1.

Selectați anestezicele generale inhalatoare volatile:

Eteri: -eter dietilic ; Hidrocarburi halogenate: - halotan - enfluran - isofluran - metoxifluran -
clorura de etil ;
2. Selectați anestezicele generale inhalatoare gazoase:
Protoxid de azot ; Hidrocarburi nesăturate: - etilenă – acetilenă ; Hidrocarburi ciclice: -
ciclopropan
3. Selectați mecanismele de acțiune ale anestezicelor generale:
a)Modificări biochimice în SNC (inhibarea proceselor de oxidare, formare a fosfaţilor
macroergici) de ordin fizico-chimic.;
b) Eliberarea substanţelor endogene de tipul opioidelor ce provoacă analgezie.
c) Interacţiunea cu lipidele, proteinele sau moleculele de apă din componenţa membranei cu
modificarea consecutivă a fluidităţii materialului membranar şi a dimensiunii porilor responsabili
de translocările ionice.(ENDORFINE/ENKEFALINE)
d)Influenţarea stărilor de gel şi cristalină ale matricii fosfolipidelor membranare care modifică
starea proteinelor şi respectiv circulaţia ionilor responsabili de excitaţia neuronilor.
e) Favorizarea unor mecanisme GABA-ergice inhibitoare
f) Interacţiunea moleculelor de anestezic cu radicalii hidrofobi (ocuparea acestora) din SNC.
Posibil, ei sunt punctul de acţiune al anestezicelor generale.
4. Selectați grupele de anestezice generale intravenoase:
Barbituricele- tiopental de natriu - hexobarbital de natriu - metohexital;
Derivaţii eugenolului- propanidid;Derivaţii fenciclidinei- ketamină
;Substanţe sterolitice- hidroxidionă succinat; Benzodiazepinele- diazepam - lorazepam -
midazolam; Opioidele- morfină clorhidrat - fentanil - sufentanil - talamonal - alfentanil
; Agoniştii GABA- oxibat de natriu; Derivaţii de imidazole- etomidat
; Derivatii.de diizopropilfenil- propofol
5. Selectați anestezicele generale intravenoase de durată scurtă:
( pana la 10 min):Metohexital; Propanidid; Ketamină i/v; Etomidat; Propofol;
6. Selectați anestezicele generale intravenoase de durată medie
(15-60 min.) Tiopental; Fentanil; Ketamină; Medazolam ;Sufentanil; Talamonal;
7. Selectați anestezicele generale intravenoase de durată lungă
(peste o oră) Hidroxidionă; Oxibat de natriu; Diazepam; Morfină; Lofentani;
8. Selectați grupele de preparate hipnotice:
Benzodiazepinele- Flurazepam, flunitrazepam, nitrazepam, clonazepam, oxazepam, -
Temazepam, triazolam, ketazolam, midazolam, estazolam;
H1-antihistaminicele- Difenhidramină, doxilamină, prometazină, cloropiramină
; Nebenzodiazepinele- zopiclon, zolpidem, zaleplon; Barbituricele- Barbital, fenobarbital,
amobarbital, butabarbital, - Ciclobarbital, pentobarbital, secobarbita
; Tranchilizantele/anxiolitice- diazepam, clordiazepoxid, clonazepam;
Derivaţii GABA şi predecesorii serotoninei- oxibat de sodiu, fenibut
; Sedativele- preparatele de valeriană, pasifloră, talpa-gâştei
; Neurolepticele- olanzapină, clorpromazină, levomepromazină, droperidol
; Piperidindionele- glutetimidă - metiprilonă; Chinazolonele- metacvalonă
; Carbamaţii- meprobamat - etinamat; Preparatele epifizei- melatonină
; Antidepresivele- mitriptilină, - mianserină, - fluoxetină
; Derivaţii alifatici- Aldehide: - cloralhidrat B. Ureide aciclice: - bromizoval - carbromal
; Combinate: - reladorm - nervoflux
9. Selectați hipnoticele cu durată scurtă de acțiune:
Durata:2-5 ore:brotizolam, triazolam, temazepam, clotiazepam, midazolam, ketazolam,
oxazepam, ciclobarbital, secobarbital, pentobarbital, zolpidem, zopiclonă, bromizoval,
carbromal;
10. Selectați hipnoticele cu durată medie de acțiune
Durata :4-7 ore: lormetazepam, nitrazepam, flunitrazepam, amobarbital, glutetimidă,
metiprilonă, metacvalonă, cloralhidrat, difenhidramină, cloropiramină, prometazină,
meprobamat, L-triptofan, butabarbital.
11. Selectați hipnoticele cu durată lungă de acțiune
Durata:8-12 ore: Flurazepam, diazepam, clordiazepoxid, barbital, fenobarbital.
12. Selectați mecanismele acțiunii hipnotice ale barbituricelor:
Produc o deprimare centrală puţin selectivă: 1. Influenţa asupra sistemelor GABA-ergice:
alosteric: Fixarea cu un sediu diferit de cel al benzodiazepinelor cu inducerea modificărilor în
receptorii GABA. • mimetic: la concentraţii mari barbituricele pot acţiona şi ca GABA-
mimetice, • facilitarea şi prelungirea efectelor GABA. • eliberarea şi împiedicarea recaptării
GABA. Ca urmare are loc deschiderea canalelor de Cl-, influxul lor în celulă şi hiperpolarizarea
membranei.
. 2. Acţiunea asupra altor sisteme neurotransmiţătoare: - diminuarea acţiunii depolarizante a
glutamatului şi a altor mediatori excitatori din SNC; - abolirea excitaţiilor noradrenergice şi
colinergice (la doze anestezice) cu micşorarea eliberării mediatorilor; - modificarea proprietăţilor
membranelor în afara sinapselor, ce poate contribui la efectul deprimant central.
3. La nivel celular barbituricele inhibă oxidarea glucozei şi piruvatului, -decuplează fosforilarea
de procesul de oxidare, - micşorează consumul de oxigen, îndeosebi când sunt folosite ca
anestezice generale (cu 50% şi numai cu 10% în timpul somnului).
13. Selectați caracteristicele efectului hipnotic al barbituricelor:
. Efectul hipnotic este rapid, efectiv, variază de cel fiziologic. • El se caracterizează prin: a)
creşte durata totală a somnului; b) creşte faza somnului lent cu diminuarea celei rapide
→modificarea raportului dintre acestea; c) accelerarea procesului de adormire, de instalare a
somnului; d) prelungirea stadiului II (somnului superficial) a somnului lent cu micşorarea
parţială sau marcată a stadiilor III şi IV; e) reducerea numărului trezirilor nocturne; f) prezenţa
de postacţiune şi rebound la suspendarea preparatelor.
14. Selectați efectele caracteristice barbituricelor:
hipnotic, sedativ , anticonvulsivant, anestezic general, de inducţie enzimatică , Influenta
asupra SNC
15. Selectați indicațiile barbituricelor:
tratamentul hiposomniilor; • atenuarea sindromului psihovegetativ în stările spastice ale tubului
digestiv, hipertensiunea arterială, spasme coronariene, astm bronşic, greaţă, vomă; • stările de
agitaţie psihomotorie în intoxicaţii sau supradozarea excitantelor SNC, simpatomimeticelor
etc.; • tratamentul epilepsiei; • tratamentul convulsiilor simptomatice; • ca coleretic în
colecistite cu stază; • ictere congenitale cronice (cu majorarea bilirubinei neconjugate); •
sindromul Jilber şi Crigler-Naiara; • icterul neonatal (utilizat la mamă şi nou-născut)
16. Selectați reacțiile adverse ale barbituricelor
• efect postacţiune: slăbiciune, buimăcială, somnolenţă, reducerea capacităţii de muncă,
dispoziţiei şi mai rar fenomene de excitaţie psihomotorie (la bătrâni, la debilităţi şi în prezenţa
durerii), încordare motorie (la bătrâni), vertij, cefalee, polialgii; • fenomenul rebound manifestat
prin: a) restabilirea dereglărilor de somn ca pînă la tratament sau chiar mai pronunţate; b)
creşterea duratei numărul de cicluri a somnului rapid inhibat; c) restabilirea lentă a somnului
stabil (treziri nocturne frecvente, somn superficial (II-III stadiu) cu visuri) ce face impresia că
bolnavul nu s-a odihnit; d) excitaţie, spaimă, oboseală, micşorarea capacităţi de muncă. •
dependenţa medicamentoasă: psihologică, psihică şi fizică (deprindere, toleranţă, sindrom de
abstinenţă). • depresie, dereglări somatice şi neurologice. • reacţii alergice.
17. Selectați mecanismele acțiunii hipnotice ale benzodiazepinelor
Alosteric: Benzodiazepinele + rec. benzodiazepinici sediu specific al γ -subinităţii a GABA-A
receptorilor → induc modificări conformaţionale a receptorilor GABA-A faţă de mediatorul său
cu deschiderea canalelor Cl → influxul acestora în celulă → hiperpolarizarea membranei. •
Benzodiazepinele facilitează transmisia GABA-ergică la nivelul scoarţei cerebrale,
hipocampului,sistemului limbic, hipotalamusului, substanţei nigra, scoarţei cerebeloase şi
măduvei spinării
18. Selectați caracteristicele efectului hipnotic al benzodiazepinelor
Efectul hipnotic: - produce impresia unui somn profund şi revigorant;
- micşorează latenţa instalării somnului;
- creşte timpul total al somnului;
- majorează pragul de trezire şi diminuează numărul de treziri nocturne;
- reduce durata stadiului 1, iar cele folosite ca tranchilizante – o prelungesc;
- toate benzodiazepinele cresc durata stadiului 2 al somnului;
- somnul cu unde lente, stadiul 3, 4, este micşorat;
- în mod caracteristic, durata somnului rapid este micşorată numai la dozele mari. În unele
dereglări de somn, precum şi la bolnavii neurotici sau psihotici, este posibilă chiar prelungirea
somnului rapid;
- cantitatea şi ritmul secreţiilor hormonale din timpul somnului (hormonului de creştere,
prolactinei, hormonului luteinizant) nu sunt modificate;
- suspendarea tratamentului după administrarea permanentă timp de câteva săptămâni, determină
un rebound al somnului rapid şi al celui cu unde lente, dar fenomenul variază pentru diferite
benzodiazepine
19. Selectați efectele caracteristice benzodiazepinelor
hipnotic,anxiolitic,psihosedativ,anticonvulsivant,miorelaxant,anestezic genral,
antidepresiv, antiemetic
20. Selectați indicațiile benzodiazepinelor
tratamentul insomniilor; - tratamentul bolilor somatice, sindromului premenstrual,
colopatiilor); - tratamentul epilepsiei şi convulsiilor simptomatice (tetanos, eclampsie, la
alcoolici); - premedicaţie (pregătirea preoperatorie şi preanestezică, îngrijirea postoperatorie); -
neuroze; - inducerea, menţinerea sau completarea anesteziei generale; - delirium tremens,
abstinenţa, stările confuzionale la alcoolici.
21. Selectați reacțiile adverse ale benzodiazepinelor
efectul postacţiune – cu mult mai puţin pronunţat ca la barbiturice;
- fenomenul rebound – mult mai slab ca la barbiturice; - dependenţa medicamentoasă – riscul
e cu mult mai mic (mai frecventă toleranţa şi dependenţa psihică, sindromul de abstinenţă e rar şi
minor);
- mai frecvente: slăbiciune, ataxie, cefalee, tulburări de vedere, vertij, greaţă, vomă, diaree,
modificări ale gustului; - mai rar: creşterea în greutate, diminuarea libidoului şi tulburări
menstruale; - stări paradoxale la bătrâni (excitaţie, iritabilitare).
22. Selectați mecanismele acțiunii hipnotice ale nebenzodiazepinelor
Zopiclon, Zolpidem şi zaleplon:stimulează sistemele GABA datorită fixării de unul din sediile
de legare ale acestora la nivelul receptorului GABA-ergic.
23. Selectați caracteristicele efectului hipnotic al nebenzodiazepinelor
Efectul hipnotic: • grăbeşte instalarea somnului, • ↓numărul trezirilor nocturne, • ↑ durata şi
ameliorează calitatea somnului, practic nu modifică stadiile somnului. Zolpidem şi zaleplon – nu
au practic efect anxiolitic, miorelaxant şi anticonvulsivant. Zopiclon - posedă efect hipnotic,
sedativ, anxiolitic, miorelaxant şi anticonvulsivant.
24. Selectați indicațiile nebenzodiazepinelor
- în hiposomnii tranzitorii şi cronice pentru accelerarea instalării somnului, precum şi în cazul
trezirilor nocturne;
25. Selectați reacțiile adverse ale nebenzodiazepinelor
ZOPICLON: somnolenţă diurnă reziduală, • senzaţie de amar şi uscăciune în gură, hipotonie
musculară, • amnezie anterogradă, senzaţie ebrioasă, rar – iritabilitate, cefalee, astenie
ZOLPIDEM,ZALEPLON: Rar - ameţeli, cefalee, greaţă, diaree, sedare reziduală. • Dozele
mari pot produce stări confuzionale la bătrâni. ocazional insomnie de rebound Potenţialul de
dependenţă este relativ mic. ocazional – insomnie de rebound la suspendarea tratamentului
26. Selectați mecanismele acțiunii hipnotice ale agoniștilor melatoninei
• Interacţionează cu MT1 , MT2 –receptorii membranari cuplaţi cu G-proteinele → contribuie
la activarea diferitor sisteme de semnalare a celulelor şi sinteza mesagerilor secundari — AMPc,
cu modificarea concentraţiei ionilor de calciu.
• Melatonina se poate cupla cu calmodulina şi nemijlocit a influenţa efectele calciului prin
interacţiunea cu enzimele (adenilatciclaza, fosfodiesteraza), precum şi cu proteinele structuraleÂ
• Melatonina se poate cupla cu receptorii nucleari cu modificarea expresiei genelor factorilor
de transcripţie şi proteinelor efectoare, ce determină ritmurile circadiene ale organismului;
27. Selectați caracteristicele efectului hipnotic al agoniștilor melatonine
Efectul hipnotic: Restabileşte şi menţine un somn fiziologic  ↓ latenţa instalării somnului
(procesul de adormire);  Nu influenţează fazele 3 şi 4 ale somnului lent;
 Ameliorează procesele de adptare la un nou fus orar;  Ameliorează dispoziţia de dimineaţă;
 Produce visuri imprsionante
28. Selectați efectele pleiotrope ale agoniștilor melatoninei
Reglează ritmurile biologice ; termoreglator; anxiolitic; antidepresiv ; antioxidant
imunomodulator; reglează dezvoltarea sexuală.; Reglarea TA nocturne; Euglicemiant
(micşorarea glicemiei a jejiun)
29. Selectați indicațiile agoniștilor melatoninei
Dereglări de somn Se preferă pentru inducerea somnului (în hiposomnia iniţială)
Nu se recomandă pentru menţinerea somnului în insomnia cronică
Dereglările somnului în situaţiile de stres, schimbul fudului orar, sctivitatea în schimburi
Dereglările de somn în neuroze, patologia cerebrovasculară şi psihosomatică;
• Pentru adaptare la modificarea ritmurilor biologice
30. Selectați agoniștii receptorilor melatoninici ca hipnotice:
melatonina, ramelteon, tasimelteon
31. Selectați antagoniștii receptorilor orexinei ca hipnotice:suvorexant
32. Selectați caracteristicele antagoniștilor receptorilor orexinei ca hipnotice:
• a redus latenţa somnului ;
• a crescut timpul total al somnului (↑ somnului REM) fără a reduce numărul de treziri ;
• nu s-a semnalat efectul de postacţiune şifenomenul rebound
33. Selectați hipnoticele în hiposomnia inițială:
Hipnotice cu durata scurta de actiune:brotizolam, triazolam, temazepam, clotiazepam,
midazolam, ketazolam, oxazepam, ciclobarbital, secobarbital, pentobarbital, zolpidem,
zopiclonă, bromizoval, carbromal;
34. Selectați hipnoticele în hiposomnia intermitentă
hipnoticele de durată lungă sau medie:
Flurazepam, diazepam, clordiazepoxid, barbital, fenobarbital.
lormetazepam, nitrazepam, flunitrazepam, amobarbital, glutetimidă, metiprilonă, metacvalonă,
cloralhidrat, difenhidramină, cloropiramină, prometazină, meprobamat, L-triptofan, butabarbital.
35. Selectați hipnoticele în hiposomnia terminal
Hipnotice cu durata lunga:Flurazepam, diazepam, clordiazepoxid, barbital, fenobarbital
36. Selectați grupele de anticonvulsivante simptomatice
.benzodiazepinele- diazepam, fenazepam, clonazepam, lorazepam, midazolam,; barbituricele-
tiopental, metohexital, fenobarbital, barbital, ; derivaţii GABA- oxibat de natriu; anestezicele
locale- lidocaină; derivaţii alifatici- cloralhidrat; preparatele de magneziu- magneziu sulfat
; neurolepticele- clorpromazină, talamonal; miorelaxantele periferice- tubocurarină,
anatruxoniu, pancuroniu,
37. Selectați grupele de anticonvulsivante simptomatice ce inhibă puternic centrul respirator
barbituricele- tiopental, metohexital, fenobarbital, barbital, derivaţii alifatici-, cloralhidrat
magneziu sulfat-, miorelaxantele periferice-. tubocurarină, anatruxoniu, pancuroniu,
38. Selectați grupele de anticonvulsivante simptomatice ce inhibă slab centrul respirator
benzodiazepinele- diazepam, fenazepam, clonazepam, lorazepam, midazolam, derivaţii GABA-
oxibat de natriu, anestezicele locale-, lidocaină neurolepticele- clorpromazină, talamonal;
39. Selectați grupele de antispastice ale musculaturii striate (miorelaxante centrale)
Benzodiazepinele- diazepam, fenazepam, tetrazepam; Agoniştii GABA- fenibut, baclofen.
; Derivaţii de benzoxazonă- clorzoxazona, miolgina; Carbamaţii- meprobamat;
diverse – mefenezina, tolperison (midocalm), tizatidină
40. Selectați caracteristicele efectului miorelaxant al benzodiazepinelor
inhibă reflexele spinale mono- şi polisinaptice;
• acţiunea se exercită asupra substanţei reticulate, dar îndeosebi asupra măduvei;
• efectul miorelaxant se datorează creşterii inhibiţiei presinaptice spinale, probabil printr-o
acţiune GABA-mimetică indirectă cu hiperpolarizarea membranei;
• este posibilă şi stimularea eliberării endogene de GABA;
• S-a constatat diminuarea răspunsului α-motor la acţiunea glutamatului, eliberat din
terminaţiunile presinaptice;
• Efectul miorelaxant poate fi corelat cu efectul tranchilizant;
• relaxarea musculară este relevantă la doze relativ mari, care provoacă o deprimare
semnificativă a SNC, însoţită uneori de ataxie; • la doze mari intervine şi o acţiune de deprimare
a transmisiei neuro-musculare
41. Selectați indicațiile benzodiazepinelor ca miorelaxante centrale
tensiune psihică, însoţită de hipertonie musculară;
• diferite stări spastice de natură neurologică sau reactivă, îndeosebi cele reumatice;
• stări spastice prin leziuni spinale; • la bolnavii cu spasme flexoare intermitente dureroase;
• uneori la hemiplegici; • la copii cu infirmitate motorie cerebrală
42. Selectați benzodiazepinele utilizate ca miorelaxante centrale
Benzodiazepinele – diazepam, fenazepam, tetrazepam
43. Selectați caracteristicele efectului miorelaxant al tizanidinei
inhibă căile polisinaptice mai ales la nivelul măduvei, atribuită blocării acţiunii aminoacizilor ca
neurotransmiţători la nivelul sinapselor neuronilor intercalari;
44. Selectați indicațiile tizanidinei ca miorelaxant central
pentru combaterea spasmelor musculare dureroase, în spondiloze;
• după intervenţii chirurgicale pentru hernie pe disc sau osteoartita şoldului;
• stări spastice de origine neurologică (scleroză multiplă, accidente cerebrovasculare, mielopatie
cronică.
45. Selectați preparatele din grupa de diverse miorelaxante centrale
diverse – mefenezina, tolperison (midocalm), tizatidină (sirdalud )
46,49. Selectați preparatele utilizate în crizele majore de epilepsie
fenobarbital, fenitoină, carbamazepină, ac.valproic, valproatul de Na
47. Selectați preparatele utilizate în crizele minore de epilepsie
etosuximida, trimetadionă, acidul valproic, valproatul de sodiu, clonazepam
48. Selectați preparatele utilizate în starea de rău epileptic (status epileptic)
- diazepam, clonazepam, lorazepam, fenobarbital sodic, fenitoină sodică
50. Selectați mecansimele de acțiune ale antiepilepticelor
ACŢIUNE MEMBRANOSTABILIZATOARE A. blocarea canalelor de sodiu cu
împiedicarea depolarizării membranare: fenitoină, carbamazepină, acid valproic, fenobarbital în
doze mari, lamotrigin, topiramat;
B. blocarea canalelor de calciu de tip T din creier cu împiedicarea depolarizării: etosuximidă,
trimetadionă,valproat de natriu fenobarbital în doze mari;.
II. ACTIVAREA SITEMELOR GABA-ERGICE: A. Creşterea afinităţii GABA faţă de
receptorii GABA-A: benzodiazepinele, barbituricele, topiramat;
B. Formarea de GABA şi inhibarea inactivării lui: valproat de natriu, acid valproic, gabapentină
C. Inhibarea inactivării GABA :vigabatrină
D. Blocarea recaptării neuronale şi gliale a GABA: tiagabină
III. INFLUENŢA ASUPRA SISTEMULUI GLUTAMATERGIC :
A. Impiedică eliberarea glutaminatului :. lamotrigin, fenitoină, acidul valproic, carbamazepine
B. Blocada receptorilor glutamatergici (AMPA): topiramat
IV. ANTAGONISM CU ADENOZINA ÎN CREIER :carbamazepina
V. INHIBIŢIA CARBOANHIDRAZEI DIN FOCARUL EPILEPTIC: acetazolamida,
sultiam
51. Selectați grupele de preparate antiparkinsoniene
A. Preparatele dopaminergice: Preparatele ce restabilesc fondalul de dopamine: Levodopa,
droxidopa - preparatele combinate: levodopa+benserazida (madopar), levodopa+carbidopa
(sinemet, zimox, nakom)
; Agoniştii dopaminergici: cu acţiune directă – bromocriptină, pergolid, lisurid, tergurid,
delergopril, ropinirol, pramipexol 2) cu acţiune indirectă : a) inhibitori selectivi ai MAO-B -
selegilină b) inhibitorii COMT – tolcapon, entacapon c) cresc eliberarea dopaminei din
membrana presinaptică – amantadină, memantadină, carmantadină, bemantan
; B. Preparatele colinolitice (colinoblocantele centrale)/colinergice: - trihexifenidil -
biperiden - prociclidină - piridinol - benactizină - dietazină - orfenadrină - benzatropină
C. Preparatele ce inhibă receptorii NMDA – glutamatergic : amantadină, memantadină,
bemantan etc.
 D. Adjuvante: H1- antihistaminicele, - tranchilizantele, - miorelaxantele centrale,
-antidepresivele, - antiinflamatoarele nesteroidiene, - colinoliticele periferice, - β-adrenoliticele, -
nimodipina etc.
52. Selectați preparatele dopaminergice ca antiparkinsoniene
- Levodopa, droxidopa - preparatele combinate: levodopa+benserazida (madopar),
levodopa+carbidopa (sinemet, zimox, nakom); bromocriptina, pergolid, lisurid, tergurid,
delergopril, ropinirol, pramipexol; selegilina; tolcapon, entacapon; amantadina, memantina,
carmantadina, bemantan
53. Selectați preparatele colinoblocante ca antiparkinsoniene
- Trihexifenidil, biperiden, prociclidina, pridinol, benactizina, dietazina, orfenadrina
54. Selectați mecansimele de acțiune ale antiparkinsonienelor
• levodopa sub acţiunea DOPAdecarboxilazei se transformă în neuronii SNC în dopamină
restabilind astfel fondalul de dopamină;
• agoniştii dopaminergici cu acţiune directă stimulează D2-receptorii din SNC cu imitarea
efectelor dopaminei;
• Dopaminomimeticele cu acţiune indirectă: - selegilina, blochează MAO-B, enzimă responsabilă
de inactivarea dopaminei, cu acumularea şi prelungirea acţiunii dopaminei- amantadina creşte
eliberarea şi/sau diminuie recaptarea dopaminei; blochează receptorii NMDA-glutamatergici
corticali cu diminuarea acţiunii stimulatorii excesive a acestora asupra neostriatumului în cazul
deficitului dopaminei; acţiunea M-colinoblocantă centrală, precum şi cea neuroprotectoare.
Preparatele colinolitice blochează preponderent colinoreceptorii din SNC, diminuând astfel
tonusul crescut al sistemului colinergic datorită disbalanţei dintre acesta şi cel dopaminergic.
55. Selectați tipurile de acțiune locală a alcoolului etilic
astringentă ; iritantă; anestezică locală; bactericidă/antiseptică