NOŢIUNEA DE NORMĂ JURIDICĂ. TRĂSĂTURI.

Norma juridica este celula de baza a dreptului, expresia materiala a acestuia.

Dreptul nu ar putea fi conceput în lipsa normei juridice, nu ar avea niciun fel de finalitate practica.

Conform doctrinei juridice,

NORMA JURIDICA = ESTE O REGULA GENERALA SI OBLIGATORIE DE CONDUITA.

NORMA JURIDICA = ARE CA SCOP ASIGURAREA ORDINII SOCIALE.

ORDINEA SOCIALA POATE FI DUSA LA INDEPLINIRE PE CALE STATALA- iar in cazde nevoie prin
constrangere.

TRASATURILE NORMEI JURIDICE

Caracter impersonal si general

Pentru ca norma juridica sa se poata adresa fiecarui membru al sociatatii, pentru a putea deci constitui
etalon de conduita, ea trebuie sa "se adreseze difuz si impersonal destinatarilor sai"².
Caracter tipic

Aceasta trasatura decurge din cea anterioara. Rolul normelor juridice este de a trasa un tipar general de
conduita, în domeniul pe care-l reglementeaza.

Implica un raport intersubiectiv

Niciodata o norma juridica nu va reglementa pornind de la ideea ca prevederile ei vor fi aplicabile "în
vid", unui cerc de persoane strict determinat, persoane care nu vor suferi niciun fel de influenta sau
interventie din partea restului societatii. Niciodata norma juridica nu-si va privi destinatarii ca pe o masa
statica. "Norma juridica nu este doar o precriptie general abstracta, ea imagineaza omul în raport cu
semenii sai"

Caracter obligatoriu

Daca normele de drept nu ar fi obligatorii, atunci existenta dreptului si a ordinii de drept ar fi doar un
exercitiu de imaginatie si de oratorie. Ce-ar însemna pentru societate ca interdictia de a trece pe rosu la
semafor sa fie doar o dispozitie facultativa?! Ar mai asigura o astfel de norma protectia pietonilor sau a
soferilor?

STRUCTURA NORMEI JURIDICE

Orice norma juridica este alcatuita din urmatoarele elemente: ipoteza, dipozitia si sanctiunea

IPOTEZA = DESCRIE CONDITIILE IN CARE INTRA IN ACTIUNE NORMA JURIDICA: sfera destinatarilor
( persone fizice, persoane juridice- avand o anumita calitate ( de exemplu- administratori de bloc,
recidivisti, minori etc), felul relatiilor sociale vizate de reglementarea respectiva (relatii de munca, relatii
familiale, etc.) s.a.
DISPOZITIA = CONTINE REGLEMENTAREA PROPRIU – ZISA , CONDUITA PRESCRISA DE ACEA NORMA
JURIDICA  

SANCTIUNEA = CONTINE URMARILE NEFAVORABILE PE CARE LE VA AVEA NERESPECTAREA DE CATRE

VREUNUL DIN MEMBRII SOCIETATII A RESPECTIVEI NORME ( rolul sanctiunii este acela de a descuraja
incalcarea normelor juridice ) .
.............................................................................................................................................
Sa luam un exemplu:

(art. 142 din legea 8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe)

Fapta persoanei care, fara a avea consimtamantul titularului drepturilor recunoscuta prin prezenta lege
(IPOTEZA)

a) Reproduce integral sau partial o opera;

b) Difuzeaza o opera;
c) Importa, in vederea comercializarii pe teritoriul Romaniei, copii de pe o opera;
d) Expune public o opera de arta plastica, de arta aplicata, fotografica sau de arhitectura;
e) Proiecteaza public o opera cinematografica sau o alta opera audiovizuala
f) Emite o opera prin orice mijloace ce serveste la propagarea fara fir a semnalelor, sunetelor sau imaginilor,
inclusiv prin satelit;
g) Transmite o opera catre public prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu similar;
h) Retransmite o opera prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor, sunetelor sau
imaginilor, inclusiv prin satelit, sau retransmite o opera prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice
alt procedeu similar;
i) Emite sau transmite intr-un loc accesibil publicului o opera radiofuzata sau televizata;
j) Reproduce prestatia unui artist interpret sau executant;
k) Difuzeaza prestatia unui artist interpret sau executant;
l) Reproduce inregistrarile sonore ale unui producator;
m) Difuzeaza inregistrarile sonore ale unui producator, inclusiv prin inchiriere;
n) Importa in vederea comercializariiin Romania, inregistrarile sonore ale unui producator;
o) Reproduce programe de radio sau de televiziune, fixate pe orice fel de suport;
p) Importa, in vederea comercializarii in Romania, programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de
suport.
( DISPOZITIE )
constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 700.000lei la 7 milioane
lei, daca nu constituie o infractiune mai grava
( SANCTIUNE )
..................................................................................................................................................................................
CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE

Dupa ramura de drept careia ii apartin:

a) Norme de drept civil
b) Norme de drept penal
c) Norme de drept al mediului
d) etc
           

·                    Dupa criteriul fortei juridice a actului normativ în care este cuprinsa:

Ø     norme cuprinse în legi

Ø     norme cuprinse în acte normative ale guvernului (hotarâri sau ordonante)
 Ø     norme cuprinse în decrete

Ø     norme cuprinse în acte normative emise de autoritatile administratiei publice locale

·        Dupa criteriul sferei de aplicare, întâlnim:

Ø     Norme generale

- au sfera cea mai larga de aplicare (constituie "dreptul

comun" în acea materie)

Ø     Norme speciale

- deroga de la dreptul comun, si sunt aplicabile unei sfere mai

restrânse de relatii sociale

ex.: prin derogare de la principiul irevocabilitatii actului juridic civil, testamentul este esentialmente revocabil

Ø     Norme de exceptie

- aceste norme au un caracter derogator de la dreptul comun

mai pronuntat decât normele speciale, deoarece nu se aplica atât unei sfere restrânse
de relatii sociale, cât mai degraba unui anumit tip de situatie

ex.: conform Codului Familiei, pentru motive temeinice se poate încuviinta casatoria femeii care a împlinit 15
ani.

·        Dupa criteriul modului de reglementare a conduitei, avem:

Ø     Norme onerative

- în latina, "onus, -eris" înseamna "sarcina"

- aceste norme prescriu destinatarului o anumita

conduita, îl obliga sa întreprinda o anumita actiune

ex.: parintii au fata de copii obligatia de îngrijire si întretinere, în conditiile Codului Familiei

Ø     Norme prohibitive

- aceste norme, dupa cum se deduce din chiar denumire,

opresc subiectul de la o anumita actiune, îl obliga sa se abtina

ex.: legea interzice raporturile sexuale între rude de sânge în linie dreapta (parinti, fii, nepoti, etc.)

Ø     Norme permisive

- se caracterizeaza prin aceea ca lasa la aprecierea

destinatarilor alegerea conduitei, ele nu impun dar nici nu interzic aceasta conduita
 - evident, alegerea subiectului într-un sens sau în altul nu
poate contraveni ordinii de drept

ex.: în principiu, este consacrata libertatea contractuala; partile pot încheia orice fel de contract si pot include în acel
contract orice fel de clauze, la fel de bine cum pot sa nu încheie niciun contract; nu sunt obligate nici într-un sens,
nici în celalalt. Asta însa nu înseamna ca se poate încheia un contract de vânzare-cumparare a unei fiinte umane sau
ca pot transmite proprietatea asupra unui teren prin act sub semnatura privata (este nevoie de act autentic), caci
aceasta ar contraveni prevederilor legale în vigoare si deci ordinii de drept.

ACŢIUNEA ÎN TIMP A NORMEI JURIDICE

"Timpul" normei juridice defineste durata, rezistenta sa. Oricât de bine ar fi construita si oricât de bune ar fi
solutiile oferite de o anumita norma pentru rezolvarea unei anumite probleme, societatea evolueaza, la fel si
problemele si conflictele din cadrul societatii, astfel ca la un moment dat norma respectiva nu va mai fi în rezonanta
cu realitatea obiectiva a societatii pe care ar trebui sa o protejeze. În consecinta, va trebui înlocuita sau doar
eliminata.

În succesiunea în timp a normelor juridice, identificam trei etape: intrarea în vigoare, actiunea propriu-
zisa si iesirea din vigoare a normei juridice.

1. Intrarea în vigoare a normei juridice

Este cunoscut principiul conform caruia "nimeni nu poate invoca în apararea sa necunoasterea legii". Fara a
intra în comentarii pe fondul acestui dicton (care nu este aplicat în practica la nivelul intransigentei absurde pe care o
presupune interpretarea sa môt-á-môt), trebuie observat ca, pentru ca toti destinatarii sai sa aiba posibilitatea de a o
cunoaste, o lege trebuie adusa la cunostinta publica. Tocmai acesta este, de obicei, momentul de la care o lege intra
în vigoare. Exceptie face situatia în care în chiar cuprinsul legii este prevazuta data la care aceasta va intra în
vigoare.

2. Actiunea în timp a normei juridice

În mod normal, odata ce a intrat în vigoare, norma juridica este activa, si va acona numai pentru viitor. Ea
nu retroactiveaza (nu se aplica raporturilor juridice nascute înainte de intrarea sa în vigoare) si nici nu
ultraactiveaza (nu se aplica raporturilor juridice nascute dupa iesirea sa din vigoare). Aceste lucruri sunt cât se
poate de logice, caci cum sa-ti adaptezi conduita, daca nu stii ce norma juridica trebuie sa respecti, deoarece acea
norma juridica fie înca nu exista, fie a existat cândva, dar în prezent este abrogata? În niciun caz membrii societatii
nu au obligatia de a cunoaste norme juridice "moarte", precum nici pe aceea de a ghici eventualele intentii viitoare
ale legiuitorului, în sensul edictarii unei noi legi.

Exista exceptii de la aceste principii ale actiunii normei juridice în timp, însa spatiul nu permite sa intram în
amanunte, iar dezbaterea are un caracter mult prea pronuntat de teorie juridica. Mentionez doar ca normele juridice
penale ce prevad dezincriminarea unor fapte sau conditii mai favorabile infractorului actioneaza retroactiv, pe
principiul aplicarii legii mai favorabile. De asemenea, mai exista ceea ce este numit în doctrina "retroactivitate
expresa"¹ - legiuitorul precizeaza în chiar textul normei aplicabilitatea sa retroactiva.

În orice caz, în domeniul dreptului public (penal, constitutional, de exemplu) retroactivitatea sau
ultraactivitatea normelor juridice nu este de conceput, datorita importantei deosebite a relatiilor sociale ce intra în
sfera sa de reglementare. În acest domeniu norma juridica este întotdeauna de imediata aplicare (regula generala:
intra în vigoare la data precizata, înlaturând normele vechi, actioneaza pentru viitor, etc.)

Curtea Constitutionala a statuat si ea în practica sa faptul ca o lege posterioara nu poate atinge dreptul
dobândit anterior, sub imperiul legii vechi, caci ar însemna ca noua lege sa fie aplicata retroactiv. În schimb, noua
lege poate modifica regimul juridic al dreptului dobândit anterior, poate suprima acest drept (însa numai pentru
viitor, în sensul ca nu se va mai naste în persoana altor membri ai societatii un astfel de drept; titularii acestui drept
obtinut sub legea veche îsi pastreaza aceasta calitate si nu vor fi cu nimic prejudiciati) sau îl poate înlocui cu altul².

3. Iesirea din vigoare a normei juridice

Încetarea activitatii normei juridice poate avea loc prin mai multe modalitati:

a.     ajungerea la termen

- în cazul în care norma avea prevazut expres un termen de actiune, expirarea acestui termen va duce la
iesirea automata din vigoare a normei respective

b.     desuetudinea

- o norma este cazuta în desuetudine atunci cand nu mai raspunde cerintelor sociale sau economice în
virtutea carora a fost edictata. Cu alte cuvinte, este o norma depasita de evolutia societatii, relatiile sociale pe
care le reglementa nemaiexistând în prezent.

c.     abrogarea

- cea mai des întâlnita forma de iesire din vigoare a unei norme

- presupune întotdeauna intrarea în vigoare a unei norme juridice noi

·        abrogare expresa

- norma juridica noua contine prevederi referitoare la scoaterea din vigoare a normelor vechi

o       abrogare expresa directa - presupune indicarea exacta a actelor normative ce vor fi
abrogate (nume, numar, emitent, etc.)

o       abrogare expresa indirecta - presupune utilizarea unor expresii de genul "orice
dispozitii contrare se abroga"

·        abrogare implicita sau tacita

- în legea noua nu se prevede nimic în legatura cu soarta actelor normative mai vechi, însa aceasta contine
reglementari ce difera complet de cele ale normelor mai vechi din domeniul respectiv, astfel ca se subîntelege
intentia legiuitotului de a abroga vechile dispozitii.

ACŢIUNEA NORMEI JURIDICE ÎN SPAŢIU sI ASUPRA PERSOANELOR

Din punct de vedere al teritorialitatii, norma juridica se aplica pe tot cuprinsul statului de edictare.
Notiunea de "teritoriu" desemneaza solul, subsolul, apele interioare si marea teritoriala, coloana de aer cuprinsa între
aceste limite si suprafata navelor si aeronavelor statului respectiv (nu sunt incluse în acceptiunea obisnuita a
termenului "teritoriu", însa pe ele se aplica legea statului de pavilion, indiferent în ce parte a lumii s-ar afla, astfel ca
în doctrina sunt mentionate în acest mod), precum si firul apelor ce delimiteaza frontiera, daca este cazul.

Definind astfel conceptul de teritorialitate si de aplicare a legii în spatiu, este usor de înteles de ce
apatrizilor si cetatenilor straini li se aplica legea statului pe al carui teritoriu se afla (de exemplu, legea româna li
se va aplica tuturor cetatenilor straini si apatrizilor, cât timp acestia se vor afla pe teritoriul României, - deci inclusiv
la bordul navelor sau/si aeronavelor sub pavilion românesc - exceptie facând situatia în care exista vreo prevedere
contrara într-un tratat international semnat de România). O alta exceptie de la principiul teritorialitatii o mai
constituie si imunitatea diplomatica (un sistem de drepturi si privilegii de care se bucura personalul diplomatic si,
într-o mai mica masura, personalul tehnic-administrativ si cel de serviciu dintr-o misiune diplomatica - ex.: scutiri
de taxe si impozite, imunitatea de jurisdictie, etc.) si ceea ce a fost numit exceptie de extrateritorialitate¹ (priveste
în primul rând sediul, incinta misiunii diplomatice, apoi, în parte, personalul misiunii diplomatice - imunitatea
diplomatica este o parte a acestei exceptii - si presupune ca asupra acestora nu se aplica normele juridice ale statului
de sediu).

Astfel, personalul tehnic administrativ (secretari, dactilografi, etc.) se bucura de toate drepturile si
privilegiile recunoscute personalului diplomatic, mai putin imunitatea jurisdictionala, iar personalul de serviciu
(portari, femei de serviciu, etc.) are imunitate numai pentru actele savârsite în exercitarea atributiilor de serviciu.
Sediul misiunii si resedinta particulara a agentului diplomatic, precum si documentele, arhiva, si corespondenta
oficiala diplomatica sunt inviolabile.

Toate acestea fiind spuse, s-a conturat si principiul personalitatii legii: norma juridica se aplica în primul
rând cetatenilor statului de edictare. Din exceptiile enuntate mai sus se observa si strânsa legatura ce exista între
teritorialitate si "personalitate", în ceea ce priveste aplicarea legii: aplici legea româna unor "ne-cetateni" pentru ca
acestia se afla pe teritoriul statului român.