Aplicarea unor metode și tehnici de

cunoaştere a elevului cu nevoi speciale prin

intermediul activităţilor de practică (metode
accesibile profesorului psihopedagog)

Pentru a prezenta metodele de cunoastere a elevilor trebuie sa precizam cateva aspect in

legatura cu posibilitatea cunoasterii psihologice.
In primul rand psihologia este o stiinta probalistica care nu se ajunge la certitudine, din
aceasta in domeniul psihologic nu vom putea stabili un diagnostic definitiv pentru a evita erorile
predictive datorate solutiei in timp a subiectilor a modificarilor.
Cunoasterea in domeniul aptitudinilor este mai avansata,precizia in masurare fiind mult
mai mare fata de alte aspecte ale personalitatii, in care nu putem fi siguri de autenticitatea
reactiilor persoanei. Cand se pune problema cunoasterii trasaturilor de caracter,de exemplu,
subiectii activeaza mecanisme de aparare,etaleaza doar aparente in spatele carora ascund
trasaturile autentice.
Astfel metodele de cunoastere sunt de 2 categorii:
 Metode clinice (observatia,convorbirea,metoda biografica)
 Metode psihometrice, experimentale(experimentul,testul chestionarul)
Diferenta fundamentala dintre cele 2 categorii de metode apare in functie de scopul
urmarit,de gradul de precizie si obiectivitate.
Din punctul de vedere al scopului,metodele clinice isi propun o cunoastere cat mai
amanuntita a persoanei si explicatia evolutiei sale,in timp ce metodele psihometrice se
orienteaza spre stabilirea rangului persoanei,pozitia sa in raport cu o populatie normala.Iar din
punct de vedere al gradului de precizie si obiectivitate,metodele psihometrice sunt mult mai
riguroase ,mai exacte, specificandu-se de fiecare data limitele de eroare iar metodele clinice
depind de subiectivitatea celui care face analiza au un grad de obiectivitate si precizie mai mic.
Metodele de cunoastere a elevului:
 Metoda observatei este una din cele mai vechi metode utilizate in cunoasterea
psihologica, si consta in urmarirea atenta si sistematica a comportamentului unei
persoane cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice. Dezavantajul acestei metode
consta in faptul ca adesea credem ca stim deja multe despre un domeniu, ca cercetarea nu
mai este necesara pt ca faptele sunt evidente sau ca o cunoastere particulara este gresita
pentru ca nu este in concordanta cu propria experienta.
  Observatiile ocazionale ne conduc frecvent la concluzii gresite.Uneori observam
correct dar ne amintim gresit sau doar partial de aceea trebuie sa ne facem o observatie
sistematica. Orice observatie sistematica debuteaza cu stabilirea cat mai exacta a scopului
propus- ce urmarim sa observam,care sunt aspectele comportarii care ne intereseaza,in ce
situatii specifice se manifesta ele. Prima sarcinta este de a decide ce trebuie
inregistrat.Uneori este usor sa inregistrezi cum vorbeste un elev,ce spune,dar fiecare act
al vorbirii implica o inlantuire de cuvinte, o viteza a pronuntarii, un ton folosit,un numar
de pause intre cuvinte. In consecinta cercetatori care studiaza vb analizeaza ore intregi 2-
3 minute de conversatie.
 Contactul prelungit cu elevii ofera profesorului posibilitatea realizarii unor observatii
numeroase in conditii cat mai variate.
 In orice observatie trebuie sa notam cat mai exact faptele si sa le separam de
eventualile interpretari. Ca exemplu profesori isi formeaza o imagine despre elevi
pornind de la sine sau de la rezultatele pe care elevul le obtine la disciplina sa. Aceasta
optica trebuie sa fie atenuata prin reuniunea informatiilor obtinute de la profesori
diferiti,care sa contribuie la formarea unei imagini unitare. In interpretarea observatiilor
trebuie sa se tina seama de situatie, de atitudinile subiectului pt a nu scapa motivatia
actelor de conduit.
 Convorbirea este o conversatie intre 2 persoane, desfasurata dupa anumite reguli
metodologice prin care se urmareste obtinerea unor informatii cu privire la o persoana, in
legatura cu o tema fixate anterior.
Aspecte de care trebuie sa tinem seama atunci cand utilizam convorbirea pentrut a se asigura
autenticitatea si veridicitatea datelor:
1. Castigarea increderii elevilor, eliminarea oricarei suspiciuni
2. Mentinerea permanenta a interesului in timpul convorbiri
3. Sa existe o preocupare permanenta pt stabilirea sinceritati raspunsurilor
4. In timpul convorbirii se vor observa atitudinile si expresiile subiectului, ce va permite
decodificarea afirmatiilor si sinceritatea raspunsurilor
5. Se va evita adresarea unor intrebari sugestive
6. Trebuie sa existe o preocupare permanenta pentru mentinerea unui climat destins,de
incredere reciproca,pentru a evita instalarea emotivitatii.
7. Inregistrarea convorbirii se va face cu multa discretie,putandu-se folosi diferite mijloace
de inregistrare , insa se prefera notarea manuala.