa faca la loan 4:20
apologia sistemului lor de mchinaciune,
scotand Tn evidenta „diferentele dintre cele
doua denominatii," cum ne-am exprima noi
Tn zilele noastre.
2?
(26:3-11) Nebucadnetar a primit acest titlu
din pricina faptului ca a obligat multi alti regi
sa se supuna domniei sale. ' 24(26:3-11)
Feinberg, Ezekiel, p. 149
2
^(26:12-14) Citat de W. M. Thomson Tn
The Land and the Book, p. 155n.
26(11:22-25) Peter Stoner, Science
Speaks, p. 76.
27(28:11-19) Feinberg, Ezekiel, p. 161,
162.
28
{30:13-19) Aceasta.e binecunoscuta
cetate de frontiers Tn care a fost siramulat
Ieremia dupa asasinarea guvernatorului
Ghedalia (Ier. 43:7; cf. 44:1)
29(34:1-6) Yates, Preaching, p. 183.
30(34:11-16) D. L. Moody, Notes from
My Bible, p. 90.
31(34:11-16) Un asa-zis .,episcop"
protestant liberal din Washington, D.C. L-a
biasfemiat Tn anii 1950 pe Dumnezeul
Vechiului Testament, numindu-L un „bully"
(ceea ce s-ar putea traduce prin „tiran." n.tr.).
32(34:11-16) Taylor. Ezekiel, p. 220, 221.
33(34:17-24) David Baron, The Shepherd
of Israel, p. 8, 9.
34(36:24-29a) Keil, "Ezekiel," p. 110.
35(37:1-8) Yates, Preaching, p. 184.
36(38:1-16) Versiunea KJV, care rcda
termenul ebraic ros ca adjectiv cu sensul
de .principal" modificand sensul lui „print",
se bazeaza pe textul latin a! tra-ducerii
Vulgata si pe Targum, si nu este o redare
exacta. Surprinzator este faptul ca
976 Ezechiel
tocmai aceasta varianta a fost adoptata de
traducerea NIV, poate de teama ca nu
cumva oamenii sa interpreteze termenui
Ros drept Rusia. Dar interpretarea lui Ro§
ca nume propriu nu rezolva problema,
neputand stabili la ce domeniu se aplica
termenui. S-ar putea, mtr-adevaY, referi la
Rusia, dar nu este deioc cert. Cei mai multi
istorici si geografi precizeaza ca Mesec si
Tubal ar fi regiuni din zona centrala a
Turciei actuale.
"(39:1-6) S. Maxwell Coder, "That
Bow and Arrow War," Moody Monthly,
aprilie 1974, p. 37.
3S(40:Intro) Paul Lee Tan, The
Interpretation of Prophecy, p. 161.
39(44:1-3) F. W. Grant, "Ezekiel," Tn
The Numerical Bible, IV:273.
40
(Eseu) In 1611 atonement (ispasire)
era „at-one-ment" si insemna „recon-
ciliere." La vremea respectiva a fost tra-
ducerea corecta, dar limba noastra
(engleza, n.tr.) s-a modificat foarte mult m
intervalul scurs de la anii 1600 si pana Tn
prezent.
41(47:1-12) Yates, Preaching, p. 184.
42(48:28-35) Feinberg, Ezekiel, p. 239.
BIBUOGRAFIE
Alexander, Ralph. Ezekiel. Everyman's
Bible Commentary. Chicago: Moody
Press, 1976.
Davidson, A. B. The Book of the Prophet
Ezekiel. The Cambridge Bible for
Schools and Colleges. Cambridge: The
University Press, 1900.
Feinberg, Charles Lee. The Prophecy of
Ezekiel: The Glory of the Lord.
Chicago: Moody Press, 1969.
Grant, E W "Ezekiel." tn Numerical
Bible. Vol. 4. Neptune, N.J.: Loizeaux
Bros., 1977.
Henry, Matthew. "Ezekiel." In Matthew
Henry's Commentary on the Whole
Bible, Vol. IV McLean, VA:
MacDonald Publishing Company, n.d.
Keil, C. E "Ezekiel." In Biblical
Commentary on the Old Testament.
Vols. 22, 23. Retiparire. Grand
Rapids:Wm. B. Eerdmans Publishing
Co. 1971.
Mills, Montague S. Ezekiel: An Overview.
Dallas: 3E Ministries, n.d.
Tatford, Frederick A. Dead Bones Live:
An Exposition of the Prophecy of
Ezekiel. Eastbourne, East Sussex:
Prophetic Witness Publishing House,
1977.
Taylor, John B. Ezekiel: An Introduction
and Commentary. The Tyndale Old
Testament Commentaries. Downers
Grove, IL: InterVarsity Press, 1969.