ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI

PROGRAM MASTERAT ECONOMIE ECOLOGICĂ

PROIECT LA DISCIPLINA MANAGEMENTUL CAPITALULUI NATURAL

Student: Burducea Mihai-Viorel

Mohonea Andreea
Grupa:1337
APLICATIA Nr. 5 Fundamentarea deciziei de amplasare a unei rampe de gunoi

I.Obiective O1 Imbunatatirea parteneriatului intre utilizatorii /factorii interesati

Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei ca urmare a respectarii cerintelor

privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor (colectarea conforma a

deseurilor, controlul emisiilor atmosferice, colectarea si epurarea apelor de infiltratii,

stoparea depozitarii necontrolate a deseurilor In spatii neamenajate).

- Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui

turism durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare la nivelul intregului judet si

stoparea depozitarii necontrolate.

- Imbunatatirea comportamentului fata de mediul Inconjurator prin educarea

publicului cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a

deseurilor;

- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;

- imbunatatirea situatiei sociale si economice a locuitorilor din zona;

- stabilizarea sociala a zonei, prin contributia la crearea de noi locuri de munca;

- cresterea gradului de siguranta a sanatatii locuitorilor, prin pastrarea calitatii apei

din panza freatica;

O2. Minimizarea riscurilor ecologice ii.Material si metoda(simulare)

M1. Zonele retinute/alese pentru amplasarea rampei de gunoi:A,B,C

Amplasarea lor se face conform

Plansa 1. Plan de situatie cu lucrari proiectate. In

aceasta zona sunt prevazute un numar de 6 drenuri sub incinta (dag5÷dag10) avand

lungimi de 34-48 m. Ele se descarca intr-u dren colector din PIED, Dn 315mm, lis,

amplasat la baza digului perimetral.

Racordarea drenurilor absorbante de sub incinta la drenul colector se face prin camine de
vizita din PEID, avand Dn 1000 mm

M2. Lista criteriilor/subcriteriilor /caracteristicilor oricarei zone de amplasare

Criterii de evaluare:

Criterii economice (respectiv eficienţa investiţiei): soluţia propusă prezintă cele mai

bune rezultate din punct de vedere al costurilor de construcţie, mai mici comparativ cu alte

variante; în mod similar costurile de întreţinere sunt mai reduse.

Criterii sociale (respectiv acceptabilitate socială): soluţia prezintă cele mai bune

rezultate din punct de vedere al protecţiei factorului uman; impactul pozitiv asupra

locuitorilor localităţilor învecinate este semnificativ.

Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu): soluţia propusă prezintă

efecte negative minime asupra peisajului, solului, apei, aerului şi asupra patrimoniului

cultural, în special pe termen lung, respectiv în perioada de exploatare a acestuia.

La depozitare vor fi acceptate deseurile municipale reziduale si deseurile nepericuloase de

orice natura, care satisfac criteriile de acceptare a deseurilor la depozitele de deseuri

nepericuloase prevazute in Ordinul ministerului mediului nr. 95/2005 privind stabilirea

criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si

lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri. La depozit nu

vor fi acceptate deseuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate,

vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a deseurilor nepericuloase si

care satisfac criteriile relevante de acceptare intrucat depozitul nu este prevazut cu o

celula separate destinata acestor tipuri de deseuri. De asemenea, nu vor fi acceptate la

depozitare urmatoarele tipuri de deseuri:

- deseurile lichide;

- deseurile explozive, corozive, foarte inflamabile sau inflamabile;

- toate tipurile de anvelope uzate

M3. Utilizarea metodei DELPHI si a metodei multicriteriale-tehnica sumei ponderate

Metoda Delphi reprezintă o tehnică de analiză de tip structurat (dezvoltată la începutul

Războiului Rece cu scopul estimării impactului tehnologiei aspra evoluţiei conflictelor armate),
utilizată în vederea consultării interactive a unui panel de experţi, pornind de la ideea că
raţionamentul de grup are o mai mare validitate decât cel individual.

Consultarea are loc prin intermediul unor chestionare tematice, diseminate pe parcursul a două
sau mai multe runde, după fiecare iterare, persoana desemnată ca integrator al rezultatelor
(denumită facilitator) diseminând rezumatul opiniilor formulate (însoţit de prezentarea
argumentelor care au stat la baza judecăţilor de valoare exprimate), urmând ca grupul să îşi
revizuiască opiniile.

Avantaje şi dezavantaje ale metodei

Focalizarea asupra problemei analizate este facilitată de o serie de caracteristici ale metodei:

-structurarea circuitului informaţional – filtrarea răspunsurilor de către facilitator şi eliminarea

celor nerelevante previne posibilele interacţiuni negative care ar putea apărea în cazul unor
discuţii directe şi contribuie la ameliorarea dinamicii grupului;

-feedback-ul constant – faptul că metoda permite şi chiar încurajează revizuirea părerilor

anterioare precum şi exprimarea de comentarii privind punctele de vedere ale celorlalţi
participanţi favorizează atât evitarea menţinerii cu orice preţ a poziţiilor, cât şi atitudinile
conformiste generate de prezenţa unui lider de opinie formal;

-anonimitatea – contribuie nu doar la prevenirea asumării de către participanţi a unei opinii

formulate de o persoană recunoscută ca autoritate în materie, ci şi la evitarea în mare măsură a
efectului de „bandwagon” (ralierea emoţională la opinia majoritară, cu scopul ocupării unui loc
în echipa câştigătoare) sau la admiterea erorilor de raţionament.

Un punct slab îl constituie faptul că, deşi diminuează riscurile unor capcane mentale, acestea se
pot manifesta la nivelul facilitatorului, care, pe fondul background-ului personal, poate fi
influenţat în selectarea răspunsurilor pe care le consideră ca fiind cele mai potrivite.

Totodată, trebuie avut în vedere faptul că Delphi nu este potrivită pentru situaţii complexe, în
care prognoza trebuie să ţină cont de evoluţia simultană a mai multor factori

Utilitatea metodei

Tehnica poate fi folosită ca bază pentru dezvoltarea scenariilor ulterioare şi a strategiilor, pentru
corelarea evaluărilor provenite din surse diferite asupra unor subiecte complexe, pentru
identificarea şi prioritizarea problemelor.
În plus, este puţin costisitoare şi favorizează angrenarea în echipe a unor experţi din afara zonei
de intelligence (medii academice, oameni de ştiinţă, cercetători, jurnalişti, economişti etc.), deşi
în acest caz selectarea participanţilor introduce o variabilă suplimentară, uneori consumatoare de
timp.

iii. Cerinte C1 Stabiliti coeficientii de importanta(C) petru criteriile alese (din lista de
criterii)-utilizand metoda DELPHI

C2.Determinati nivelul ponderat al pretabilitatii fiecarei zone de amplasare arampei :

-pentru fiecare zona,atribuiti un numar de puncte(N) fiecarui criteriu pe o scara a pretabilitatii de

la 1 la 4

-pentru fiecare zona(i), stabi liti valoarea ponderata a ficarui criteriu(VPij) 33 VPij=CijxNij
-stabilirea nivelului ponderat al fiecarei zone(NP): NPi=suma VPij

C3. Comentati rezultatele si formulati decizia iiii.Lista criteriilor si exemplu de aplicare a

tehnicii sumei ponderate

Lista criteriilor

-capacitatea de depozitare:mare,medie, mica

-adancimea apei freatice:mare,medie,mica

-tipul de sol:nisipos ,lutoargilos -distanta fata de comunitati umane:mare,medie,mica

-vocatia principala a zonei:agricola,turistica,terendegradat

-statutul juridic al terenului:privat,public

-importanta ecologica a zonei:scazuta,medie ,mare

Criterii Pretabilitatea zonei de amplasare Pretabilitatea ponderata a
I zonei de amplasare

Denumire Coeficient de A B C A B C

importanta

1.Capacitatea de 20 2 3 4 0,4 0,6 0,8

Depozitare mare

2. Statutul juridic: 20 3 3 3 0,6 0,6 0,6

privat

3. Tipul de sol: 10 2 4 1 0,2 0,4 0,1

Nisipos

4. Adâncimea apei 10 3 3 2 0,3 0,3 0,2

freatice: medie

5. Importanța ecologică 20 4 4 2 0,8 0,8 0,4

a zonei: mica

6. Vocatia principala 10 2 3 2 0,2 0,3 0,2

a zonei: teren degradat

7. Distanta fata de 10 2 2 3 0,2 0,2 0,3

Comunitatile umane: mare 2,7 3,2 2,6

Total clasament 100 2 1 3

Vpij = Cij x Nij

Capacitate de depozitare mare:

A= 20*2/100=0.40

B=20*3/100=0.60

C=20*4/100=0.80

Adancimea apei freatice medii:

A=10*3/100=0.30

B=10*3/100=0.30

C=10*2/100=0.20

Tipul de sol nisipos:

A=10*2/100=0.20

B=10*4/100=0.40

C=10*1/100=0.10

Statut juridic: privat

A=20*3/100=0.60

B=20*3/100=0.60

C=20*3/100=0.60

Importanța ecologică a zonei: mica

A=20*4/100=0.80

B=20*4/100=0.80

C=20*2/100=0.40

Vocatia principala a zonei: teren degradat

A=10*2/100=0.20

B=10*3/100=0.30

C=10*2/100=0.20
Distanta fata de comunitatile umane: mare

A=10*2/100=0.20

B=10*2/100=0.20

C=10*3/100=0.30