Efectele dinamicii modificate Orteze de flexie articulară

metacarpofalangiană upă Hand Burn

Ji Soo Choi, M.D., Jeong Hyeon Mun, M.D., Ju Youn Lee, M.D.,
Jong Hyun Jeon, M.D., Yun Jae Jung, M.D.,
Cheong Hoon Seo, M.D., Ki Un Jang, M.D., Ph.D.
Department of Physical Medicine and Rehabilitation, Hallym
University College of Medicine, Seoul 150-719, Korea
Received April 29, 2011; Accepted September 21, 2011
Corresponding author: Ki Un Jang
Department of Physical Medicine and Rehabilitation, Hangang
Sacred Heart Hospital, Hallym University College of Medicine, 94-
200,
Yeongdeungpo-2 dong, Yeongdeungpo-gu, Seoul 150-719, Korea
Tel: +82-2-2639-5730, Fax: +82-2-2633-7571, E-mail:
jangkiun@hanmail.
Obiectiv
Evaluarea eficacității ortezelor de flexie a articulației
metacarpofalangiene dinamice modificate pentru tratamentul
contracturilor de mână post-arsură.
Metodă
Am înscris 42 de pacienți cu arsură manuală cu un interval limitat de
mișcare la articulațiile metacarpofalangiene din acest studiu. Pacienții
au fost repartizați aleatoriu fie într-un grup de control, fie într-un grup
ortetic. Ambele grupuri au primit terapia standard de reabilitare axată
pe terapia mâinilor; 21 de subiecți din grupul ortezic au purtat o atelă
pentrum 3 ore pe zi timp de 8 săptămâni. Funcția mâinii a fost
măsurată prin mișcarea activă, forța de prindere și altele
unelte de evaluare. Toți parametrii au fost estimate utilizând testul
Mann-Whitney U la începutul și la sfârșitul anului tratamentul după 8
săptămâni.
Rezultate
Cele 21 de subiecți care au avut o intervenție ortetică au arătat o
îmbunătățire semnificativă a intervalului de mișcare la 2, 3, 4 și 5
articulații metacarpofalangiene (p <0,05). Cu toate acestea, rezistența
la aderență nu a fost semnificativă a crescut după cele 8 săptămâni de
tratament comparativ cu grupul de control (p> 0,05). A existat o
diferență semnificativă în funcția de mână se scala între cele 2 grupuri
(p <0,05).
Concluzie
Ortezele dinamice modificate ale flexiei articulațiilor
metacarpofalangiene oferă o flexie continuă către articulație
metacarpofalangiană care este necesară pentru restabilirea intervalului
de mișcare în contracturile de mână post-arsură.
Pentru aplicarea clinică a ortezelor de mână la pacienții cu tulburări
de mână, cercetări suplimentare asupra efectelor acesteia
sunt necesare.
Cuvinte cheie: deformări ale mâinilor, dobândite, dispozitive
ortotice, reabilitare, arsuri.
INTRODUCERE
Recent, incidența leziunilor prin arsuri este în scădere pe măsură ce
accidentele industriale scad. Prin urmare, doar a câteva centre speciale
de arsură tratează majoritatea pacienților cu arsuri și reabilitarea
arsurilor este recunoscută ca fiind specializată program de tratament.
Tratamentul inițial servește pentru a preveni deshidratare și leziuni
secundare prin rană dezinfectarea și tratamentul chirurgical al altoirii
pielii.
Tratamentul de reabilitare după faza acută are ca scop minimizați
deformarea articulațiilor și, astfel, păstrați starea funcțională și să lase
pacientul să poată întoarce-te la serviciu și acasă. Cele mai multe
leziuni articulare prin arsuri apar secundar la deteriorarea pielii și,
astfel, la pielea specială managementul cu tratamentul exercițiului
este complet necesar. Cele mai frecvente părți ale corpului în care
apar arsurile sunt mâinile și brațele și una dintre principalele
complicații ale arsurile la mână sunt contractura articulației
degetelor.1 Mișcare articulară tulburarea se găsește mai ales în
articulațiile degetelor de la arsură pacienți, următorul cel mai frecvent
fiind umărul articulațiile, coturile și articulațiile genunchiului în
ordine. Printre degete, articulația metacarpofalangiană este cel mai
frecvent găsit afectat la 29,4% .2,3
În special, limita de exionare a articulațiilor metacarpofalangiene
obstrucționează mișcarea să dețină obiecte și, prin urmare, are un
impact mare asupra lungului prognostic funcțional pe termen lung și,
prin urmare, tratamentul pentru acest lucru este principala contribuție
la îmbunătățire a calității vieții. Studiile anterioare au investigat
utilizarea unui aparat dentar, fixarea pansamentului, mișcarea
articulației exerciții de gamă, îmbrăcăminte de compresie și
chirurgicale corectare pentru a preveni și trata post-mâna
contractura de arsură.4-9 Contractura post-arsură nu cauzează
doar cicatrici, dar și transformarea în direcție de tragere de mușchi și
nu este ușor de corectat; și astfel, este important pentru progresul său.
Cu privire la aceasta conexiune, acest studiu a examinat eficacitatea
modificării ortezele dinamice ale fl exionului articulației
metacarpofalangiene (Sammon Preston Roylan, Chicago, SUA), care
este folosit pentru corectare în cazurile de contractură articulară
secundară din cauza arsurilor și a grefării pielii, dar încă nu există
nu s-au raportat efectele sale de a trata mâinile.10
MATERIALE ȘI METODE
Un studiu prospectiv a fost efectuat pe 42 de pacienți, care tratament
acut completat în centre speciale de arsuri pentru arsuri de mână și au
fost transferate la reabilitare departamentul de medicină în termen de
6 luni de la rănire, între martie 2009 până în decembrie 2010.11,12
studiul a exclus pacienții care au avut arsuri de gradul IV cu boli
musculo-scheletice (fracturi, amputare, artrita reumatoidă și boala
degenerativă a articulațiilor) în mâna rănită sau bolile nervoase
(nervul periferic tulburări, radiculopatie cervicală) sau leziuni la
nivelul grosimii pielii si muschii si tesuturile osoase Varsta la timpul
rănirii, sexul și tipul și intervalul de arsură au fost examinate. Pacienți
care au fost în termen de 6 luni de la leziunea lor și în care gama de
mișcare de flexie a articulația metacarpofalangiană necesară pentru a
conduce zilnic activitățile de viață au fost limitate la mai puțin de 61
de grade13 au fost clasificat aleatoriu în și grupul ortotic. Fiecare
grupul a avut, respectiv, 21 de pacienți. Ortezele utilizate pentru
acest studiu nu a obstrucționat mișcările proximale articulația
interfalangiană sau încheietura mâinii și aplicată continuu
extindere în direcția de exionare a celei de-a doua prin a cincea
articulații metacarpofalagiene. Ortezia pe spate a mâinii a fost
modificată astfel încât să se potrivească cu media dimensiunea mâinii
coreenilor și calitatea materialului era adaptate la starea pacienților.
Structura de fier sprijinirea ambelor părți ale mâinii a fost făcută
pentru a putea rezista în mod corespunzător forțelor de tragere și, la
final, acolo este un inel și o bandă de cauciuc cu elasticitate
îmbunătățită spre forma mâinilor pacientului ars și oferă tensiune, cu
forța de corecție dinamică a articulațiilor fiind controlată de o
modificare a numărului de benzi. Pacienții purtau articulația
metacarpofalangiană dinamică orteze de exion modificate în această
formă timp de 3 ore fiecare zi, câte o oră, pentru perioade de timp de
8 săptămâni (Fig. 1). Atât grupul de control, cât și grupul ortetic a
efectuat restul tratament de reabilitare în mod egal, în plus la aplicarea
ortezelor. Am comparat intervalul de mișcare a articulației, rezistența
la prindere, calitatea vieții și starea de sănătate șifuncțiile mâinilor
înainte și după purtare modificate orteze dinamice de flexie a
articulațiilor metacarpofalangiene timp de 8 săptămâni. Gama de
mișcare a articulației și rezistența la prindere au fost măsurate,
respectiv, folosind goniometrul și dinamometrul squeeze pentru a
evalua modificări ale limitei de flexie a articulației
metacarpofalangiene.
Pentru a examina calitatea vieții și starea pacientului de sănătate,
14,15 am implementat versiunea coreeană .Scară de sănătate specifică
arsură-scurtă (BSHS-B-K). Coreana versiunea Michigan Hand
Outcomes Questionnaire (MHQ-K), 16 Jebsen Hand Function Test17
și funcțional. Măsura de independență (FIM) 18 a fost implementată
în pentru a evalua nivelul funcției mâinii la pacienți. Pentru statistici
s-a folosit programul SPSS versiunea 12.0 analiza, iar nivelul de
semnificație a fost stabilit la mai puțin de 0,05. Testul Mann-Whitney
U a fost utilizat în statistici analiză.

Fig. 1. Subiecții din grupul ortezic au adaptat modificările orteze de

flexie articulară metacarpo-falangiană dinamică la contractura de
control a articulației metacarpo-falangiene pentru 3 ore pe zi timp de
8 săptămâni.
REZULTATE
Măsurarea mișcării active a articulațiilor și a aderenței putere nu a
existat nicio diferență semnificativă în mișcarea active raza de acțiune
și rezistența la prindere a metacarpofalangianului și articulații
interfalangiene proximale în jurul limitei de flexie efectul de corecție
al ortezelor, (p> 0,05). Articulația active intervalul de mișcare al
metacarpofalangian și proximal flexia interfalangiană a ambelor părți
ale ortezei grupul a crescut după 8 săptămâni comparativ cu martorul
grup, și a existat o diferență semnificativă statistic numai în articulația
metacarpofalangiană (p <0,05) și articulația interfalangiană proximală
nu a prezentat un semnificativ diferență (p> 0,05). În plus, nu a existat
nici un semnificat diferență în rezistența la prindere a ambelor mâini
între două grupuri după 8 săptămâni (p> 0,05) (Tabelul 1).

Evaluarea calității vieții, a stării de sănătate și

funcția de mână scorul versiunii coreene a Burn Specifi c Health
scală-scurt care reflectă calitatea vieții și starea sănătății și Măsura
funcțională de independență legat de mișcările de viață cotidiene nu
era semnificativ statistic diferit între cele 2 grupuri
(p> 0,05) (Tabelul 2). Timpul folosit pentru dirijarea fiecăruia testul
în testul funcției mâinii Jebsen a fost același ca Tabelul 3 și, de
asemenea, nu a existat nicio diferență între cele 2 grupuri (p> 0,05).
Scorurile pe elementele funcției mână a versiunii coreene a Michigan
Hand Outcomes Chestionarele au fost 23 și 22 în grupul de control și
grupul ortetic, respectiv, și a crescut la 25 și 46, respectiv după 8
săptămâni; a existat o semnificativă diferență între cele 2 grupuri (p
<0,05) (Tabelul 4).
Distribuția în funcție de vârstă și sex și aspecte clinic douăzeci și unu
de pacienți au primit asistență medicală de reabilitare și tratament
spitalicesc în termen de 6 luni după arsură vătămare, parțial prin
purtarea dinamicii modificate orteze articulare metacarpofalangiene;
alte 21 pacienții au fost clasificați ca grup de control. Media vârsta
pacientului-subiect a fost de 41,4 ± 12,06 ani; și 36 pacienții au fost
bărbați și 6 pacienți au fost femei. Acolo nu a existat nicio diferență
semnificativă între cele 2 grupuri din sex, vârstă, distribuția la stânga
și la dreapta a arsurilor la mână, tipul de arsură, timpul care a trecut de
la arsuri până tratamentul, întreaga gamă de arsuri și mâna
gama și adâncimea (Tabelul 5)
DISCUŢIE
Diverse complicații apar după arderea mâinii, care poate duce la
limitări în mișcările cotidiene și în tulburările funcționale. Exemplele
includ mâna gheare deformare, contractură a spațiului web,
contractură dorsală a mâna, deformarea palmei cu degetul mare,
deformarea răpirii a micii fiere, adeziunea tendonului extensor,
butonie deformarea, presiunea și tăierea nervului median și nervul
cubital și osificarea heterotopică a cotului; acestea cauzează o
problemă gravă în plan psihologic și aspecte sociale ale pacienților
arși.4 Tulburările grave rămân în special în mâini datorită structurii
lor funcționale și anatomice. Partea din spate a mâinii are o structură
de susținere care menține stabil tendonul mușchilor extensori la
nivelul articulația metacarpofalangiană în momentul flexiei și
extensie. Th este o glugă dorsală din trei suporturi structuri, iar
tendonul extensor este susținut de banda sagitală la nivelul articulației
metacarpofalangiene, iar la o parte inferioară, articulația
metacarpofalangiană iar articulația interfalangiană proximală sunt
susținute de banda transversală și banda oblică.5-8
Cand vezi conexiunile intertendinoase după eliminare pielea și stratul
subțire de mâini, puteți observa asta stabilitatea spațiului articular
metacarpofalangian se menține în al doilea deget până în al cincilea
deget. Pe măsură ce articulația metacarpofalangiană este extinsă
iar articulația interfalangiană proximală se flexează datorită la arsuri
de mână, aceste structuri ligamentare ale mâinilor sunt deteriorate și
țesuturile de susținere din jur slăbiți și astfel apare contractura și o
instabilitate starea de deformare este cauzată în metacarpofalangian
articulație și articulație fină datorită contracturii pielii.9-11
La de data aceasta, dacă articulația metacarpofalangiană devine
flexată, ortezul este extins și în mod natural proximalul articulația
interfalangiană este îndreptată, iar presiunea este administrat capsulei
anterioare a articulației carpometacarpiene a articulația
metacarpofalangiană care obstrucționează extensia Tabelul 4.
Michigan Hand Outcomes Questionnaire Scorurile subiecților
Grup de control (n = 21) Grup ortotic (n = 21) Linia de bază După 8
săptămâni Diferența de bază Linia de bază După 8 săptămâni
Diferența Funcție 23 ± 16 25 ± 8,6 2 ± 15,3 22,2 ± 17,3 46,2 ± 36,8
24 ± 29,7 * ADL † 20 ± 27,6 26,2 ± 49,2 6,2 ± 30,3 21 ± 20,4 36,6 ±
28,8 15,6 ± 21,8
Munca ‡ 0 1,2 ± 2,5 1,2 ± 1,1 0 3,3 ± 5,7 3,3 ± 2,1
Durere 66 ± 26,1 53,3 ± 24,6 -12,7 ± 37 62,2 ± 28,6 58,7 ± 39,2 -3,5
± 40,5 Estetică 28,1 ± 4,4 31,2 ± 6,2 3,1 ± 4,6 29,1 ± 15,6 31,2 ± 47,3
2,1 ± 29 Satisfacere§ 18,3 ± 20,7 31,9 ± 4,8 13,6 ± 16,6 20,3 ± 17,7
35,2 ± 43,7 14,9 ± 28,4 Valorile sunt media ± deviația standard, toate
scorurile la scara MHQ se bazează pe o scară de la 0 la 100. Pentru
toate scorurile, cu excepția durere, scorurile mai mari indică o
performanță mai bună a mâinilor. Pentru scala durerii, scorurile mai
mici au indicat mai puțină durere * p <0,05 comparativ cu grupul de
control prin testul Mann-Whitney U, † Activități din viața de zi cu zi,
‡ Performanța muncii, §Satisfacția cu funcție de mână Tabelul 5.
Caracteristicile inițiale ale pacienților studiați Control grup (n = 21)
Ortotic grup (n = 21) Sex Masculin 18 18 Feminin 3 3 Vârstă (ani) *
43,28 ± 12,84 39,52 ± 11,2 Mână arsă Dreapta 7 5 Stânga 1 2 Ambele
13 14 Cauza arderii Flacăra 16 15 Electricitate 2 2 Altele 3 4 Timp
până la tratament (zile) * 115,52 ± 50,99 105,62 ± 49,31 TBSA (%) *
24,47 ± 18,25 27,57 ± 23,64 BSA ars manual (%) * 3,95 ± 1,5 3,62 ±
1,79 Mână profundă de gradul 2 arde BSA (%) * 0,9 ± 1,64 0,5 ± 1,23
Arsură de mână de gradul 3 BSA (%) * 2,9 ± 2,06 2,78 ± 1,9 *
Valorile sunt date ca medie ± deviație standard TBSA: Suprafața
totală arsă, BSA: Suprafața arsă orteze articulare dinamice MP
modificate pentru arderea mâinilor și astfel baza articulației
interfalangiene proximale cu fața în sus. Pe măsură ce axa funcțională
a articulației se mișcă, momentul bratului fiziologic este scăzut la
punct în care tendonul fl exor a pierdut fl exionul active abilitatea și,
astfel, articulația se rotește maxim și spațiul comun se deschide fără a
aluneca. Prin acest principiu, contractura articulară este îmbunătățită
prin menținerea corespunzătoare tendonul extensor și creșterea
mișcării interval.13,19,20
Flexia articulară metacarpofalangiană dinamică ortezele sunt utilizate
pentru a ajuta funcțiile rănitului mâinile și pentru a preveni sau
corecta deformările articulare. În plus, este utilizat ca tratament
conservator pentru entorse, fracturi și leziuni ale nervilor. Poate
preveni gheară prin funcția de extensie a mușchilor extrinseci
prin promovarea interfalangianului proximal active extensie articulară
prin metacarpofalangian pasiv flexie, în special la pacienții cu
paralizie a mușchii intrinseci.21,22 În plus, standardele comune
pentru momentul ideal de purtare a ortezelor pacienților cu arsuri
nu a fost încă stabilită și, prin urmare, purtarea programul depindea de
sentimentele subiective ale pacientului de stare confortabilă pentru a
preveni ischemia țesuturilor moi și ulcer de presiune (program
alternativ) .20,23
În rezultatele acestui studiu, metacarpofalangianul raza de mișcare
articulară a fost îmbunătățită semnificativ prin utilizarea ortezele
existente modificate, iar aceasta a devenit o șansa de a oferi motive
suficiente pentru a preveni articulația deformare. Măsurile subiective
ar putea fi verificate de folosind în versiunea coreeană Michigan Hand
Outcomes Chestionar. Cu toate acestea, grupul ortetic nu a avut
o diferență mare față de grupul de control din functional
Măsura independenței și funcția mâinii Jebsen Testul și rezistența la
aderență. Se consideră că ortezele aproape că nu au avut efect asupra
degetului mare sau restul interfalangianului proximal și distal al
fixatorilor articulații. De asemenea, din cauza primului spațiu web nu
era mare suficient pentru a produce o forță musculară adecvată, am
putea nu observați diferențe semnificative în prindere, țineți și
funcția de transfer.24 În plus, rezistența la prindere este de asemenea
influențat de postura coatelor și încheieturilor, 25 și astfel evaluarea
rezistenței la aderență are limitări ca a predictor al întregii funcții a
mâinii în articulația post-arsură contracturi. Studiul ortezelor de
stabilitate a mâinilor pentru prevenirea contracturii mâinii ca rezultat
al creierului leziunile sunt prezentate de Park et al26 au văzut că acolo
nu a avut un efect distinct la pacienții din perioada subacută și
astfel prevenirea deformării prin purtarea timpurie este încă nesigur.
Cu toate acestea, conform Pizzi și colab., 27 a fost considerat adecvat
deoarece spasticitatea și intervalul de exerciții articulare au fost
îmbunătățite la pacienții cu AVC care au fost 4 luni sau mai mult
după apariția bolii. Efectele de orteze pe deformarea mâinii bolii
centrale rămâne controversat, în special atunci când această condiție
este însoțit de slăbirea forței musculare și tonusul muscular și
rezultatele pe termen lung ale tratamentului.
Se subliniază importanța ortezelor pentru arderea mâinilor decât
pentru bolile centrale, deoarece în arsuri la mână, ca pielea
este stabilizată, tulburarea articulară are personalitatea de a fi fix.
Tendința pacienților de a strânge pumnii după arsură vătămarea
înrăutățește în cele din urmă contractura tendinoasă și deformarea
articulațiilor degetelor. Prin urmare, este important să aplice orteze
adecvate pentru a preveni deformarea prin menținerea lungimii
tendonului în arsul de mână pacienți. Prin urmare, se crede că este
suplimentar sunt necesare studii pentru a verifica relația dintre
eficacitatea ortezelor și scara de evaluare funcțională pentru diverse
boli ale mâinilor și pentru dezvoltarea ortezelor care poate corecta
degetul mare, precum și ceilalți indicatori pentru a îmbunătăți funcția
de prindere.
CONCLUZIE
Ca urmare a lăsării mâinii să ardă purtarea pacienților articulația
metacarpofalangiană dinamică modificată orteze de flexie, gama de
mișcare a articulației articulația metacarpofalangiană a fost
îmbunătățită și mâna funcții îmbunătățite. Având în vedere aceste
rezultate, modificată Flexia articulară metacarpofalangiană dinamică
ortezele vor fi utile din punct de vedere clinic pentru flexia articulația
metacarpofalangiană și pentru îmbunătățirea mâinii funcţie.
REFERENCES
1. Smith MA, Munster AM, Spence RJ. Burns of the hand and upper
limb--a review. Burns 1998; 24: 493-505
2. Schneider JC, Holavanahalli R, Helm P, O’Neil C, Goldstein R,
Kowalske K. Contractures in burn injury Part II: investigating joints
of the hand. J Burn Care Res 2008; 29: 606-613
3. Seo CH, Jang KU, Ahn JK, Yang JI, Park DS. Th e types of
impairments in burn patients. J Korean Acad Rehab Med 2006; 30:
179-183
4. Esselman PC, Moore ML. Issues in burn rehabilitation. In:
Braddom RL, editor. Physical medicine and rehabilitation, 3rd ed,
Philadelphia, Saunders, 2006, 1399-1414
5. Drape JL, Dubert T, Silbermann O, Thelen P, Thivet A, Benacerraf
R. Acute trauma of the extensor hood of the metacarpophalangeal
joint : MR imaging evaluation. Radiology 1994; 192: 469-476
6. Clavero JA, Golano P, Farinas O, Alomar X, Monill JM, Esplugas
M. Extensor mechanism of the fingers: MR imaging-anatomic
correlation. Radiolgraphics 2003; 23: 593-611
7. Scott SC. Closed injuries to the extension mechanism of the digits.
Hand Clin 2000; 16: 367-373
8. Young CM, Rayan GM. The sagittal band: anatomic and
biomechanical study. J Hand Surg Am 2000; 25: 1107-1113
9. Helm PA, Kevorkian CG, Lushbaugh M, Pullium G, Head MD,
Cromes GF. Burn injury: rehabilitation management in 1982. Arch
Phys Med Rehabil 1982; 63: 6-16
10. Jung HS, Jung HS. Descriptive survey on the dimensions and the
characteristics of Korean hands in general. J Ergon Soc Korea 2003;
22: 29-44
11. Sheridan RL, Hurley J, Smith MA, Ryan CM, Bondoc CC,
Quinby WC Jr, Tompkins RG, Burke JF. Th e acutely burned hand:
management and outcome based on a ten-year experience with 1047
acute hand burns. J Trauma 1995; 38: 406-411
12. Frist W, Ackroyd F, Burke J, Bondoc C. Long-term functional
results of selective treatment of hand burns. Am J Surg 1985; 149:
516-521
13. Hume MC, Gellman H, McKellop H, Brumfi eld RH Jr.
Functional range of motion of the joints of the hand. J Hand Surg Am
1990; 15: 240-243
14. Kildal M, Andersson G, Fugl-Meyer AR, Lannerstam K, Gerdin
B. Development of a brief version of the Burn Specific Health Scale
(BSHS-B). J Trauma 2001; 51: 740-746
15. Son HG, Seo CH, Kim JH, Jang KU, Noh SY. Reliabilityand
validity of a Korean version of the Burn Specific Health Scale-Brief
(BSHS-B-K). J Korean Burn Soc 2005; 8: 127-136
16. Seo CH, Jang KU, Kim DH, Hur J, Chun W, Kim JH, Son HG,
Lee BC. Reliability and validity of a Korean version of michigan
hand outcomes questionnaire in burn injury patients. J Korean Burn
Soc 2006; 9: 102- 109
17. Jebsen RH, Taylor N, Trieschmann RB, Trotter MJ, Howard LA.
An objective and standardized test of hand function. Arch Phys Med
Rehabil 1969; 50: 311-319
18. Keith RA, Granger CV, Hamilton BB, Sherwin FS. Th efunctional
independence measure: a new tool for rehabilitation. Adv Clin
Rehabil 1987; 1: 6-18
19. Jang KU, Choi JS, Lee JY, Seo CH, Yim HJ, Cho YS, Kim DH,
Hur J, Chun W, Kim JH. Dynamic elbow flexion orthosis for elbow
flexion limit in upper extremity burn. J Korean Burn Soc 2009; 12:
68-72
20. Fess EE, Gettle KS, Philips CA, Janson JR. Hand and upper
extremity splinting: principles and methods. 3rd ed, St. Louis,
Elsevier Mosby, 2005, 86-277
21. Fishman S, Berger N, Edelstein JE, Springer WP. Upper limb
orthoses. In: American Academy of Orthopaedic Surgeon, editors.
Atlas of Orthotics, 2nd ed, St. Louis, CV Mosby Company, 1975,
163-199
22. Jang KU, Seo CH, Kim MK, Moon CH, Yang JI, Kim JW, Park
DS. Th e distribution analysis of orthotics in burn rehabilitation. J
Korean Burn Soc 2004; 7: 98-103
23. Richard R, Ward RS. Splinting strategies and controversies. J
Burn Care Rehabil 2005; 26: 392-396
24. Sabapathy SR, Bajantri B, Bharathi RR. Management of post burn
hand deformities. Indian J Plast Surg 2010; 43 Suppl: S72-S79
25. Kong YK, Sohn ST, Han JG. A review study for grip strengths of
hand. J Ergon Soc Korea 2010; 29: 715-725
26. Park EH, Kang JY, Chun MH. Effects of resting hand splint in
early stroke patients. J Korean Acad Rehab Med 2006; 30: 261-265
27. Pizzi A, Carlucci G, Falsini C, Verdesca S, Grippo A. Application
of a volar static splint in poststroke spasticity of the upper limb. Arch
Phys Med Rehabil 2005; 86: 1855-1859