A.7.

Schițați exemple în care sustragerea aduce atingere posesiei viciate, neviciate, de bună- sau
de rea-credinţă, legitime sau nelegitime.

-Exemplu în care sustragerea aduce atingere posesiei viciate: X fură un bun de la Y, care la
rândul său l-a obținut de la Z prin aplicarea violenței. (posesia violentă fiind considerată viciată).
- Exemplu în care sustragerea aduce atingere posesiei neviciate: X sustrage un bun de la Y, la
care acesta a nimerit în urma transmiterii bunului în comodat de către Z.
-Exemplu în care sustragerea aduce atingere posesiei de bună-credință: X sustrage un bun de Y.
Bunul dat a nimerit în posesia lui Y prin cumpărarea lui de la Z, Y considerând întemeiat că Z
este proprietarul bunului. (posesia lui Y e de bună- credință) .
-Exemplu în care sustragerea aduce atingere posesiei de rea-credință: X sustrage un bun de la
Y. Y a primit acest bun în posesie de la Z, care l-a furat, Y cunoscând că ia de la Z un bun furat.
(posesia lui Y fiind de rea-credință).
- Exemplu în care sustragerea aduce atingere posesiei legitime: X fură de la Y un bun, care
acesta l-a primit în moștenire. (posesia lui Y fiind legitimă).
- Exemplu în care sustragerea aduce atingere posesiei nelegitime: X sustrage de la Y un bun, pe
care acesta la rândul lui a furat de la Z. (posesia lui Y- nelegitimă).

B.15. Argumentați dacă principiul separaţiei puterilor în stat (statuat de art.6 al Constituţiei) se
respectă în ipoteza de aplicare a răspunderii pentru sustragerea în proporții considerabile;

Din practică se dovedește că ar fi o naivitate să afirmăm că se respectă art.6 din

Constituție,deoarece la stabilirea caracterului considerabil al daunelor cauzate cei implicați în
procesul de aplicare a legii penale au o discreție foarte largă,prin care se dovedește că ei nu mai
interpretează legea penală ,ci o creează.Asta se poate dovedi prin art.126 al (2) care este foarte
obscur.Legiutorul în acest caz și-a delegat funcția de legiferare dup cum se arată,iar instanța
rămâne cea care umple cum se spune și în tratat cu conținut noțiunea de ”daune în proporții
considerabile”.În consecință cei implicați în procesul de a aplicare a legii penale ,nefiind limitați
de cadrul legal ,sunt cei care în mod suveran decid în care cazuri să fie aplicate alin.(1) art.186-
188,190 sau 191 CP RM.Decid nu în baza prevederii de la al.(2) art.126 CP care este ca și
inexistentă,ei decid în baza propriei convingeri subiective.În practică se demonstrează aplicarea
neuniformă a legi penale.Exemple de cuantumuri de daune în proporții considerabile pot începe
și de la 800 lei.Deci în concluzie afirmăm că nu se respectă acest principiu.