1

DEPRESIA
Broşură informativă pentru adolescenţi

cu sprijinul
2

De ce
e importantă
sănătatea
mintală?
S
ănătatea mintală se referă la
sănătatea creierului nostru. Sănă-
tatea ta mintală influențează toate
aspectele vieții tale, precum performanța
ta la școală, sănătatea ta fizică, emoțiile
tale, cum te evaluezi tu pe tine ca per-
soană și relațiile tale cu cei din jur.
Dacă ai o minte sănătoasă, îți va fi mai ușor
să faci față stresului și să îți trăiești viața
așa cum îți dorești. E important, deci, să fii
atent/ă la sănătatea ta mintală.
Unii oameni au probleme de sănătate
mintală în adolescență.
Acestea apar atunci când creierul nostru
nu mai poate să funcționeze la capaci-
tatea de care avem nevoie zi de zi.
3
Uneori, asta se întâmplă când trecem prin
situații grele de viață, cum ar fi moartea
unei persoane dragi sau divorțul părinților.
Când treci prin astfel de situații, se poate
să ai nevoie de ghidare din partea unui
adult de încredere (membru al familiei,
profesor sau vecin) sau chiar a consilieru-
lui din şcoala ta.
Câteodată, însă, creierul nostru poate să
înceapă să funcționeze cum nu ar trebui
fără să aibă aparent un motiv. Asta ne
poate da bătăi de cap.
De exemplu, ne poate face să ne simțim
triști toată ziua sau să ne simțim anxioși
(adică o frică foarte puternică) atunci când
nu există un pericol real în jur.
4
Când se întâmplă lucrul acesta înseamnă
că ne confruntăm cu o tulburare mintală.
Aceste tulburări apar atunci când creierul
nostru se obișnuiește să funcționeze cum
nu trebuie. Ajungem să fim blocați într-un
tipar de emoții puternice care nu ne ajută.
Câteodată aceste tipare pot schimba
modul în care funcționează creierul nostru.
Dacă sănătatea mintală influențează toate
aspectele vieții tale, la fel e și în cazul în
care ai o tulburare mintală. Îți poate fi dificil
să te descurci la școală, să te întelegi cu
prietenii tăi și să fii sănătos fizic, adică, te
încurcă în a-ți trăi viața așa cum vrei tu.
Unii oameni cu tulburări mintale ajung să
folosească droguri sau alcool ca să facă
față problemelor, alții să se rănească sau
să ajung la concluzia că ar fi mai bine dacă
și-ar lua viața.
Când observi vreo schimbare la felul în
care te simți, apelează cât mai repede la
ajutor!
Există mulți oameni care pot să te ajute.
Un tratament început devreme nu numai
că te ajută pe moment să te simți mai
bine, ci te și învață lucruri ce-ți pot folosi
toată viața.

Cum
funcționează
creierul nostru?
Creierul este un organ extrem
de complex; el are multiple
funcții diferite dar conectate
între ele.
Iată care sunt unele dintre
aceste funcții de care este
responsabil creierul tău:
1
Gândirea
Creierul este responsabil cu proce-
sarea și stocarea informației pe care
o deții, fie că este vorba de rezolvarea unei
probleme de matematică, de a fi atent la ore
sau de a-ţi planifica ce vei face în vacanță.
2
Emoțiile
Creierul controlează și felul în care
te simți în fiecare moment (emoțiile
tale) și modul în care îți exprimi aceste
emoții față de ceilalți.
5
3
Percepția
Creierul tău este responsabil de
atenția pe care o acorzi tuturor
lucrurilor care se întâmplă în jurul tău.
Cum face acest lucru? Pur și simplu in-
terpretează informația pe care o preia
cu ajutorul celor cinci simțuri: văz, auz,
miros, gust și pipăit.
4
Reacțiile fizice şi fiziologice
Creierul tău controlează modul în
care îți miști corpul și reactionezi
– de la felul în care îți miști mâinile
până la mișcări pe care le faci fără să
le conștientizezi (ca de exemplu respi-
rația sau digerarea mâncării).
5
Comportamentul
Creierul tău controlează modul în
care tu interacționezi cu ceilalți
oameni din jur şi cu mediul în care
trăiești. De fapt, creierul tău este cel care
coordonează ceea ce faci și spui în diferite
situații!
6

6
Semnalarea posibilelor pericole
Creierul tău joacă un rol extrem de
important în a te proteja de posi-
bile pericole. El ține cont de informația
preluată de la cele cinci simțuri ale
tale, pentru a te anunța atunci când
ești în pericol. De exemplu, în cazul în
care atingi o sobă fierbinte, creierul te
anunță să-ți retragi imediat mâna.

Atunci când ne confruntăm cu o tulburare mintală, creierul funcționează un pic

diferit. Pentru a înțelege schimbările care au loc în creier în cazul unei tulburări este
necesar să înțelegem modul în care funcționează creierul în mod normal.
 7

Ce este
depresia?
Cu toții trăim uneori zile pe care le numim „proaste” pentru că lucrurile nu merg așa
cum ne-am aștepta. A ne simți triști, supărați, îngrijorați sau dezamăgiți atunci când ni
se întâmplă lucruri negative e firesc. Aceasta este reacția normală a corpului și a minții
noastre și ne ajută să reflectăm asupra situației, să găsim posibile soluții și să depășim
momentul dificil. Când problema noastră dispare sau când ni se întâmplă ceva pozitiv,
de obicei, dispare și tristețea.

În unele cazuri, însă, tristețea sau supărarea nu dispar de la sine. Ba chiar se intensifică
și ajung să schimbe modul în care vedem lumea, gândim și ne comportăm. În plus, apar
și alte dificultăți care, împreună cu tristețea, ne fac să evaluăm negativ tot mai multe
situaţii din jurul nostru și nu mai putem să ne trăim viața așa cum ne-am dori.
8

Cum se manifestă
depresia?
Episodul depresiv major
Specialiştii definesc un episod de depresie ca fiind o
perioadă de cel puțin două săptămâni în care te simți
aproape tot timpul foarte trist și nu te mai poți bucura de
nimic. Pe lângă asta s-ar putea să:
 mănânci mai puțin sau mai mult decât de obicei și
să ai modificări de greutate (să slăbești sau să te îngrași
brusc)
 vrei să dormi mai mult decât de obicei sau, din contră,
nu reușești să adormi
 nu poți sta locului sau, din contră, să simți că te miști
foarte greu sau „în reluare”
 te simți fără speranță sau vinovat/ă pentru foarte
multe lucruri, fără vreun motiv foarte serios
 te gândești mai mult la moarte sau chiar la sinucidere
(pot fi gânduri sau chiar planuri legate de sinucidere)

Când ai un episod de depresie, aceste simptome pot

fi atât de deranjante, încât îți afectează viața acasă, la
școală sau în relațiile cu prietenii tăi. Tulburarea Depresivă
Majoră presupune să ai cel puțin un episod depresiv ma-
jor pe parcursul vieții. Totuși, în timp ce unii oameni au un
singur episod în toată viața lor, alții se confruntă, periodic, cu
astfel de episoade pe tot parcursul vieții.

Care sunt cauzele
depresiei?
Încă nu este 100% clar care sunt
cauzele exacte ale depresiei, însă
s-au descoperit o serie de factori
care influențează mult menținerea
și apariția ei. Aceștia includ:
Funcționarea chimică a creierului
Neurotransmițătorii sunt substanțe chimice
pe care îi avem în mod natural în creier și
în alte părți ale corpului nostru. Când sunt
într-o cantitate anormală/atipică/diferită
sau nu funcționează cum ar trebui, creierul
şi chimia lui se modifică. Aceste schimbări
biologice au o contribuție mare la apariția
și menținerea depresiei. Câteva exemple
de neurotransmițători care pot influenţa
depresia sunt serotonina, dopamina,
norepinefrina. Poți citi mai multe despre
acestea dacă îți dorești să înțelegi mai în
profunzime despre cum funcționează
creierul.
Hormonii
Anumite schimbări în echilibrul hormonal
al corpului pot fi implicate în apariția de-
presiei sau pot fi chiar declanșatori ai ei
(de aceea se fac analize de sânge în mo-
mentul în care mergem la medic pentru
simptome de depresie).
9
Trăsături moștenite
Depresia apare mult mai frecvent la per-
soane ale căror rude apropiate (părinți,
bunici, frați) au avut sau au tulburarea la
rândul lor.
Traumă în copilăria mică
Evenimentele traumatice din copilărie,
precum abuzul fizic sau emoțional, pier-
derea unui părinte sau a unei persoane
foarte apropiate, pot cauza schimbări la
nivel biologic și al gândirii care să facă
acea persoană mai sensibilă la a dezvolta
depresie.
Tipare învățate de gândire negativă
În mediul apropiat, în special în familie
(dar și la școală sau în grupul apropiat de
prieteni), noi ne formăm un tipar prin care
vedem și înțelegem lumea. El se formează
devreme în copilărie din experiențele pe
care le avem în familie și se mai schimbă în
funcție de oamenii cu care ne înconjurăm
și evenimentele importante prin care tre-
cem. Două tipare de gândire învățate care
s-au dovedit că au o influență mare în de-
presie sunt: a învăța să te simți slab(ă)/
neputincios(oasă), respectiv să te simți
fără speranță când te confrunți cu greutăți
(versus a învăța să te simți capabil/ă să
găsești soluții și să ai speranța că poți reuși
să depășești momentele grele).
10

Ce gândește o
persoană cu
depresie?
Când greşesc ceva important sunt un mare prost;

Când situaţia este plictisitoare, consider că sunt o persoană anostă şi neinteresantă;

Dacă nu aş fi aşa slab, lucrurile din viaţa mea ar merge mai bine;

Sunt un ratat dacă nu am succes;

Ce sens are să mai merg înainte? Nu voi putea trece peste acest lucru niciodată;

Merit să fiu tratat în cel mai rău mod posibil;

Nimeni nu mă poate iubi deoarece sunt fără valoare;

Nu am nici o valoare şi niciodată nu voi reuşi să fac ceva;

Nu pot face nimic bine;

Nu pot schimba lucrurile oribile care mi s-au întâmplat,

aşa că va trebui să trăiesc cu ele pentru totdeauna;

Orice aş face, nu voi avea succes niciodată;

Viaţa e groaznică şi va fi întotdeauna.

 11

Cine poate face

depresie?
Factori de risc
În copilărie fetele și băieții au aceeași șansă de a
dezvolta depresie (rata 1:1). În adolescență însă,
fetele sunt cu 50% mai expuse la șansa de a dez-
volta depresie decât băieții (rata 1:2).

Factori ce s-au dovedit că pot influența apariția

sau menținerea și chiar agravarea depresiei:

1 3
A avea diferite probleme care ne Când există deja alte tulburări
fac să avem o imagine negativă mintale precum tulburare bipo-
despre noi înșine, precum obezi- lară, tulburare de anxietate, tul-
tatea, relații problematice cu cei de burări de personalitate, anorexie sau
vârsta noastră, bullying (atunci când bulimie;
suntem agresați fizic sau verbal de
repetate ori în mod intenționat de alte

4
persoane) sau probleme legate de Când trăim cu o tulburare de
școală; învățare, tulburare de spectru
autist sau tulburare de hiperacti-
vitate și/sau deficit de atenție (ADHD);

2
Situația în care am fost victime
sau am fost martori ai violenței,

5
precum abuzul fizic, verbal sau Când avem anumite trăsături
sexual; de personalitate mai pronunțate
precum: autocritica, imaginea
negativă despre propria persoană,
dependență excesivă de alte per-
soane sau pesimismul;
12

6 7
Abuzul de alcool, nicotină sau Când facem parte din comuni-
alte droguri; tatea LGBTQ într-un mediu în
care nu suntem susținuți sau
acceptați.

Factori ce țin de istoricul familiei tale care pot

crește șansa de a face depresie:

1 3
A avea unul dintre părinți, bunici
sau alte rude apropiate cu de-
presie, tulburare bipolară sau
alcoolism;
A avea o familie disfuncțională
și numeroase conflicte și dis-
pute în familie;

4
A trece prin experiențe stresante

2
A avea un membru al familiei de viață recente în cadrul familiei
care s-a sinucis; (divorț, moartea unui membru al
familiei, plecarea unui părinte la muncă
în străinătate sau în alt oraș).
 13

Combaterea
stigmei
Ce este stigma? Stigma este un cuvânt mai politicos pentru discriminare.

A
șadar, aceasta este o atitudine
negativă pe care oamenii o fo-
losesc pentru a face rău cuiva,
fizic, mental și emoțional. Atunci când ci-
neva are o atitudine stigmatizantă, ceva
nu este în regulă cu atitudinea lor, nu cu
tine.
Unii oameni fac comentarii răutăcioase
și asumpții despre oamenii care au o
problemă de sănătate mintală, deoarece
ei nu înțeleg că tulburările mintale sunt
exact ca alte boli medicale.
Cel mai bun mod de a lupta cu stigma
este de a-i ajuta pe ceilalți să înțeleagă mai
bine problemele mintale.
S-ar putea ca unii oameni să batjocoreas-
că fix acele lucruri pe care le faci sau le zici
din cauza depresiei (cum ar fi faptul că nu
mai ai chef de nimic, că stai izolat/ă sau că
îți lipsește energia). Mulți folosesc etichete
precum „emo”, „trist/depresiv”, „ciudat”,
iar asta te poate face să te simți și mai rău
decât te simți deja.

Nu uita! Oamenii vorbesc așa fiindcă nu știu că tu ai o

problemă de sănătate. Dacă dorești, poți să le explici asta. Iar
dacă nu dorești, e în regulă și așa, nu ești obligat să te deschizi în
fața nimănui dacă nu vrei. Important e să faci tot posibilul să nu te
lași afectat de vorbele pe care le zic unele persoane fără să știe
de fapt anumite informații. Înconjoară-te de prieteni și de oamenii
dragi ție, la care găsești sprijin și liniște.
14
Strategii
de a face față
depresiei
Faptul că ai depresie nu e vina ta și
nu e ca și cum ai făcut tu ceva ca
să o cauzezi. Totuși, tu ai control
asupra acțiunilor pe care le poți
face ca să te simți mai bine.
1
Depresia poate fi foarte neplăcută.
Te face să te simți că nu mai ai nicio
speranță și că ești o persoană „de-
fectă”, care își merită soarta.
E important să îți amintești că depresia e o
problemă de sănătate. Adică, e o perioadă
de timp în care tu te simți diferit față de
cum te simțeai în mod normal. Sunt și
alți oameni care se confruntă cu depresia
de-a lungul vieții lor la un moment dat.
Dacă ai acum depresie nu înseamnă că
ești un eșec, o persoană defectă sau
slabă și că vei rămâne așa pe veci. În-
seamnă că în acest moment al vieţii tale tu
ai o problemă de sănătate.
Tu nu ești una cu depresia ta. Ea nu anu-
lează toate calitățile tale și toate lucrurile
bune pe care le-ai făcut și pe care le poți
face. Acceptă faptul că ea există acum și în-
cepe să vorbești despre ea cu apropiații tăi.
Dacă îți găsești curajul să vorbești despre
cum te simți, vei face primii pași spre re-
cuperare. Avem de multe ori impresia că
dacă vorbim despre emoțiile puternice
doar facem totul să fie și mai rău decât
e deja.
De obicei însă, se întâmplă opusul. Ne
eliberăm de greutatea emoțiilor puternice.
Nu este nevoie ca persoana să ne rezolve
toate problemele, ci doar să asculte și să
vedem că îi pasă.

2 3
Exercițiu de auto-compasiune (cu
desen/în scris)
Gândește-te la patru calități pe care le
ai tu. Dacă nu îți vin prea ușor în minte,
încearcă să îți amintești momente în care
ai ajutat pe cineva când a avut nevoie, ai
câștigat un premiu, te-ai descurcat bine la
ceva, ai fost mulțumit de ceva ce ai făcut,
te-ai simțit împlinit și liniștit după ce ai fă-
cut ceva. Gândește-te ce calități ai avut în
acele momente ca să reușești?
Scrie aici calitățile care ți-au venit în minte:
Scrie aici calitățile care ți-au venit în minte:
Acum încearcă să creezi o imagine sau
un sticker care te reprezintă pe tine, com-
binând toate aceste calități. Poți fie să scrii
sau să desenezi. Fă-l în stilul tău și per-
sonalizează-l cum îți place.
15
Vorbește cu un adult în care ai
încredere
Primul pas e să ceri ajutor. Poate
pare că părinții nu te pot ajuta, pen-
tru că îi vezi că se enervează pe felul în
care te porți sau te cicălesc. Adevărul e
că părinților nu le place să îşi vadă copiii
că suferă. Se simt frustrați pentru că nu
înțeleg ce se întâmplă cu tine sau cum să
te ajute. Tocmai de aceea e important să
discuți cu ei și să vedeți cum puteți găsi
soluții împreună.
 Dacă părinții tăi sunt abuzivi sau nu te
pot îngriji cum ar trebui (pentru că au și ei
probleme la rândul lor) găsește un alt adult
în care ai încredere (rudă, profesor, consilierul
școlar). Persoana aceasta te poate ajuta
fie să poți ajunge să comunici cu părinții
tăi, fie te va ghida către ajutor;
 Dacă nu ai chiar pe nimeni cu care poți
discuta, apelează la liniile telefonice de
sprijin, grupurile de sprijin din comunitatea
ta (grupuri de suport, biserică sau alte or-
ganizații și asociații pentru copii și tineri, din
localitatea în care locuiești). Le poţi căuta
şi te poţi documenta înainte despre ele, pe
internet sau pe reţelele de socializare.
16

TEEN LINE | GRATUIT

0374 461 461

Suntem aici pentru tine! 24/7
Te simți acaparat de probleme?
Emoțiile au devenit copleșitoare?
Să ceri ajutorul nu este o rușine!

https://adolescenti.deprehub.ro/

Indiferent de situația în
care ești, VORBEȘTE
cu cineva despre cum
te simți. Există soluții
și oameni care te pot
ajuta, trebuie doar să
îi cauți. Important e
să nu renunți și să nu
te lași luat de valul
emoțiilor întunecate.

4
Evită izolarea
Depresia te poate face să te retragi
în carapacea ta. Nu mai ai chef să te
vezi cu alți oameni, nu mai ai energie sau
chef să te ridici din pat sau să faci lucruri
care îți plăceau înainte. Deși poate te simți
mai bine pe moment dacă faci asta, re-
tragerea și izolarea de lume agravează de-
presia. Te face să te adâncești în emoțiile
și gândurile tale.
Așadar, chiar dacă e ultimul lucru pe
care vrei să-l faci, fii cât mai conectat cu
alți oameni. Forțează-te dacă e nevoie.
Lucruri simple, precum a ieși din casă,
a avea activitate și a interacționa cu alți
oameni, te vor face să te simți mai bine.
Nu e nevoie să faci lucruri extrem de mari
din prima (cum ar fi să mergi într-o tabără
de 2 săptămâni). Începe cu acțiuni mici.
Petrece timp cu prietenii care te fac
să te simți bine - Alege să stai cu acei
prieteni activi, care te fac să te simți
în siguranță și înteles/înțeleasă. Evită
să stai cu cei care beau sau consumă
droguri ca să se simtă mai bine, te
bagă în tot felul de situații problemă, te
judecă sau te fac să te simți prost sau
nesigur/ă.
17
Fă ce îți plăcea să faci mai demult
- să faci orice poate părea o corvoadă
acum. Până și activități banale ca și
curățenia în cameră sau a face un duș,
ce să mai zici de alte chestii mai com-
plexe. Totuși, a avea activitate te face
să te simți mai bine. Îți pune corpul și
mintea în mișcare, iar corpul tău chiar
secretă hormoni care te fac să te simți
mai bine.
Începe cu ce îți plăcea mai demult, în-
cepe încet, dar sigur.
Cum poți face asta?
Fă o listă cu activitățile care îți plăceau
mai demult și cu activități care ar putea
fi plăcute acum pentru tine. Acordă o
notă de la 1 la 10 fiecărei activități, în
funcție de cât ar fi de dificil pentru tine
să o realizezi în acest moment.
De exemplu:
Mers la magazin- 2
Gătit ceva cu mama- 3
Mers cu bicicleta în parc- 4
Ieșit cu cel mai bun prieten- 5
Ieșit cu colegii pe terasă- 8
Începe cu activități mai ușoare pentru
tine. După aceea, poți adăuga în pro-
gramul tău activități tot mai provoca-
toare. Vei vedea cum vei începe să te
simți mai bine prin simplul fapt că faci
lucruri.
18

Stai mai puțin timp pe rețelele de socializare - Poate pare că te deconectezi de la

problemele tale când te pierzi în lumea online (și tot intri de pe o pagină pe alta, și
apoi pe alta). Adevărul e că poți să îți înrăutățești starea dacă faci asta prea mult. Îți
poate veni să te compari cu alte persoane de vârsta ta și să îți întărești singur gându-
rile negative despre propria persoană cauzate de depresie (că ești diferit față de ei,
că ești mai puțin bun sau mai puțin cool decât ei).

Amintește-ți că oricine poate pune orice online. Asta nu înseamnă neapărat că e

real. Sau nu înseamnă că toată viața celor care pun poze și postări cool e chiar așa.

Dacă interacționezi cu prietenii tăi doar online - amintește-ți că nu poate înlocui

total interacțiunea față în față. Contactul vizual, o simplă atingere sau o îmbrățișare
de la prietenii tăi te pot face să te simți mai bine.

Bibliografie și resurse
David, D. (2010; coord.). Retmangia şi minunatele aventuri ale lui RETMAN. Editura RTS, Cluj-Napoca.
CBT for Depression in Children and Adolescents A Guide to Relapse Prevention, Betsy D. Kennard,
Jennifer L. Hughes, and Aleksandra A. Foxwell
DSM 5 - Manual de Diagnostic si Clasificare Statistică a Tulburarilor Mintale, American Psychiatric
Association, Editura Medicala CALLISTO, 2016
Guidelines on promotive and preventive mental health interventions for adolescents - Helping Adoles-
cents thrive (HAT) - World Health Organization
Teen mental health https://teenmentalhealth.org/
https://adolescenti.deprehub.ro/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/teen-depression/symptoms-causes/syc-20350985

Mulţumiri
Această secțiune o dedicăm tuturor celor care au făcut posibilă realizarea acestei broșuri:
 colegelor noastre psihologi: Bianca Sopon, Cristina Mariș, Alexandrina Sabău și Anca Stadnic pentru
documentarea și realizarea acestei broșuri;
 Fondation d’Harcourt, sponsorii programului nostru de la Clinica de Psihiatrie Pediatrică și
Toxicomanie din Cluj-Napoca pentru sprijinul, flexibilitatea și încrederea de care au dat dovadă mereu;
 departamentului de Psihologie al Universității Babeș-Bolyai pentru parteneriatul în crearea acestui
material și mai ales doamnei conf. univ. dr. Thea Ionescu pentru resurse, sugestii și implicare;
 mulțumim personalului medical de la Clinica de Psihiatrie Pediatrică și Toxicomanie și Spitalul
de Recuperare din Cluj-Napoca pentru că ne-au primit cu deschidere, pentru buna colaborare și întreg
sprijinul acordat;
 voluntarei noastre implicată în acest proiect, medic rezident Oana Fodor, de la Spitalul Clinic de
Psihiatrie “Prof. Dr. Alex. Obregia” Bucureşti;
 donatorilor individuali cu ajutorul cărora activitatea programelor Inocenți rămâne în mișcare;
 firmei de print Fun Media Guest.
 19

Despre Fundaţia Inocenţi

Misiunea Fundației Inocenți - Romanian Children's Relief (RCR) este de a ajuta copiii și
familiile care se află în dificultate și de a preveni abandonul maternal în România.

Viziunea noastră este aceea de a ne asigura că toți copiii cu nevoi speciale, bolnavi sau
dezavantajați din punct de vedere socio-economic primesc sprijinul de care au nevoie
pentru a-și atinge potențialul maxim.
Fundația Inocenți - RCR desfășoară de 30 de ani în România:
programe de tip Viața Copilului (Child Life);
programe de integrare socială și suport educațional adresate copiilor provenind
din medii dezavantajate;
programe de intervenție timpurie pentru copii cu nevoi speciale și dizabilități.
20

www.inocenti.ro
www.facebook.com/InocentiRCR

Cum ne poți susține?

DONEAZĂ

3,5% din impozitul tău 20% din impozitul

pe venit pe profit al companiei tale

Rechizite sau alte obiecte Ziua ta de naștere prin

folositoare copiilor platforma galantom.ro

Valentina Maghirescu - Director Filiala BUCUREŞTI

Tel.: +40 751 242 282 | E-mail: valentina.maghirescu@inocenti.ro

Mihaela Ința - Manager Dezvoltare Organizaţională CLUJ

Tel.: +40 743 784 821| E-mail: mihaela.inta@inocenti.ro

Laura Filipoi - Director BISTRIŢA

Tel.: +40 758 236 448 | E-mail: laura.filipoi@inocenti.ro