Universitatea Ovidius din Constanta

Facultatea de Istorie și Ștințe Politice

Specializare:Istorie

Introducere în istoria medievală

universală
(LUCRARE ŞTIINŢIFICĂ/PROIECT)

Coordonator,
Prof. univ. dr. Daniel Flaut

Student,
Trandafir Marian-Robert
Anul: I

Constanţa

. 2020
 Universitatea Ovidius din Constanta
Facultatea de Istorie și Ștințe Politice

Specializarea: Istorie

Inchiziția spaniolă

Coordonator,
Prof. univ. dr. Daniel Flaut

Student,
Trandafir Marian-Robert
Anul: I

Constanţa

2020
 Inchiziția spaniolă, poate cea mai temută instituție din istoria omenirii, a fost înființată în
1478 de Regii Catolici, Ferdinand și Isabella, și instituție abia în 1834, odată cu Războaiele
Napoleoniene.
Spre deosebire de Inchiziția medievală din restul Europei, cea din Spania și Portugalia s-a
răspândit în coloniile iberice din Asia, Africa și America de Sud, ajungând să terorizeze, timp de
peste trei secole, nu mai puțin de patru continente.
Sarcina interogatoriilor,persecuţ iilor, t ort urăr ilor şi arder ilor pe rug a fost
preluat ă de căt re ordine le călugăreşti ale franciscanilor şi dominicanilor,în spatele
inchiziției a stat mereu la bază un mare inchizitor.
Inchiziția ca și proces al ei a adus în urma ei cele mai mari persecuți bublice și nu
numai cele mai mari terori ale omeniri săvârșite de biserica Romano-Catolică care au
jucat un rol important în crime pe scară largă a omenirii.
Putem oare înțelege azi în sec al-XXI-lea,ce a putut sta la bază aceste reforme ale
inchiziției spaniole,da putem datorită izvoarelor scrise și a descoperirilor din arhivele
fostelor tribunale inchizitori,instituție formată de papa Grigorie al-XI-lea în 1233 ca
instanță supremă de reprimare a ereziilor.
Punctul de plecare a inchiziției spaniole a fost problema evreiască din Peninsula
Iberică,problemă de care inchiziția spaniolă nu ar fi putut prinde atătea rădăcini sau chiar să fie
înfițată ia însăși. 1
După ce inchiziția și-a conolidat putera în perioade eviului mediu,oamenii cu aspirați ne la locul
lor sau cu acțiuni libere a tanspuneri a anumitor dorințe,nu chiar în todeauna ceva legat de
credință,au început să fie priviți ca eretici și nu numai ca dușmani ai societății.
Putem spune că la câțiva ani după,papa Grigore al-IX-lea creiază sau pune în aplicare primul
tribunal național care să judece eretrici care încalcau canoanele lor,acest tribunal lund naștere în
anul 1231 sub numele de inchiziție.( lat. Inquisitio-cercetare, anchetă)
Inchiziția spaniolă a prins mai mult rădăcini în partea sudică și vestică a europei,în special după
cum toți știm în Spania.
„Când era semnalată prezenţa ereziei într-o regiune, se anunţa o anchetă: ori se deplasa tribunalul
la faţa locului, ori erau convocaţi suspecţii, in corpore, la centru. Când era vorba de cazuri
particulare, celui în cauză i se trimitea o citaţie prin parohia teritorială. Neprezentarea la locul
stabilit în termen de 30 de zile atrăgea după sine excomunicarea, fapt care reducea şansele la
proces. Adus în faţa Tribunalului, suspectul era pus să jure că va spune adevărul,după care era
interogat şi un notar consemna întrebările şi răspunsurile. Mijloacele dure de constrângere fizică
erau folosite în cazul în care cel anchetat refuza să răspundă la întrebări. Aşa-zisul eretic care îşi
retracta erorile primea o sancţiune ispăşitoare, după gravitatea constatată arbitrar.”2

1
Kamen, Henry: La Inquisición Española; p. 17.

2
Paul Jacques, Biserica şi cultura în Occident, Bucureşti, Editura Meridiane, 1996, p. 101
Inchiziția spaniolă în Spania a sec al-XV-lea trăiau trei forme religioase precum
mulsumani,creștinii și evrei,în anul 1492 creștini cuceresc orașul Granada,devenid dupa cei mai
puternici în păturile sociale,care acum își doreau acu să realizeze propiile lor principi,mulsumani
în acest contest au beneficiat de un răgaz însă evenimentele care au avut loc o situație neprielnică
față de evrei. 3
După cum știm evrei au fost persecutați încă de le prima lor apariție de oarece evrei se remarcau
față de cei lalți cu niște valori foarte bine conturate cu ar fi în domenii precum finanțe
publice,medicină și chiar a scrisul astea sunt puține date ei bazânduse în mai multe ramuri.
Însă în anul 1391 ,în zone ale spaniei se pornesc tratative de schimbări imortante în gândirea și
ideologia religioasă a evreilo,obligândui să se converteasca la religia creștinismului.
„Cu toate acestea, problema religioasă devenea deosebit de importantă. În anul 1467, la Llerena
în Extremadura, doi conversos au fost arşi de vii pentru că practicau în secret religia mozaică. În
campania de idei contra conversos, dominicanii, demascatori obişnuiţi ai ereziei, au jucat un rol
determinant, mai ales Alonso de Hojeda, stareţ al mânăstirii din Sevilla, care a exercitat o mare
influenţă asupra Regilor Catolici. El a descoperit că conversos din Sevilla se întruneau în taină
pentru a profesa iudaismul şi a cerut suveranilor să acţioneze. O anchetă întreprinsă sub
conducerea arhiepiscopului de Sevilla, Pedro Gonzales de Mendoza, a dovedit că în acest oraş,
precum şi în întreaga Andaluzie şi Castilie, conversos practicau în secret iudaismul. Regii
Catolici hotărăsc atunci să introducă Inchiziţia în Castilia şi solicită Romei o bulă de instituire.” 4
În anul 1582 iau naștere noi tribunale cum ar fi Cordoba,Ciudad Real şi Jaen,în care aceste
tribunale erau realizate tatorită beneficilor care aduceau adică profituri mai mari ,prin care
aceste deveneau forme organizatori în puterea statului.
Inchiziția spaniolă cu ia în sine nu a putut aduce unitatea spirituală,ceace putem vedea azi în
zilele noastre,cu toate acestea inchiziția și-a adus până la capăt planu de ai extermina pe evrei și
de nu a mai avea un rol important.
„Păcatul împotriva spiritului nu se limitează numai la această înăbuşire a reflecţiei creatoare. El
are şi o natură religioasă. Biserica catolică a Renaşterii, apoi Conciliul din Trent au afirmat,
împotriva lui Luther, liberularbitru al omului, libertatea majoră a omului, aceea de a se mântui
sau de a pieri, pentru eternitate. Impunând un model de credinţă unic, supunând individul
supravegherii permanente a unei opinii condiţionate, Inchiziţia a distrus posibilităţile autentice de
exercitare a liberului-arbitru, a făcut să dispară din Spania însăşi ideea de libertate religioasă.” 5

3
Bartolomé Bennasar, Inchiziţia spaniolă. Sec XV-XIX, Bucureşti, Editura Politică, 1983, p. 56
4
Istoria evului mediu, vol. I. Europa apuseană. Partea a II-a (sec. XIV-XVII), coord. Radu Manolescu, Bucureşti,
Universitatea Bucureşti, 1993, p. 141
5
Ibidem, p. 129
 Concluzie

Timp de ani îndelungați inchiziția spaniolă a adus numai teroare și suferință asupra omeniri și
persecuți care mai de care.
Inchiziția spaniolă a luat naștere în sec al-XIII-lea de biserica Romano-Catolică,ia a urmarit
orice găndire sau manifestare publica pe anumite teme religiooase sau de evenimente politice.
Aceste instituți bisericești se remarcau prin torturile lor chiar dacă în provida încălcări sfintei
scripturi.
Avănd în vedere extinderea pe majoritatea continentelor, inchiziția s-a remarcat prin acte de
curuzime și tortură,multe închisori fiind înpânzite de prizonieri în acea perioadă.
Până în secolul al XIII-lea, împuternicirile inchizitoriale erau deţinute de episcopii locali.
Inchiziţia, ca instituţie deosebită, aflată în subordinea nemijlocită a papilor, a fost instituită mai
întâi în Franţa de sud, după care s-a răspândit şi în alte ţări ale Europei Apusene.
 Bibliografie

-Istoria evului mediu, vol. I. Europa apuseană. Partea a II-a (sec. XIV-XVII),
coord. Radu Manolescu, Universitatea Bucureşti, 1993
- Jacques, Biserica şi cultura în Occident, Bucureşti, Editura Meridiane, 1996
- Kamen, Henry: La Inquisición Española;